1,967 matches
-
Când s-a luat pământul prima dată de la așa zișii moșieri, evreii, deși nu aveau treabă cu agricultura, ei fiind negustori, strigau „vrem pământ pentru țărani”, apoi au urmat țăranii la rând, li s-a luat pământul pană la ultima brazdă iar cei care s-au opus au fost întemnițați. Mulți români, ba chiar foarte mulți, după anul 1989, au rămas cu sechele pe creier și l-au votat cu scrutin impresionant pe bolșevicul kaghebist Ioan Ilici Iliescu, șarpele, demonul răutăților
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
ȚARA BÂRSEI, publicație apărută la Brașov, o dată la două luni, din mai 1929 până în decembrie 1938, sub conducerea lui Axente Banciu și cu sprijinul Primăriei orașului și al Astrei. Un articol redacțional, intitulat Brazda noastră, precizează: „Programul acestei reviste îl cuprinde, în esență, numele ei. Vasăzică o revistă regională? Da. Decât că regionalismul nostru nu va fi regionalismul zidurilor chinezești, regionalismul exclusivist, orbit de patriotism local, ci un regionalism care, prin dezgroparea, dezmorțirea, evidențierea
ŢARA BARSEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290061_a_291390]
-
și eliberat din toate funcțiile deținute. După 1990 este director al Casei de Editură și Presă Galaxia Românească și al publicațiilor „Galaxia românească”, „Violența”, „Alarmă de gradul zero”. Debutează la „Scrisul bănățean”, iar în volum în 1954, cu romanul istoric Brazdă și paloș (volumul II, 1956). T., unul din cei mai prolifici autori postbelici, încearcă să acopere în cărțile sale aproape toate compartimentele istoriei naționale, selectând episoade semnificative, privite din perspectivă realistă, într-o proză-document. Naratorul beneficiază și de experiența unui
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
punând mereu accent pe mesajul ideologic. T. are și o obsesie a minuțiozității: bunăoară, notează consecvent ora, ziua, anul evenimentului relatat. Personajul său preferat pare a fi Mihai Viteazul, model eroic, acoperind, ca figură exemplară, cărțile sale cele mai importante: Brazdă și paloș și Vulturul (I-IV, 1971-1974; Premiul „Ion Creangă” al Academiei RSR). Preconiza, de altfel, o „sinteză a veacurilor”, intitulată Gesta valachorum, care ar fi cuprins, pe lângă cele două romane, și Strămoșii (1967), Călărețul roșu (1976), Corsarul (1984), Vitejii
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
Vodă Cumplitul, 1974), al câtorva texte de teatru TV, ca și al unor nuvele, jurnale de călătorie și reportaje de croazieră. Numeroase sunt, după 1989, tentativele lui T. de a aborda aspecte controversate ale istoriei românești, și nu numai. SCRIERI: Brazdă și paloș, I-II, București, 1954-1956; Interceptarea, București, 1963; Muntele, I-II, București, 1963-1967; Atac la sol, București, 1965; Steaua de mare, București, 1966; Popas în Madagascar, I-II, București, 1967; Strămoșii, București, 1967; Dincolo de linii, București, 1968; Taina recifului
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
și drumeție (în colaborare cu Marin Dragu), București, 1983; Corsarul, București, 1984; Croazieră contra cronometru, București, 1985; Croaziera cu vele (în colaborare cu Teodor Asimit), București, 1985; Vâltoarea, București, 1987; În luptă cu valurile, București, 1992. Repere bibliografice: Sanda Radian, „Brazdă și paloș”, VR, 1954, 11; Mihai Gafița, Trei romane istorice, „Scânteia tineretului”, 1955, 5; Savin Bratu, Un nou roman istoric, GL, 1955, 13; Traian Liviu Birăescu, Romanul unui tânăr scriitor, O, 1955, 2; Traian Liviu Birăescu, Romanul unei epoci de
THEODORU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290165_a_291494]
-
cu buldozerul (în forță, de-a dreptul și fără mănuși)”. Tandemul funcționează astfel mai ales în deplasare (la diverse instituții centrale și la restaurantul Uniunii Scriitorilor). „Acasă”, în redacție și în alte locuri, rolurile se mai inversează: G. scurmă o brazdă și Cs. lărgește șanțul. Forțele lor se asociază fie în vederea unor scopuri lucrative, fie pentru intimidarea și compromiterea unui adversar: cazul meu. Cum anume? Arătîndu-i (de regulă cu lume străină de față) că știu despre el „niște chestii” pe care
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
dar nu ține mai mult de o zi și vine iarna din nou. După ce-am trecut de ultimele case de la capătul de sud al podului, am văzut doar câmp pe partea dreaptă și drumul nu mai era pietruit. Printre brazde se zăreau fâșii de zăpadă înghețată. Pe partea stângă se înșiruiau sălcii plecate peste râu. Păsărelele încercau să-și găsească un echilibru pe crengile acestora, dar văzând că nu reușesc, zburau resemnate spre alți copaci. Lumina soarelui era palidă. Am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
a universului românesc tradițional. „Un pumn de bărăgan din țară” îl determină să exclame: „Ne regăsim - la câtă depărtare - / De rădăcina sfântă, de izvoare!”, căci invocând „Pământul străbun din țarine umile” el cheamă imaginea trudnică a celui care „Te-a-ntors în brazde și în moine”, chiar dacă „Poate a murit de mult cu răstignite doine” (Regăsire). Coasta soarelui prelungește ecourile și motivația lirică din Pete de lumină. În Cuvânt înainte, autorul specifică: „Închin aceste noi stanțe însorite memoriei maestrului meu Nichifor Crainic și
GREGORIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287352_a_288681]
-
Moldova, a fost și redactor-șef al revistei „Octombrie” (1949- 1951) și al gazetei „Cultura Moldovei” (1957-1967). Prima plachetă, În razele vieții, îi apare în 1939. În 1942 tipărește în limba rusă Poezii de pe front. Revine la limba română cu Brazde proaspete (1948). De aici încolo C. publică enorm, fără discernământ valoric, peste 50 de alte volume. Defavorabil s-au răsfrânt asupra scrierilor lui supunerea față de dogma ideologică, notația publicistică, exaltarea patetică, limbajul simplist și folosirea mecanică a antitezei. O anumită
CRUCENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286539_a_287868]
-
a antitezei. O anumită înnoire a liricii sale se înregistrează în anii ’60. Dorind să se elibereze de prolixitate, C. apelează la forma fixă a decastihului și la alte forme lirice de mici dimensiuni. SCRIERI: În razele vieții, Tiraspol, 1939; Brazde proaspete, Chișinău, 1948; Diminețile noastre, Chișinău, 1949; Cuvântul mamei, Chișinău, 1951; Pașii primăverii, Chișinău, 1951; Fiii noștri, Chișinău, 1951; Mama mea steluță are, Chișinău, 1952; Mitrunea Leușteanu, Chișinău, 1952; În fața Kremlinului, Chișinău, 1952; Baladă haiducească, Chișinău, 1953; Izvorul viu, Chișinău
CRUCENIUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286539_a_287868]
-
indiană -, realizând traduceri din Saadi, Omar Khayyam, Firdousi, Tagore ș.a. SCRIERI: Bună dimineața!, București, 1949; ed. îngr. și pref. Marcel Gafton, cu o însemnare de Ion Vinea, București, 1976; Decorat cu Ordinul Muncii, București, 1949; Povestea tractorului de la minereu la brazdă (în colaborare cu Nicolae Jianu), București, 1949; Rapsodia marinarilor, București, 1954; Dunăre, Dunăre..., București, 1955; Flori de mare, București, 1957; Hamalii, București, 1957; Goarna și sirena, București, 1959; Pui de lună, București, 1960; Cântece de luptă, București, 1962; Fildeșul negru
DAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
Morții rămân tineri, București, 1952; Fehér Klara, Insula cutremurelor, București, 1953; Veres Péter, Încercarea, București, 1953, Nevastă rea, București, 1955; Sütö András, Pornesc oamenii, București, 1953, A șaptea bucurie, București, 1954 (în colaborare), Aripă de rândunică, București, 1960; Horváth István, Brazdă peste haturi, București, 1954, Berbecul brumăriu, București, 1957 (în colaborare cu Gelu Perian-Păteanu); Jókay Mór, Crăișorii, București, 1955; Ferencz László, Ceața, București, 1956, Umbra, București, 1957; Thomas Mann, Casa Buddenbrook, I-II, introd. Hans Mayer, București, 1957; Nagy István, Dincolo de
CHINEZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286198_a_287527]
-
ofrande Coloanei fără sfârșit. Discipol al lui Mihai Beniuc în latura lui exaltat, tradiționalist și mobilizator patriotică, C. împrăștie viziuni suprarealiste printre evocări de haiduci și voievozi. SCRIERI: Zumbe, București, 1966; Apocrife, București, 1969; Metope, București, 1972; Cantoria, București, 1980; Brazde străbune, Cluj-Napoca, 1984. Repere bibliografice: Ov. S. Crohmălniceanu, Pentru realismul socialist, București, 1960, 89-90; Ion Oarcăsu, Gheorghe Chivu, „Zumbe”, TR, 1966, 22; Nae Antonescu, „Zumbe”, ST, 1966, 10; Negoițescu, Scriitori, 453-457; Florin Manolescu, Gheorghe Chivu, „Apocrife”, RL, 1970, 7; Barbu
CHIVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
Ion Oarcăsu, Gheorghe Chivu, „Zumbe”, TR, 1966, 22; Nae Antonescu, „Zumbe”, ST, 1966, 10; Negoițescu, Scriitori, 453-457; Florin Manolescu, Gheorghe Chivu, „Apocrife”, RL, 1970, 7; Barbu, O ist., 65-67; Piru, Poezia, I, 322-324; Manu, Eseu, 133-135; Miron Blaga, Gheorghe Chivu, „Brazde străbune”, F, 1985, 2; Emil Manu, Poetul „Zumbelor”, RL, 1986, 44; Dicț. scriit. rom., I, 564. R.S.
CHIVU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286218_a_287547]
-
este o fiară sălbatică, amenințătoare, greu de stăpânit. Cel mai accentuat, în Cartea lui Iov, 39, 9-12: Oare va vrea unicornul să te slujească/ sau să se culce la ieslea ta?/ Vei lega în chingi jugul lui/ sau va trage brazde pentru tine în câmpie?/ Te-ai încrezut oare în el, căci multă-i e puterea,/ și-i vei lăsa lui treburile tale?/ Te vei încrede că-ți va aduce înapoi recolta/ și că o va căra la aria ta?"5
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
cap de acuzare natura incertă a animalului: "Neamul cel fără neam și chipul cel fără chip, adecă jigăniuța sau păsărița cea cu prepus, iubitoriul nopții, fugătoriul dzilei, vădzătoriul întunerecului și orbul luminii, adecă Liliacul, precum în fericit pământul și mănoasă brazda adunării aceștiia nu puțină zizanie să fie sămănat aievea ieste"13. Ori, câteva rânduri mai la vale: "vădzitoriul în întunérec și orbăcăitoriul în lumină"14. Iată-l acum, deși inițial manipulat, folosit, devenit și vinovatul, țapul ispășitor al unui conflict
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
ca rubinul, Cea dintură ce sticlea Ca nălucul se trecură: Sunt ca flori ce-au veștjit! N-au lăsat nicio trăsură, Moartea parcă le-a pălit. ... Dar sunt armele zdrobite De ast timp afurisit, De ast timp ce ne trimite Brazdele de îngrozit; De ast timp care pălește Orice-n drumuri va călca, Ș-urmele ce tipărește Nu-i putință-a se spăla!87 Mai interesant în acest sens e un articol din mai 1846, în care Bolliac descria dispariția recentă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pe dedesubt apa se infiltra, iar pe deasupra pompele o deversau înapoi în Dunăre. Apoi, am mai lucrat și la desțeleniri: se tăiase stuful care creștea pe uscat, fără apă, au venit cu tractoare și au desțelenit și acum se distrugeau brazdele astea mari și se făceau culturi agricole. Dar canalele pe care le făceam n-aveau legătură cu stuful, deși erau rădăcini de stuf rămase, moarte și vii, care erau tăiate cu cazmalele atunci când se executau canalele de formă trapezoidală, cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și trebuia să lași un martor de pământ acolo unde ai săpat, ca să vină să-ți măsoare adâncimea și suprafața săpată. Luam pământ și îl puneam în jurul suprafeței săpate ca să-i înălțăm marginile, băteam pământul bine și deasupra lui puneam brazde de iarbă fasonate ca și cum s-ar fi săpat de la marginea lor. Venea sergentul cu un coleg, Liviu Hogman 32, care era inginer minier - că spunea mândru: "eu mi-s băieș!", avea un cap teribil. Dacă îl întrebai: "Liviu, cât fac
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
șarpele e "că o dunga de întuneric ori că o undă de lumină" (Din paradoxele unui muribund); corăbiile trec "însemnîndu-si dunga lor de fum pe cer" (Aducerile-aminte...); "dunga pămîntului negru sestet scrisă de cuțitul unui plug de curînd pus în brazda" (Pămîntul). La St.O. Iosif, "Departe doar un stol/ De corbi, ca negre dungi,/ Umplea văzduhul gol/ De tînguiri prelungi"... (Înmormîntare). La Ț. Arghezi, " Pe culmi zboară spume și dîre de văr"(Sintaxa ritmica). La D. Karnabatt, sirenele ies din
Secesionismul în literatura română (IV) by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/18138_a_19463]
-
ziua vâna vrăbii hai hui cu o pușcă cu aer comprimat, se țicnise. Ionășescu îmi povestește că localnicii, miloși, cum sunt ei, protestau și că voiau chiar să-l dea în judecată pe inginerul asasin de vrăbii. Se dă pe brazdă ajutat de doctor, care, bun psiholog, văzând că tipul deblocase, nu-l pune să învețe imediat englezește de frică, zicea, să nu-l rupă de tot; din contră îl pune să înjure cât mai verde pe românește și înjură și
Note americane (II) - variante - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14307_a_15632]
-
inimii și fără iubire, ea îi vatămă pe cei pe care pretinde că-i vindecă. Să ne temem de cei ce vor să aplice la rece marxismul; de cei ce vor, cu orice preț, să tragă pe un sol curb, brazde drepte; de cei ce preferă oricărui om, ideea pe care și-o fac ei înșiși despre umanitate." * ..."Materialismul marxist se opune creștinismului, în mod esențial (e adevărat că...). Dar eu cred, eu știu că în practică opoziția aceasta nu există
Despre Dumnezeu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15560_a_16885]
-
C) Găești, Str. Liniștii nr. 18 țel. 710761 FILIALA DOLJ Membri activi înscriși în Tabloul Corpului Partea I 2021 ALBU JANETA (n. 1934) Craiova Calea Buc. bl. A5 Sc. 3 ap. 10 țel. 143117 11046 ANGHEL CONSTANTIN (n. 1935) Craiova, Brazda Novac bl. O9 Sc. 1 ap. 8 țel. 153672 11362 ANTONESCU LIGIA (n. 1967) Craiova, Str. Dezrobirii-Rovine bl. I23 ap. 11 țel. 194977 2023 ARVATU GHEORGHE (n. 1919) Craiova, Str. Aleea Târgului nr. 24 țel. 428437 2094 BALACI FLOREA Com.
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]
-
BARZEANU ION (n. 1923) Craiova, Craiovița Nouă bl. 14 Sc. 2 ap. 10 țel. 188843 2102 BICA FLORIAN ILIE (n. 1946) Craiova, Cart. 1 Mai bl. 14 Sc. 4 ap. 4 țel. 120165 15302 BIȚA CRISTIAN (n. 1924) Craiova, Str. Brazda lui Novac, bl. D29, sc. 3, ap. 5 țel. 433088 15303 BOABA ECATERINA (n. 1967) Craiova, str. Păltiniș nr. 108 țel. 094621718 2103 BOBOC TATIANA (n. 1951) Craiova, Aleea C-tin Brâncuși bl. A3 Sc. 3 ap. 8 țel. 198668
HOTĂRÂRE nr. 46 din 8 martie 2002 privind aprobarea Tabloului cuprinzând membrii activi ai Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România, a Listei cuprinzând persoanele fizice şi juridice abilitate să aibă calitatea de tutore de stagiu şi a Listei cuprinzând persoanele care efectuează stagiul în vederea accesului la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142865_a_144194]