1,849 matches
-
Superioară a Prahovei. Instituția a obținut în anul 1986, la Târgul Internațional de la München, Medalia de Aur pentru produsele expuse. Dansul „Ca la Breaza” este specific acestei zone, Gheorghe Zamfir fiind unul dintre interpreții melodiei ce îl acompaniază. În orașul Breaza există cinci școli generale, opt grădinițe, Liceul Teoretic „Aurel Vlaicu”, Colegiul Militar „Dimitrie Cantemir”, Grupul Școlar „Spiru Haret” (fost UCECOM) și Școala Specială. În perioada 2000-2001, au fost înscriși 2818 de elevi în aceste instituții de învățământ, numărul lor scăzând
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
Cantemir”, Grupul Școlar „Spiru Haret” (fost UCECOM) și Școala Specială. În perioada 2000-2001, au fost înscriși 2818 de elevi în aceste instituții de învățământ, numărul lor scăzând în ultimul an, efectivul ajungând la 1 500 de elevi. În anul 2009, Breaza a obținut un buget local în valoare de 21 de miliarde de ROL, pentru finanțarea celor 11 proiecte de hotărâre. Cea mai mare sumă (2 milioane ROL) va fi investită în modernizarea instituțiilor de învățământ, iar alți 1 500 000
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
cazare. Gradul maxim de ocupare al acestora de către turiști este de 40-45% pe parcursul unui an. Conform revistei "Capital", achiziționarea unui teren în aceasta zona poate fi foarte profitabil pe termen lung. Hidrojet S.A. este cea mai mare unitate economică din Breaza. Compania a fost înființată în 1974, ca filiala a Mefin Sinaia și a devenit independentă în urma unei decizii guvernamentale din 1990, având ca profil proiectarea, producția și comercializarea componentelor de injecție diesel, echipamentelor hidraulice și pieselor turnate. Timp de zece
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
a devenit independentă în urma unei decizii guvernamentale din 1990, având ca profil proiectarea, producția și comercializarea componentelor de injecție diesel, echipamentelor hidraulice și pieselor turnate. Timp de zece ani, produsele companiei au fost realizate sub licența Bosch. În 2005, Hidrojet Breaza a afișat pierderi de 5,84 milioane ROL și o cifră de afaceri de 34,64 milioane ROL. La sfârșitul aceluiași an avea 1 553 de angajați, iar suprafata de producție era de 86 000 mp. Hidrojet este unul dintre
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
insolvență, riscând să dea faliment pentru neplata datoriilor. Accesul în oraș se poate realiza pe drumul național DN1 între kilometrul 95,5 și kilometrul 106,5. Această rută corespunde cu drumul european 60 (E60) ce leagă orașele Hamburg și Varna. Breaza dispune de două gări, la Breaza Nord, la Breaza Centru și o haltă la Nistorești. Magistralele feroviare sunt liniile II (București - Arad - Curtici), III (București - Oradea - Episcopia Bihorului), IV (București - Satu Mare - Halmeu). Clubul de golf „Lac de Verde” a fost
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
neplata datoriilor. Accesul în oraș se poate realiza pe drumul național DN1 între kilometrul 95,5 și kilometrul 106,5. Această rută corespunde cu drumul european 60 (E60) ce leagă orașele Hamburg și Varna. Breaza dispune de două gări, la Breaza Nord, la Breaza Centru și o haltă la Nistorești. Magistralele feroviare sunt liniile II (București - Arad - Curtici), III (București - Oradea - Episcopia Bihorului), IV (București - Satu Mare - Halmeu). Clubul de golf „Lac de Verde” a fost înființat în anul 2000, fiind primul
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
în oraș se poate realiza pe drumul național DN1 între kilometrul 95,5 și kilometrul 106,5. Această rută corespunde cu drumul european 60 (E60) ce leagă orașele Hamburg și Varna. Breaza dispune de două gări, la Breaza Nord, la Breaza Centru și o haltă la Nistorești. Magistralele feroviare sunt liniile II (București - Arad - Curtici), III (București - Oradea - Episcopia Bihorului), IV (București - Satu Mare - Halmeu). Clubul de golf „Lac de Verde” a fost înființat în anul 2000, fiind primul din România și
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
investiție inițială de 18,5 milioane de euro. Terenul de golf are o suprafață de 25 de hectare și atrage anual peste 500 de jucători, atât români, cât și străini. Un alt sport bine reprezentat este fotbalul. Echipa CS Tricolorul Breaza evoluează în Liga a III-a, reușind după un turneu de baraj promovarea în Liga a II-a, pentru un sezon, după care a retrogradat din nou și a fuzionat cu o echipă din Iași și s-a mutat în
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
în Liga a II-a, pentru un sezon, după care a retrogradat din nou și a fuzionat cu o echipă din Iași și s-a mutat în orașul din Moldova. Mai există două alte echipe: una a S.C. Hidrojet S.A. Breaza, alta a Colegiului Militar „Dimitrie Cantemir”.
Breaza () [Corola-website/Science/297019_a_298348]
-
malul drept există mai multe dintre localitățile rurale componente. Este străbătut de șoseaua națională DN1, care leagă Ploieștiul de Brașov. La Comarnic, din acest drum se ramifică DJ101S, care duce spre Secăria și Valea Doftanei, precum și DJ101R, care duce spre Breaza, pentru a reveni apoi în același DN1. Prin oraș trece calea ferată Ploiești-Brașov, pe care este deservit de gara Comarnic și de haltele Posada și Valea Largă. Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Comarnic se ridică la de locuitori
Comarnic () [Corola-website/Science/297044_a_298373]
-
Satele Găgeni și Vintileanca se află mai înspre sud, mai adânc în zona de câmpie, ultimul fiind plasat în extremitatea sudică a comunei. La Istrița de Jos, DN1B se intersectează cu șoseaua județeană DJ103R, care spre nord o leagă de Breaza, spre sud deservește satele Găgeni și Vintileanca, și duce către Amaru. În sistemul de transport feroviar, comuna este deservită de gara Săhăteni (fostă Vintileanca) aflată pe calea ferată București-Galați-Roman, între stațiile Buzău și Mizil. Conform recensământului efectuat în 2011, populația
Comuna Săhăteni, Buzău () [Corola-website/Science/301038_a_302367]
-
km pe șosea, dar la 15 km în linie dreaptă peste dealul Talea. Dacă vrei să ieși din Bezdead în orice direcție trebuie să urci un deal. Șoseaua asfaltata duce la Pucioasa peste dealul Musa, spre N-E ajungi la Breaza peste dealul Costișata (drum forestier pe care se poate merge cu mașina majoritatea anului), spre V la Buciumeni peste dealul Buciumenilor (drum asfaltat), spre S-E se ajunge în satul Ursei pe un drum de pământ abrupt și desfundat, practicabil
Comuna Bezdead, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301154_a_302483]
-
Nicolae Baboi) (n. 8 decembrie 1958, Dâmbroca, județul Buzău) este poet, scriitor, publicist și critic literar, membru al Secției de Critică al "Asociației Scriitorilor din București", filiala din Capitală a Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Liceul Militar "Dimitrie Cantemir", Breaza (1977), Școala Militară de Ofițeri Activi "Nicolae Bălcescu", Sibiu (1980), Facultatea de Filologie a Universității din București (1987), secția română-franceză. Este doctor în științe filologice.<br> Primele poezii le-a publicat în revista "Luceafărul", în 1989, prima povestire în "Suplimentul
Radu Voinescu () [Corola-website/Science/300139_a_301468]
-
Fântânele, mai demult "Poiana Porcului", colocvial "Valea Porcului", (în , în ) este un sat ce aparține orașului Târgu Lăpuș din județul Maramureș, Transilvania, România. Se află în partea de sud a județului, în Depresiunea Lăpuș, la poalele nordice ale culmii Breaza. Prima atestare documentara: 1637 (Disznopataka). Etimologia numelui localității: din s. fântânea, dim. cu suf. -ea (< lat. -ella) de la fântână „puț" (< lat. fontana). La recensământul din 2011, populația era de 247 locuitori.
Fântânele, Maramureș () [Corola-website/Science/301576_a_302905]
-
Rus Ionuc a lui Irimie și Tuns Vasile a lui Ion a lui Dumitru. Actuala așezare cu noua vatra a satului are ca vecini: la vest, Vima Mică, centrul de comună (la circa 2,5 km); la sud, pește culmea Brezei se află satul Coreieni (comună Coreieni), iar la sud-est, Vălenii Lăpușului. Că o excepție a ținutului, la est se situează un cătun de țigani, vreo 20 bordeie, cu o civilizație primitivă - " Ponorâta. "La nord-est de-o parte și de alta
Peteritea, Maramureș () [Corola-website/Science/301584_a_302913]
-
Bârgăuani (în ) este o comună în județul Neamț, Moldova, România, formată din satele Bahna Mare, Baratca, Bălănești, Bârgăuani (reședința), Breaza, Certieni, Chilia, Dârloaia, Ghelăiești, Hârtop, Homiceni, Talpa și Vlădiceni. Comuna se află în centrul județului. Este străbătută de șoseaua națională DN15D, care leagă Piatra Neamț de Roman și Vaslui. La Baratca, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ155I, care o
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
total 1810 locuitori. În comuna Talpa existau o școală mixtă, cinci biserici ortodoxe și una catolică. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Războieni a aceluiași județ. Comuna Bârgăoani avea 1560 de locuitori în satele Bârgăoani, Cartieni, Baratca și Breaza; comuna Talpa avea 2185 de locuitori în satele Arămoaia, Chilia, Crăești, Hlăpești, Homiceni și Talpa. Aceeași sursă consemnează și apariția comunei Bălănești, cu satele Bălănești, Ghelăești, Dărloaia, Vlădiceni, Itrinești și Hârtopu. În 1950, comunele au fost transferate raionului Piatra Neamț din
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
Ocina de Jos și Ocina de Sus. Comuna este situată în partea de nord-vest a județului Prahova, la limita dintre acesta și județul Dâmbovița, pe malurile râului Provița. Este străbătută de șoseaua județeană DJ710, care o leagă spre est de Breaza și spre vest în județul Dâmbovița de și Pucioasa (unde se termina în DN71). Din acest drum, la Adunați se ramifică șoseaua județeană DJ100E, care duce spre sud la , , , Câmpina (unde se intersectează cu DN1), și . Relieful în zonă se
Comuna Adunați, Prahova () [Corola-website/Science/301634_a_302963]
-
România, formată din satele Cornu de Jos (reședința), Cornu de Sus și Valea Oprii. Așezată în nord-vestul județului Prahova, pe cursul mijlociu al râului Prahova, în zona dintre masivul Gârbova și Subcarpații Curburii Externe, comuna Cornu se învecinează cu: orașul Breaza, la vest; cu municipiul Câmpina și comuna Poiana Câmpina, la sud; și cu comuna Șotrile, la nord, aflându-se la o depărtare de 90 km nord de București și la 70 km sud de municipiul Brașov. Prin comună trece șoseaua
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
se termină în DN1; din el se ramifică, în sudul extrem al comunei, șoseaua județeană DJ101R, care o leagă de Câmpina. Nu trec căi ferate pe teritoriul comunei Cornu, dar zona de nord a comunei este foarte apropiată de gara Breaza, de pe calea ferată Ploiești-Brașov. Temperatura medie multianuală este de 9,5 °C; maxima pozitivă a verii,cu o valoare de 36,1 °C a fost înregistrată la 9 iulie 1996, iar maxima negativă de -25,1 °C, la 23 ianuarie
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
una cu piuă, pe Prahova și una fără, pe râul Câmpinița. În aceeași compoziție și în aceeași plasă, în 1925, comuna este consemnată de Anuarul Socec cu o populație de 2711 locuitori. În 1931, cătunul Frăsinet a fost transferat comunei Breaza de Sus. Comuna a fost inclusă în preajma lui 1938 în plasa Câmpina din județul Prahova, trecând apoi în 1950 în raionul Câmpina al regiunii Prahova și apoi al regiunii Ploiești. În 1968, comuna a revenit în județul Prahova, reînființat, cu
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
în actualul lăcaș de cult, reconstruit în anul 1911, glăsuiește: “"în zilele prea înaltului și luminatului împărat Alexandru Pavlovici și prin zilele mitropolitului Dositeu, anul 1811, s-au zidit această sfântă și dumnezeiască biserică prin cheltuiala sfinției sale Popa David of Breaza, Rafira presvitera, preot Oprea, Maria presvitera, Diaconul Radu Costea Băcanu ot Breaza, Ilinca cu fiii lor, Gheorghe Ovreiu și împreună cu alți miluitori și ajutători de Dumnezeu. S-au întâmplat fiindcă la leat 1829 noiembrie 13, mare cutremur ce au fost
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
prea înaltului și luminatului împărat Alexandru Pavlovici și prin zilele mitropolitului Dositeu, anul 1811, s-au zidit această sfântă și dumnezeiască biserică prin cheltuiala sfinției sale Popa David of Breaza, Rafira presvitera, preot Oprea, Maria presvitera, Diaconul Radu Costea Băcanu ot Breaza, Ilinca cu fiii lor, Gheorghe Ovreiu și împreună cu alți miluitori și ajutători de Dumnezeu. S-au întâmplat fiindcă la leat 1829 noiembrie 13, mare cutremur ce au fost și s-au slăbit foarte tare și așa numitul preot s-a
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
tare și așa numitul preot s-a îndemnat iarăși de a preamărit atât cu zugrăveală cât și cu lungimea ce se mai vede, în zilele prea înaltului domn Alexandru Dumitru Ghica, vel voievod leat 1835"." Diaconul Radu Costea Băcanu ot Breaza a fost înmormântat în pronaosul bisericii și apare în tabloul votiv de pe peretele ei. Ctitorii n-au prevăzut că peste veacuri bisericuța lor va deveni obiectiv turistic și loc de popas, ademenind prin bucuria de odihnitoare priveliște pe care o
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
reprezentantul localități Marpod,vilicus Nicolaus (administratorul comunități)că jurat în cadrul administrației scaunului Nocrich.<Vasile Rusu> Nementionarea în actele oficiale a populației valahe pe aceste teritorii,nu înseamnă că aceasta lipsea în perioada așezării sașilor în sud estul Transilvaniei.Cetaea de la Breaza,pe versantul nordic al Carpaților,datata din secolele IX-X,ne permite să spunem că în aceste locuri începuse procesul de constituire a unui voevodat Țară Făgărașului,menționată în secolele XIII-XIV în depresiunea Fagarasului. <Thomas Nagler>Putem afirmă că la nordul
Marpod, Sibiu () [Corola-website/Science/301716_a_303045]