31,862 matches
-
deservire civilizată și nici condiții optime de muncă salariaților. Pentru descongestionarea aglomerației de la ghișee, o parte din activitatea Of. Fălticeni s-a mutat în altă clădire, situată în centrul orașului. Aici a funcționat, câtva timp, un ghișeu complex de prezentareărecomandate bucată cu bucată, telegrame, mandate telegrafice, post restant, avizate etc), cabine telefonice și telegraful. În altă clădire din apropiere se executa cartarea corespondenței prezentate și sosite. Forța de muncă Serviciile se executau de salariați cu funcții specifice locurilor de muncă. O dată cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
și nici condiții optime de muncă salariaților. Pentru descongestionarea aglomerației de la ghișee, o parte din activitatea Of. Fălticeni s-a mutat în altă clădire, situată în centrul orașului. Aici a funcționat, câtva timp, un ghișeu complex de prezentareărecomandate bucată cu bucată, telegrame, mandate telegrafice, post restant, avizate etc), cabine telefonice și telegraful. În altă clădire din apropiere se executa cartarea corespondenței prezentate și sosite. Forța de muncă Serviciile se executau de salariați cu funcții specifice locurilor de muncă. O dată cu volumul tot
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
exterioare din zonă direct acestui oficiu. Dezvoltarea economico socială a orașului Fălticeni a creat condiții pentru creșterea ponderii și importanței serviciilor de poștă și telecomunicații. Numai într-un singur an, 1985, din raza orașului s-au expediat peste 400 mii bucăți obiecte de corespondență, aproape 25 mii de mandate și 10 mii de telegrame și s-au efectuat peste 155 mii de convorbiri telefonice interurbane manuale. A fost nevoie de al treilea oficiu, cu activitate complexă de prezentare și distribuire, care
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
40,84%, 31,85% și 52,33% din totalul realizat pe zonă. La Oficiul Fălticeni 1 nu s-a executat serviciul de mesagerii. Prezentarea a fost asigurată de oficiile Fălticeni 2 și Fălticeni 3, care împreună au înregistrat 16.993 bucăți, adică 30,49% din totalul mesageriilor primite la toate subunitățile din zonă. Din mediul rural al zonei Fălticeni s-au expediat: 588.571 ob. de corespondență, 52.677 mandate, 55.153 ob. de mesagerii, 8.475 telegrame și s-au
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
totalul convorbirilor telefonice, pe zonă, peste 70% s-au efectuat în mediul rural. În anul 1985, fiecare locuitor din orașul Fălticeni a expediat în medie 18,90 corespondențe și a efectuat 7,23 convorbiri telefonice, mai mult cu 6,18 bucăți și respectiv 4,50 convorbiri decât media realizată pe județ și mai mult cu 12,53 bucăți și respectiv 3,88 convorbiri, decât media realizată pe zonă. De asemenea fiecare locuitor din mediul rural al zonei Fălticeni a expediat în
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
locuitor din orașul Fălticeni a expediat în medie 18,90 corespondențe și a efectuat 7,23 convorbiri telefonice, mai mult cu 6,18 bucăți și respectiv 4,50 convorbiri decât media realizată pe județ și mai mult cu 12,53 bucăți și respectiv 3,88 convorbiri, decât media realizată pe zonă. De asemenea fiecare locuitor din mediul rural al zonei Fălticeni a expediat în medie 4,37 corespondențe și a efectuat 2,73 convorbiri telefonice. După prăbușirea regimului comunist din România
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
ziare nu se vindeau la Fălticeni; puținii cititori și le procurau prin ocazii din Iași și București. Ziarele intrau în oraș, încă din anul 1865, dar numai pentru abonați. Abia din anul 1877, la Fălticeni, începe a se vinde cu bucata ziarul “Războiul”, în librăria lui Hulubei. După această dată apar la Fălticeni mai multe centre de vânzarea ziarelor, a lui Cohn, Griller, Lanoff și altele. În mediul rural, pătrunderea presei era aproape inexistentă. Nu sunt dovezi că au fost contractate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
avantaje celor interesați. Poșta șia mărit veniturile, administrațiile ziarelor șiau sporit numărul cititorilor, iar publicul se putea abona în orice loc, fără alte formalități și cheltuieli în plus decât costul ziarului. Treptat, numărul abonamentelor a crescut, concomitent și vânzarea cu bucata, ajungându-se în anul 1938, să fie distribuite în toată țara 172.300.000 bucăți ziare și reviste. Între anii 1942-1948, numărul acestora s-a redus simțitor. Abia în anul 1950, s-a reușit să se atingă nivelul anului 1938
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
se putea abona în orice loc, fără alte formalități și cheltuieli în plus decât costul ziarului. Treptat, numărul abonamentelor a crescut, concomitent și vânzarea cu bucata, ajungându-se în anul 1938, să fie distribuite în toată țara 172.300.000 bucăți ziare și reviste. Între anii 1942-1948, numărul acestora s-a redus simțitor. Abia în anul 1950, s-a reușit să se atingă nivelul anului 1938, după care, aducându-se unele modificări instrucțiunilor, s-a înregistrat o creștere permanentă de la un
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
transport, astfel ca presa să ajungă la cititori în timpul cel mai scurt; singurul organ care poate exercita dreptul de difuzare a presei interne și externe este Direcția generală a poștelor și telecomunicațiilor, care, folosind sistemele de abonamente sau vânzare cu bucata, va organiza răspândirea ei pe întreg teritoriul țării”. De prin anul 1960, pentru expedierea presei din București în orașele de reședință regionale, sa folosit transportul aerian. De multe ori însă, nu se respectau orele de sosire la Suceava: 08,20
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Nae Ionescu sunt opuse celor ale lui Scheler. Nu e propriu-zis un plagiat. Nae desface, dezmembrează textul pe care îl are în vedere, regândește problema cu propriile-i mijloace, iar apoi îl reface așa cum înțelege el, folosind și unele dintre bucățile rămase în urma operației deconstructive. E regretabil că nu l-a numit pe Scheler. Acest lucru nu ar fi făcut decât să pună în evidență originalitatea sa, capacitatea de a propune, cu o argumentație logic superioară, soluții diferite la probleme care
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
preferat altor sancțiuni punitive nu doar pentru umilirea subiectului ei, ci mai ales pentru durerea extremă pe care o provoca și pentru că rănile astfel cauzate necesitau o foarte lungă durată de vindecare. Condamnatul era scos din circulație pentru o bună bucată de vreme, iar când reapărea purta marca unei cumplite înjosiri, care îl menținea pentru totdeauna sub limita frecventabilității. Procedeul naște multiple întrebări. De ce a trebuit să i se administreze 50 de lovituri la tălpi? De ce numărul inițial, de 25, a
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de cartofi, în zilele de post. Sunt mult apreciate sărmăluțele moldovenești, mult mai mici decât cele din Ardeal și Banat, brânza cu smântână și mămăliguță, tochitura moldovenească, chiroștile cu cartofi, ceapă și afumătură, aliveciul moldovenesc și poalele’n brâu. Dintre bucatele nelipsite la sărbătorile de iarnă amintim: plăcinta cu brânză, cârnații, caltaboșul, toba și răcitura, iar în zilele de Paște ori la hramuri sunt preparați cozonacii, colacii împletiți, pilaful și nelipsitele sărmăluțe, în foi de varză și de viță de vie
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
proțap. La desert, se consuma plăcinta dobrogeană cu brânză de oi, servită cu un pahar de chefir și celebrele dulciuri turcești: șerbet, alviță, baclavale. Dintre băuturile alcoolice, vinul de Murfatlar n-are egal. În Maramureș, sunt prețuite o serie de bucate specifice civilizației păstorești, bazate pe carnea de oaie și cea de vită, la care se adaugă slana afumată și costița tăiată mărunt și păstrată în untură. Nelipsite de pe masa maramureșenilor sunt brânzeturile și horinca de prune, iar dintre mâncărurile specifice
România : patrimoniu turistic by Viorel Rîmboi () [Corola-publishinghouse/Administrative/91702_a_93090]
-
județul Suceava, pe șoseaua națională ce duce spre Câmpulung Moldovenesc). și tot imașul era plin de oameni, care veniseră pentru slujba de a doua zi și la hram. Ne-am culcat și noi printre ei și am adormit. La o bucată de noapte, m-am trezit. Adormisem pe spate și, când am deschis ochii, am văzut cerul de noapte fără stele și o poartă ce se deschidea în cer, deasupra mea. În fața porții se afla chipul Maicii Domnului. Nu pot să
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
ploaie și vreme bună. Am fost veseli, primitori; La nime’ n-am fost datori. Am horit și am cântat și la Domnul ne-am rugat. Ne-am rugat de vreme bună Ca să facem pâinea bună: Pâine mare și gustoasă Cu bucatele pe masă. Să avem de tot și toate și pentru cei de departe, Ce veniră-n ospeție Osteniți de drumeție. Domnul ne dădu de toate: Minte, pace, sănătate. Dar veniră la noi furii Nu doar pentru de-ale gurii. Au
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
lăsa ca n glia noastră Să se-ncuibe iar năpasta! Vino, Doamne, și deschide Zarea pentru omenire! Să zburăm din nou spre ceruri, Să ne fie iarăși liberi Gândul, fapta și copiii, Râsul, chiotul iubirii. Liberi, vrem, la noi acasă, Cu bucatele pe masă, Să primim pe toți cei dragi Pentru noi, pentru urmași. Pâine, sare și ștergar: Să muncim din nou, cu har, Pentru noi, pentru nepoți, Fără griji și fără hoți. ștefane, Măria Ta, Când va fi și ne-om
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
crezi că te-aș iubi mai puțin? Nu, cu siguranță. Dar nu pot să-i fac asta fiicei mele. Nu m-ar ierta niciodată. E drept, știi bine că între mine și Alexandru nu a mai rămas acum decât o bucată de hârtie și niște amintiri, ale începuturilor. Dar există Eva! Te-ai întrebat vreodată de ce începuturile sunt magice? Doar ele. De ce această magie nu rămâne perpetuă? Unde greșim în iubire, ca vraja să dispară, deodată? L-am iubit pe Alexandru
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
fiecare gest, fiecare cuvânt. Nu. De cele mai multe ori, am făcut așa cum am simțit în momentul respectiv. Unora le e teamă. Teamă de a nu fi judecați, etichetați în fel și chip... Recunosc, și eu am încercat sentimentul acesta o bună bucată de vreme, când eram foarte, foarte tânără, dar treptat m-am debarasat de el, realizând cât era de inutil. Sunt așa cum sunt, îmi exprim sentimentele, da, mai ales sentimentele, exact așa cum le dezvolt. Și chiar atunci când le simt, nu mai
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
-și mai simțea obrajii și degetele i se lipiseră de fotografia pe care nu o mai pusese la loc, în geantă. Se strecură prin spatele capelei, uitându-se cu atenție în stânga și dreapta ei. - Dați-mi și mie de-o bucată de pâine, să fie primit, domniță! În fața ei apăruse brusc un bătrân, gârbovit, slab, cu ochii pierduți în orbite, ca-n hău. Căra după el o grămadă de pungi, pesemne goale. Îi așeză în palmă întinsă mărunțișul cules de prin
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
-și iluzoriu stăpânii prin vămile văzduhului. Regăsim în același plan motivul european și românesc al îndrăgostiților strigoi, colorați pe pânză de-a dreptul din baladă. Dincoace, pe pământ, în jurul mesei praznicare, scunde, moldovenești, s-a adunat familia care a pregătit bucatele împreună cu toate cimotiile ogrăzii, văzute și nevăzute: doi zăvozi smoliți, alergând după umbra unui pește, un mâțișor înfășat legănat de părinții săi dungați, un melc cu cochilia sidefie subțiată de timp, înaintând cu delicatele sale cornițe în vânt spre aburul
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
s-o mărite în alt sat. Boala s-a agravat, iar după câțiva ani tânăra a murit. După înmormântare Stavarache a plecat din satul lui și s-a stabilit pe moșia boierului P.P. Carp de la Țibănești, acesta dându-i o bucată de pământ în satul Glodenii-Gândului, ca să-și facă o casă. Intrat în slujba boierului a dus-o bine față de ceilalți săteni. Aici a găsit o fată cuminte cu care s a căsătorit și au avut copii mulți - fete și feciori
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
și ai mei aveau o coajă de vacă, dar strânsură mai greu. Combine pentru grâu nu erau pe atunci, grâul se aduna cu secera. Am mers și noi cu mama, adică eu și cu fratele meu, și am prins o bucată de secerat, unde grâul avea măzărică, ca să-i tăiem spicul și miriștea s-o cosim pentru vacă. Tata era la serviciu la sanipid - la omorât păduchii, că erau pe atunci și păduchi și venea acasă seara. Mai în preajmă se
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
au liniștit, că nu a mai venit la noi, dar nici de măsurat ce am secerat în vara aceea nu ne-a măsurat, ca să fim și noi plătiți cu zile muncă. Ne-a măsurat un văr de-al tatei o bucată de arătură, că s-a enervat că-l lua de fraier și că tot râdea de el. Și cum vărul lui tata era secerător de bază la Organizația de Partid pe tot satul, i-a demonstrat că nu face Chimircan
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
Apoi, de aici, am ajuns la Tudose. Acesta ne-a întâmpinat zicându-ne pe nume: da tocmai tu, oi, Dumi? Și ca să nu mai poată vorbi, în ogradă la el am găsit un răzuș și cu răzușul și cu o bucată de lemn am bătut în răzuș și i-am tăiat gâștereața de și-a dat duhul până dimineață și uite așa am scăpat și de ăsta. Când să ieșim de la Tudose, ne întâmpină Sturza somându-ne. Când l-am întrebat
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]