10,836 matches
-
și Bogdănescu au reclamat comandantului lovitura, dar și faptul că deținuții sunt recalcitranți și nu muncesc, indicând câteva nume și obținând permisiunea de a-i bate mai tare. Cei de pe listă, în jur de cincisprezece oameni, au fost aduși în brigada 14, iar la bătaia care a durat două ore au participat Sobolevschi, Sofronie, Enăchescu, Octavian Voineanu, Lie, Lupașcu, Bogdănescu, Ștefan Roșeanu, Ion Petrică, Prisăcaru, Burculeț, Ilie Țăranu și Soroiu. După bătaie însă, dar și în zilele următoare, celor maltratați li
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Sobolevschi, de pildă, și-a recunoscut faptele, indicând drept motiv indisciplina deținuților, însă nu a pomenit nimic despre informații. Sabin Ivan afirmă că studenții erau întrebați de colonelul Zeller și Augustin Albon (comandantul pazei la Canal) cum au ajuns în brigadă, dacă au fost maltratați și de către cine. Efectele acestei atitudini s-au văzut în scurt timp, când Bogdănescu și Grama au fost mutați din colonie 2. Și la Canal, implicați în acțiune au fost atât comandantul, care era la curent
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în acțiune au fost atât comandantul, care era la curent cu bătăile, cât și ofițerul politic Chirion. Una dintre victime spune că Chirion și brigadierul Pompiliu Lie (fost student la Medicină în Cluj) hotărau cine să fie adus noaptea la brigăzi pentru a fi torturat. Pentru a acoperi strigătele celor maltratați, cei din brigăzi puneau pături la ferestre și cântau la acordeon, fără prea mare succes însă3. Se pare că în august 1951 Grama, Bogdănescu, Gherman, Sofronie, Cojocaru și Laitin au
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și ofițerul politic Chirion. Una dintre victime spune că Chirion și brigadierul Pompiliu Lie (fost student la Medicină în Cluj) hotărau cine să fie adus noaptea la brigăzi pentru a fi torturat. Pentru a acoperi strigătele celor maltratați, cei din brigăzi puneau pături la ferestre și cântau la acordeon, fără prea mare succes însă3. Se pare că în august 1951 Grama, Bogdănescu, Gherman, Sofronie, Cojocaru și Laitin au plecat de la Valea Neagră, iar unii deținuți și-au manifestat bucuria că au
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
bătăile, astfel că Țurcanu l-a transferat în camera 7-corecție, în care, teoretic, erau cei refractari 1. A scăpat de torturi, fiind transferat la Canal prin aprilie 1950. A mai trecut pe la Cernavodă, Valea Neagră și Poarta Albă. Repartizat la brigada 14, nu a cunoscut schingiuirile nici aici, fiind eliberat în martie 1951. A reușit să se angajeze ca geolog după ce a lucrat ca muncitor necalificat timp de doi ani și a publicat mai multe cărți și articole de specialitate, cu toate că
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
unul câte unul, cu lovituri de picior), deși nu excludem posibilitatea unei alte motivații. Ion Bogdănescu 1tc "Ion Bogdănescu1" Nu există foarte multe date despre el, faima de care s-a bucurat fiind datorată morții doctorului Ion Simionescu, bătut în brigada condusă de el. Arestat pe când era student la Medicină, se pare ca membru PNȚ2, nu se știe dacă și unde a fost torturat, dar a făcut parte din echipele de agresiune la Canal, unde îl găsim șef la brigada 13
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
în brigada condusă de el. Arestat pe când era student la Medicină, se pare ca membru PNȚ2, nu se știe dacă și unde a fost torturat, dar a făcut parte din echipele de agresiune la Canal, unde îl găsim șef la brigada 13 în primăvara lui 19513. Informațiile rămase țin mai degrabă de ultima perioadă de detenție. După moartea lui Simionescu, Bogdănescu a simțit că vor urma anchetele și a vrut să afle de la Sabin Ivan detalii, dar acesta nu i-a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
aprilie 1949, și era fiu de preot 1. În momentul arestării era student la Facultatea de Medicină 2. Se pare că a fost torturat la camera 2-parter prin aprilie 19503. Transferat la Canal, a colaborat cu acțiunea, devenind șef al brigăzii 14. L-a torturat inclusiv pe unchiul său, avocatul piteștean Marin Pițigoi, membru marcant PNȚ.4. Transferat la Aiud în 1953, a lucrat în fabrică și s-a menținut pe poziții de colaborare cu regimul comunist 5. Fuchstc "Fuchs" Condamnat
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
primele încercări ale acestuia de a-i tortura pe cei din jurul lui Pafnutie Pătrășcanu, a luat parte la bătăi în mai multe camere și a participat și la școala de cadre din camera 4-spital. În primăvara lui 1951 activa în brigada 13, condusă de Ion Bogdănescu, la Canal 5. Nu se cunoaște destinul său ulterior. Viorel Gheorghiță 6tc "Viorel Gheorghiță6" Originar din Arad, Gheorghiță a făcut parte din Frățiile de Cruce din zonă; tatăl său fusese primar, deși neînregimentat politic. A
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
următoare. Gherman a asistat și el la moartea lui Bogdanovici, în aprilie 1950, în camera 2-parter. A trecut de mai multe ori prin toate etapele, iar prin vara lui 1950 a fost transferat la Canal, unde a făcut parte din brigăzile de la Peninsula. Nu a vorbit niciodată despre destinul său, cu toate că la sfârșitul lui 2006 mai trăia încă și locuia în Cluj-Napoca. Gheorghe („Gelu”) Gheorghiu 1tc "Gheorghe („Gelu”) Gheorghiu1" Născut în Constanța pe 29 mai 1922, Gelu Gheorghiu era student în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1955). Contactul cu acțiunea exportată de la Pitești l-a avut la Peninsula, în primăvara lui 1951, când Ioan Griga și Tudose 2 i-au cerut să dea informații nedeclarate la Securitate. Ivan a refuzat ironic și a fost transferat la brigăzile 13 și 14. La brigada 13 era șef fostul său coleg de an, Ion Bogdănescu, iar membri ai echipei de acțiune erau alți foști colegi de-ai săi: Ion Stancu, Gheorghe Florea, Mihai Spuză. Imediat după transferul la brigada 13
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de la Pitești l-a avut la Peninsula, în primăvara lui 1951, când Ioan Griga și Tudose 2 i-au cerut să dea informații nedeclarate la Securitate. Ivan a refuzat ironic și a fost transferat la brigăzile 13 și 14. La brigada 13 era șef fostul său coleg de an, Ion Bogdănescu, iar membri ai echipei de acțiune erau alți foști colegi de-ai săi: Ion Stancu, Gheorghe Florea, Mihai Spuză. Imediat după transferul la brigada 13, a primit indicații din partea lui
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la brigăzile 13 și 14. La brigada 13 era șef fostul său coleg de an, Ion Bogdănescu, iar membri ai echipei de acțiune erau alți foști colegi de-ai săi: Ion Stancu, Gheorghe Florea, Mihai Spuză. Imediat după transferul la brigada 13, a primit indicații din partea lui Petre Paul: ați fost aduși aici ca pedepsiți și trebuie să vă supuneți ordinelor noastre; nu aveți voie să vorbiți cu nimeni și nici între voi; nu aveți voie să părăsiți baraca; la closetul
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să vorbiți cu nimeni și nici între voi; nu aveți voie să părăsiți baraca; la closetul din spatele barăcii veți merge numai însoțiți de unul dintre noi; nu aveți drept la scrisoare, pachet și vorbitor; veți face numai voi doi corvezile brigăzii; dacă nu faceți norma veți primi rația de mâncare redusă etc3. A scăpat de brigada 13 în octombrie 1951 din cauza unui flegmon la mâna dreaptă în stare septicemică, fiind internat în infirmeria coloniei. A mai trecut pe la Gherla și Oradea
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
closetul din spatele barăcii veți merge numai însoțiți de unul dintre noi; nu aveți drept la scrisoare, pachet și vorbitor; veți face numai voi doi corvezile brigăzii; dacă nu faceți norma veți primi rația de mâncare redusă etc3. A scăpat de brigada 13 în octombrie 1951 din cauza unui flegmon la mâna dreaptă în stare septicemică, fiind internat în infirmeria coloniei. A mai trecut pe la Gherla și Oradea înainte de eliberarea din 5 aprilie 1955. După eliberare, s-a reînscris în anul IV la
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
să impună „reeducarea” în penitenciar, Rodas a fost considerat periculos de către autorități, motiv pentru care a fost izolat într-o cameră alături de alte vârfuri. A fost trimis apoi, vreme de două luni, la Canal, unde a scăpat de bătăile din brigada lui Bogdănescu, deși s-a încercat obținerea de informații de la el printr-un fost coleg de lot. De la Poarta Albă, Rodas a fost transferat în Pitești, la începutul lui 1951, și repartizat în cameră cu Fidler, Blaga, Chebeleu, Nagy Géza
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
lui iunie. A fost bătut până i s-a fracturat mâna de către un „comitet” condus de Alexandru Popa. La Gherla a trecut prin mai multe camere, iar în primăvara lui 1951 a fost trimis la Canal, unde a scăpat de brigăzile de studenți (unde se tortura în continuare) datorită unei cunoștințe din Timișoara. Sebeșan a fost eliberat pe 18 martie 1954 și a avut destinul tipic al foștilor deținuți politici, șicanați în permanență de Securitate. Și-a terminat studiile abia în
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
torturilor, doctorul Ion Simionescu a fost o perioadă subsecretar de stat la Ministerul Sănătății în cadrul guvernului Ion Gigurtu (iulie-septembrie 1940). La Canal a fost supus torturilor fizice și morale, după cum au povestit mai mulți martori. Unii dintre studenții agresori de la brigada 13 l-au șicanat permanent. Odată au agățat o funie într-un loc pe unde trecea Simionescu, care s-a făcut inițial că nu o vede; au pornit de aici reproșurile: Ce, te faci că nu vezi funia, banditule? ș
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
lui noiembrie 1950. Sobolevschi a renunțat la acțiune după o nouă ratare și s-a mulțumit să predea un raport lunar ofițerului politic despre starea deținuților. A fost transferat la Canal împreună cu Prisăcaru, pe 13-14 februarie 1951. Repartizat inițial la brigada 21, unde s-a reîntâlnit cu Gebac, Sofronie, Bogdănescu, Gherman, Roșca și Oprea, s-a ferit de activitatea de informare până pe 5 iunie 1951, când a fost numit pontator la brigada 23 B, la sugestia lui Bogdănescu. Din această funcție
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
împreună cu Prisăcaru, pe 13-14 februarie 1951. Repartizat inițial la brigada 21, unde s-a reîntâlnit cu Gebac, Sofronie, Bogdănescu, Gherman, Roșca și Oprea, s-a ferit de activitatea de informare până pe 5 iunie 1951, când a fost numit pontator la brigada 23 B, la sugestia lui Bogdănescu. Din această funcție a fost obligat să participe la marile bătăi din luna iulie 1951, alături de toți ceilalți brigadieri și pontatori. Afirmă că pe 4 septembrie 1951 a plecat din colonie spre Poarta Albă
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
față, amenințându-l cu pumnii. La sfârșitul zilei, este dus într-o celulă și lăsat acolo cu puțină hrană și promisiunea că a doua zi va fi și mai rău. În celulă este supravegheat de cel puțin un membru al brigăzii însărcinate cu încercarea lui. După trei sau patru zile, victima începe să inventeze orice fel de vină, numai să fie destul de monstruoasă ca să i se dea pace. După o săptămână, e gata să spună și să facă orice i se
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
ținut să se înscrie la cuvânt și au trecut, pe rând, la tribună. Se perindă astfel: Neicu Dumitra, țărancă din R. Sărat, îmbujorată la față, îmbrăcată într-o ie roșie de toată frumusețea, Ana Gluvacov, gospodină din Turda, mândră de brigada de femei „Elena Pavel”, Niloș Ilona, țărancă maghiară de la Vișia-Cluj, care uimește sala prin siguranța și darul vorbirii, Cosma Aurora, muncitoare de la Vâscoza Românească - Lupeni, care rostește cuvinte înflăcărate despre ridicarea producției, Maria Voluntaru, artistă a Teatrului Național, care și-
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
membru al Comitetului Central și al Biroului Politic, iar În 1950, membru al Biroului Organizatoric al PMR) decât de Leonte Răutu, Ana Pauker sau de Petre Borilă (militant de origine bulgară, emigrat În URSS În perioada 1936-1937; a luptat În cadrul brigăzilor internaționale În Războiul Civil din Spania, În perioada 1937-1938; s-a Întors În România, În 1944, cu divizia alcătuită din prizonieri de război români „Tudor Vladimirescu” și a fost ales membru al Biroului Politic al PCR). Tendința aceasta, de a
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
doi de ani, un adevărat artist în meseria lui: el a reușit, împreună cu tovarășii săi, să construiască, pentru prima oară în țară, noi mecanisme pentru furnale». Fotoreporterul l-a surprins verificând centrarea rotoarelor. Iată-l pe Iulian Mutulescu șef al brigăzii stahanoviste de la 23 August, crescând în paginile pe care i le consacră Sandu Manea în reportajul său: «... nu ne vom opri aici!». Iată pe același Mutulescu surprins de fotoreporter, explicând elevilor cum să potrivească piesele și unghiul de tăiere. Răsfoiești
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu tractoarele (...). Romanul Ogoare noi prezintă cititorului o imagine unilaterală a rolului tractoriștilor în transformarea țărănimii muncitoare din țara noastră într-o țărănime de tip nou, după exemplul colhoznicilor sovietici. Imagini tipice sunt în primul rând cei patru tractoriști ai brigăzii a șaptea - Traian Buciu, Marin Oproiu, Mircea Guju și Ionel Pitcoace - în frunte cu șeful brigăzii, Mihai Zaharia (...). Țărănimea muncitoare care folosește mașinile și tractoarele S.M.T. nu mai este nevoită să meargă la chiaburi pentru procurarea de unelte sau vite
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]