3,109 matches
-
lor capacitate «Joagărele de pe Laita» până în 1902. Aici se prelucra tot lemnul de pe coastele Lăiții. Intreprinderea aceasta era proprietatea unor negustori evrei care lucrau cu muncitori recrutați din satul nostru. Prin așezarea sa într-un punct inteligent ales, permitea transportul buștenilor de pe Coastele Lăiții pe apa Lăiții până în buza dispozitivelor de tăiat. Se construise în acest scop, de muncitori aduși din Italia, un bazin cu apă sus, în care se concentrau buștenii prăvăliți de tăietorii de pădure. Când nivelul apei din
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
așezarea sa într-un punct inteligent ales, permitea transportul buștenilor de pe Coastele Lăiții pe apa Lăiții până în buza dispozitivelor de tăiat. Se construise în acest scop, de muncitori aduși din Italia, un bazin cu apă sus, în care se concentrau buștenii prăvăliți de tăietorii de pădure. Când nivelul apei din bazin creștea la nivelul necesar prelucrării, se deschidea un stăvilar prin care buștenii erau trimiși odată cu apa la joagăr, iar acolo dirijați și debitați procesului de prelucrare. Un alt joagăr a
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
construise în acest scop, de muncitori aduși din Italia, un bazin cu apă sus, în care se concentrau buștenii prăvăliți de tăietorii de pădure. Când nivelul apei din bazin creștea la nivelul necesar prelucrării, se deschidea un stăvilar prin care buștenii erau trimiși odată cu apa la joagăr, iar acolo dirijați și debitați procesului de prelucrare. Un alt joagăr a funcționat între anii 1933 - 1938 pe locul în care cândva se aflase Moara de Hârtie. Acest joagăr concentra la un moment dat
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
erau oferite de noile împrejurări unde mă aflam, concentrându-mă totodată la lucrarea pe care trebuia să o realizez din trunchiul pe care mi-l puseseră la dispoziție organizatorii. Seara a trecut repede, fiind și singur în cameră am adormit buștean, mai ales ca eram destul de obosit în urma nopții ce o petrecusem pe tren și a primei zile în care hoinărisem de unul singur prin oraș, vizitând diferite locuri, sau admirând la nesfârșit portul. A doua zi dis de dimineață precum
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
patru decenii. Născut la 19 august 1938, în satul Temeleuți, comuna Văscăuți, jud. Soroca, pe malul Nistrului, Republica Moldova, a trebuit să se refugieze, cu întreaga familie, datorită vicisitudinilor vremii. După peregrinări prin Muntenia, Oltenia și Transilvania, s-au stabilit la Bușteni, unde părinții au funcționat ca învățători. Leon Șimanschi a urmat gimnaziul la Bușteni, liceul la Sinaia și Facultatea de Istorie a Universității „Al.I. Cuza“ din Iași. În anul 1961, după absolvirea facultății, a fost încadrat ca cercetător științific la
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
Soroca, pe malul Nistrului, Republica Moldova, a trebuit să se refugieze, cu întreaga familie, datorită vicisitudinilor vremii. După peregrinări prin Muntenia, Oltenia și Transilvania, s-au stabilit la Bușteni, unde părinții au funcționat ca învățători. Leon Șimanschi a urmat gimnaziul la Bușteni, liceul la Sinaia și Facultatea de Istorie a Universității „Al.I. Cuza“ din Iași. În anul 1961, după absolvirea facultății, a fost încadrat ca cercetător științific la sectorul de istorie medie a României, condus de distinsul prof. dr. C. Cihodaru
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
și de creșterea animalelor (oi, cai, gâște etc.), ci și de exploatarea cvasi- industrială a pădurilor. Unii dintre ei aveau În proprietate loturi de pădure, alții le luau În arendă. Activitățile lor erau cele tradiționale : alegerea și tăierea copacilor, transportarea buștenilor cu cotiuga, tăierea cu joagărul și transformarea lor În scânduri. Recent, Claus Stephani a publicat un volum de povestiri evreiești culese din nordul Maramureșului, de la evreii din târgurile de pe malul râului Vișeu. Protagoniștii poveștilor sunt, În majoritatea lor, evrei păstori
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
anul 2002 la Editura „Știința” din Chișinău, ediție îngrijită de criticul și poetul Nicolae Dabija. Conf. univ. dr. Ion Tiba a trecut la cele veșnice, în ziua de 9 mai 1993, și a fost înhumat în Cimitirul din Poiana Țapului, Bușteni, jud. Prahova. REFERIRI ARTICOLE: -TIBA, DAN, Conf.dr. ION TIBA (19261993), Curriculum vitae, Iași, 2002, 2p. mss (în arhiva autorului). TRELEA, ANTONIE (1924-2003) INGINER CONSTRUCTOR Prin activitatea depusă ca inginer și cercetător, prof. univ. dr. ing. Antonie Trelea se înscrie ca
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
de desen din anii anteriori. În acest fel mi-am încărcat sufletul cu frumusețile întâlnite. Revenim la Cârțișoara și ne plimbăm cunoscând alte locuri și alți și alți localnici. Tatăl lui Nicu, gazda mea, lucra sub poala muntelui la tăiatul buștenilor, în vecinătatea unei foste fabrici de sticlă. Locul se numea „Glăjărie”, de la glajă, adică sticlă. Pleca dis-de-dimineață și venea seara, apoi discutam de una, de alta până mergeam la culcare în camera de oaspeți. După o săptămână de la sosirea mea
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
lui Badea Cârțan. În acea noapte de septembrie, nici eu și nici Maria n-am dormit. La ora prânzului plec spre Maria, ne întâlnim cu un grup numeros de cunoscuți și mergem cu toții cântând și ne așezăm perechi-perechi pe un buștean enorm așezat pe malul apei învolburate din vecinătatea școlii. Cântăm și cântăm, întrecându-ne cu râul ce-și izbea cu zgomot valurile în pietrele din matca sa, aduse de sus, din munte. Zi însorită ce ne predispunea la cântec, însă
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
o datora școlii. În scurt timp facem văruitul și micile reparații și așteptăm momentul redeschiderii școlii. Președintele repartizase un trunchi de stejar cam de 5 m3 pentru nevoile școlii, deși mai aveam lemne de foc economisite. Era bine venit acest buștean. Tocmai când credeam că e mai bine, observ o schimbare a comportării președintelui. Până atunci, oricând trecea prin fața școlii venea și discuta cordial cu mine. Acum îl văd trecând cu privirea orientată la 1800. Îl fac atent, răspunde monosilabic și
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
terasa din jurul școlii, în lungime totală de 56 m. liniari, precum și parmaclâcul pe aceeași lungime, pentru ca să protejez pereții școlii de ploile și zăpezile care umezeau pereții. Cum aveam suficiente fonduri de la cele două baluri, vorbesc cu un lemnar din apropierea școlii. Bușteanul de stejar din curtea școlii trebuia prefăcut în scânduri. Știa pe cineva dintr un sat îndepărtat care-mi putea transforma lemnul brut în scândură. Îmi aduce meșterul, tratez cu el prețul, în prezența comitetului de părinți, stabilim prețul și termenul
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
trebuia prefăcut în scânduri. Știa pe cineva dintr un sat îndepărtat care-mi putea transforma lemnul brut în scândură. Îmi aduce meșterul, tratez cu el prețul, în prezența comitetului de părinți, stabilim prețul și termenul executării lucrării. Se-ncepe lucrul, bușteanul e transformat în lozbe ușor de manevrat, chiar au făcut un număr oarecare de scânduri, ajutați de oamenii din sat care lucrau prin rotație zilnic, ca ajutoare. Acum nu era prea greu lucrul. La sfârșitul săptămânii oamenii pleacă acasă, vor
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
incinta lăsând un gol imens în urma lor și doi electriceni care-și fac tăcuți treaba montând ce au de montat. Dacă n-ar fi drujba, care face un zgomot infernal tăind lemnele, ar fi chiar liniște. Trebuie montate băncile din bușteni de brad că poate înaltul oaspete o să vrea să se așeze pe vreo una din cele multe confecționate și așezate astăzi prin curte. Dar toate cele de mai sus pălesc în fața următoarei relatări. În jurul prânzului, înainte de a ne așeza la
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
plasa, pentru el, În ziua de șaptesprezece august 1883. Scena care se petrecuse În urmă cu treizeci de ani era retrăită. El și frații lui se opriseră brusc, cuprinși de o emoție neputincioasă, la vederea insectei râvnite, cocoțată pe un buștean și mișcându-și În sus și-n jos, de parcă ar fi respirat Într-un ritm accelerat, cele patru aripi roșii ca cireșele, cu câte un ochi de coadă de păun pe fiecare. Într-o tăcere Încordată, neîndrăznind să lovească, Îi
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
locomotivelor căpăta o nouă și stranie semnificație. Sentimentul emoționant de rodina, „patrie“, se Împletea pentru prima dată În mod organic cu zăpada scârțâind plăcut, cu urmele adânci lăsate pe ea, cu luciul roșu al coșului locomotivei, cu stiva Înaltă de bușteni de mesteacăn acoperită și ea cu zăpada transportabilă de pe tenderul roșu. Nu Împlinisem Încă șase ani, dar În anul acela petrecut În străinătate, un an de decizii dificile și de speranțe liberale, un băiețel rus fusese expus conversațiilor dintre adulți
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
paragraf, am plasat oglinda aceea Înclinată și lampa și lacrimile policandrului. Puține lucruri au rămas, multe s-au irosit. Oare l-am dat și pe Box I (fiul și soțul lui Loulou, cățelușa menajerei), acel bătrân dachshund maro care doarme buștean pe canapea? Nu, cred că el Încă Îmi aparține. Botul lui sur, cu un neg În colțul Încrețit al gurii, stă cuibărit În curbura alcătuită de picioarele din spate și din când În când un oftat adânc Îi destinde coastele
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Încă mai stăteau proaspete și strălucitoare pe rafturile bibliotecii lui. 3 Tata Își punea la loc masca și continua să bată din picioare și să atace În timp ce eu ieșeam repede pe unde intrasem. După căldura din holul de la intrare, unde buștenii trosneau În căminul mare, plămânii primeau șocul aerului Înghețat de afară. Mă uitam să văd care dintre cele două mașini, Benz sau Wolseley, mă aștepta să mă ducă la școală. Prima, un automobil mare decapotabil, condus de Volkov, un șofer
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
Nu juca nici un joc cu mingea, nu era În stare să arunce o piatră ca lumea, nu știa să Înoate, dar nu mi-a spus asta niciodată și Într-o zi, când Încercam să traversăm râul pe o grămadă de bușteni de pin care plutea În apropierea unei mori, era să se Înece când un trunchi foarte alunecos a Început să se scufunde, Învârtindu-se sub picioarele lui. Am devenit pentru prima oară conștienți unul de celălalt În ajunul Crăciunului din
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
constituind, nu o dată, unele dintre cele mai zguduitoare momente ale filmului: femeile ce stau la coadă în fața închisorii, în speranța de a obține informații despre soarta celor arestați, sau rătăcirea celor două Barateli, mama și fiica, în labirintul depozitului de bușteni aduși de „acolo”, din „nordul îndepărtat” și descărcați în incinta gării orașului, rătăcire disperată, în căutarea unui cât de mic semn (un nume sau o literă săpată în coaja sau în carnea lemnului) care să le arate că pictorul Sandro
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
des în sala unde era butoiașul cu vin și mai trăgea câte o dușcă. Nașterea a fost tare grea. După ce s-a născut copilul și s-a făcut ce trebuie, moașa, de oboseală și de licoarea lui Bachus a adormit buștean. Dincolo de toate însă eram fericiți că ni se mărise familia cu încă un flăcău. Cornelius. Oamenii din sat erau liniștiți și săraci. Cei mai mulți erau căruțași. Își trimeteau copiii la școală numai la insistențe și nu toți. școala și primăria
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
informez) că șeful primăriei (Ambasadei) a solicitat aprobarea ca în drum spre Ceahlău (România) să se oprească pentru câteva zile în Midia (Spania) ... În răspunsul dat de colegiu (MAE) se indica ruta Slănic ( Santiago), Remetea ( Rio de Janeiro), Midia (Madrid), Bușteni ( București). Cererea, adresată ulterior "Tovarășei Mia Groza, adjunct al ministrului", pentru aprobarea traseului și a numărului de zile apreciat de mine ca necesar, se reflecta în aceeași telegramă mai sus menționată: Șeful primăriei (Ambasadei) este foarte îngrijorat de răspunsul primit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
NB: România) s-ar datora hotărârii dispeceratului (NB: Guvernului) nostru de a reduce nivelul de reprezentare, iar acreditarea unui secretar II (NB: succesorul meu, secretar III, dar nominalizat ca secretar II) s-ar datora faptului că și Slănicul are în Bușteni, ca șef al primăriei, tot un secretar II. ...mi-a comunicat că a transmis imediat în Bâlea cele aflate de la fostul șef al primăriei, iar autoritățile competente din sectorul său și-au manifestat profunda neliniște față de hotărârea dispeceratului din Ceahlău
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
și apostrofările neamurilor, prietenilor și a altor "oameni de bine". TELEGRAMĂ Strict Secret Expeditor SLĂNIC URGENT DESTINATAR VG/ A-20 25.09.1981 Șeful primăriei va pleca spre Ceahlău (NB: România), sâmbăta 26.09.1981, pe ruta Slănic, Remetea, Zorleni, Bușteni (NB: Santiago Rio de Janeiro Madrid Zurich București), conform aprobării colegiului (NB: conform aprobării comunicate de Mia Groza, adjunct al ministrului de externe!). Se va opri 4 zile la Midia, pentru un consult oftalmologic la o clinică de specialitate... și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
colegiului (NB: conform aprobării comunicate de Mia Groza, adjunct al ministrului de externe!). Se va opri 4 zile la Midia, pentru un consult oftalmologic la o clinică de specialitate... și trei zile în Zorleni pentru același scop. Va sosi în Bușteni în jurul datei de 07.10.1981. RADU În subsol, o dispoziție "olografă" a "adrisantului": S-a trimis telegrama în spațiul Midia pt. măsuri de supraveghere și prevenire a eventualelor intenții de rămânere! Și cuprinsul telegramei mai sus citate: TELEGRAMĂ STRICT
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]