2,036 matches
-
munți din ținutul Câmpulung Moldovenesc, în 1761: "adică muntele Cucoșul, muntele Găina, Valea Porșescul, muntele Petrișul, muntele Mestecăniș, moșia Botăș din FUNDU MOLDOVEI, muntele Muncelul Străjii și munții ce se cheamă Fața Câmpulungului" (FUNDU MOLDOVEI - o așezare din ocolul Câmpulungului bucovinean). Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Fundu Moldovei se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (98,39%). Pentru 1,45% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Fundu Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/301956_a_303285]
-
alt neam. După religie, locuitorii satului erau grupați astfel: 2.066 ortodocși (48,86%), 1.868 evanghelici (luterani) (44,18%), 151 romano-catolici (3,57%), 131 mozaici (3,09%), 7 armeni, 4 adventiști și 1 greco-catolic. O parte însemnată a germanilor bucovineni au emigrat în Germania în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, în cadrul planului autorităților germane de a-i aduce în patrie ("Heim ins Reich") pe germanii din sud-estul Europei. Cu acea ocazie, Erast Tarangul a menționat un gest simbolic
Comuna Ilișești, Suceava () [Corola-website/Science/301963_a_303292]
-
în Germania în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, în cadrul planului autorităților germane de a-i aduce în patrie ("Heim ins Reich") pe germanii din sud-estul Europei. Cu acea ocazie, Erast Tarangul a menționat un gest simbolic al germanilor bucovineni, care pune în valoare climatul de toleranță din Bucovina interbelică. Astfel, Erast Tarangul arată că: Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ilișești se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Comuna Ilișești, Suceava () [Corola-website/Science/301963_a_303292]
-
nu există cadre didactice - a se vedea https://sites.google.com/site/hutzul/ pentru această problemă). Școala are un cerc de încodeiat ouăle, un centru de interculturalitate, un cerc de dansuri populare cu o formație de dansuri românească (cu specific bucovinean, desigur) și o formație de dansuri huțula. Este remarcabil faptul că direcția școlii este asigurată de o fiică a satului, Maria Diaconescu, revenită în comunitate din anul 2006. Economia comunei Moldova-Sulița se bazează pe agricultură de subzistență, exploatarea lemnului, zootehnie
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
Mare cu strugurele ursului, Rezervatia naturală mesteacănul pitic, Rezervatia geologică Cheile Lucavei, prin care se ajunge la Herghelia Lucina de cai huțuli. Ca avantaje turistice sunt de menționat tradițiile locale de Paști, de Crăciun, de Rusalii ș.a.m.d., tradiții bucovinene străvechi, la care se adaugă pitorescul tradițiilor huțule. Deși huțulii sunt sub 8% din populație, relațiile într-adevăr frățești dintre români și huțuli din comuna Moldova-Sulița s-au manifestat și în sprijinirea tradițiilor huțule, în care se implică adesea și
Comuna Moldova-Sulița, Suceava () [Corola-website/Science/301974_a_303303]
-
este o localitate în județul Suceava, comuna Mănăstirea Humorului, România. Se află pe Râul Humor, la 5 km de izvorul acestuia. Migrațiile în căutarea unei vieți mai bune reprezintă fundamentul istoriei Bucovinei. Tocmai în acest mod a luat naștere diversitatea bucovineană. La aceasta contribuie și migrațiile slovacilor și a polonezilor, în special cele ale goralilor din Czadec care din sec. XVI și până la jumătatea sec. XX au trasat un mare cerc migrator, cum scria cunoscutul cercetător al istoriei goralilor, Marian Gotkiewicz
Poiana Micului, Suceava () [Corola-website/Science/301986_a_303315]
-
două nivele de teren cu altitudine între 275 și 350 de metri. Relieful Morfologic teritoriul administrativ al comunei Marginea este situat pe două unități majore de relief și anume Carpații Orientali și Podișul Moldovei. Carpații Orientali sunt reprezentați prin „Obcinele bucovinene” - munții Obcina Mare cu înălțimi mai mari de 850 - 900 m, în partea de sud vest a teritoriului (Obcina Târsicilor). Înălțimea maximă este de 1030 în zona Piatră Muierilor. Morfologia acestei zone se caracterizează prin culmi alungite pe direcția NV
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
impresionează foarte mult pe turist în această zonă este arhitectură populară, al cărei specific este dat de casele și porțile de lemn frumos ornamentate. Marginea este și o străveche vatra folclorica, cu obiceiuri și datini păstrate din străbuni, cu port bucovinean de o rară frumusețe și sobrietate. Activitățile agricole care se desfășoară, în majoritatea lor, în gospodăriile populației, fiind dezvoltată în egală măsură atât cultură vegetală cât și creșterea animalelor. În prezent cât și în perspectiva de se dă o mai
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
de cult aparținând “Oastei Domnului”. Turism Turismul din zona poate fi clasificat astfel: - turism cultural; - turism religios; - turism rural (agroturism). Prezența unui cadru natural deosebit, de contact, cu râuri repezi și pajiști presărate de așezări temporare de vară, conferă plaiurilor bucovinene o functie prioritar turistică, pretabila agroturismului, turismului religios, cât și cel cultural. Zona este presărată pe toată întinderea ei cu biserici și mănăstiri renumite pentru picturile exterioare și interioare, edificii unice în lume (zona Bucovinei a primit în 1975 premiul
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
fiind concentrat în jurul localităîilor cu foarte multă încărcătură istorică, culturală și foarte multe tradiții și obiceiuri străvechi. Datorită unui exces de spațiu în gospodăriile țărănești există posibilitatea găzduirii turiștilor în gospodărie, oferindu-se acestora camere aranjate și mobilate în stil bucovinean tradițional, cu elemente folclorice de o valoare deosebită. Un alt element de atracție pentru turismul rural este artizanatul, tradițiile și obiceiurile locale. Localitatea Marginea și-a câștigat un renume bine meritat prin tradiția deosebit de valoroasă în meșteșugul olăritului. În sat
Comuna Marginea, Suceava () [Corola-website/Science/301968_a_303297]
-
martie 1977, București) a fost un eseist, poet, prozator, publicist, teoretician literar și traducător român de orientare modernistă. Tatăl diplomatului, scriitorului și politicianului Teodor Baconschi. A publicat sub numele "A. E. Baconsky". A fost fiul lui Eftimie Baconsky, preot ortodox bucovinean, și al Liubei. Inițiala "E." din numele său provine de la prenumele tatălui, Eftimie, după obicei rusesc. A fost fratele criticului și istoricului literar Leon Baconsky, respectiv tatăl lui Teodor Baconschi. A urmat liceul la Chișinău și la Râmnicu Vâlcea. Între
Anatol Baconsky () [Corola-website/Science/299609_a_300938]
-
ridicată din lemn la sfîrșitul sec. XVIII - începutul sec.XIX, și Biserica nouă (sec.XX), unul din cele mai mari edificii de cult din Basarabia, construită după un proiect bazat pe cel al bisericii Nașterea Sf. Ioan Botezătorul din localitatea bucovineană Crasna, precum și un parc realizat la începutul secolului trecut, în care se află și fostul conac al familiei Plawsky, transformat ulterior în cămin cultural. În apropierea satului, pe valea rîului Racovăț, se află necropola eneolitică "Movila lui Balan". Originea toponimului
Hădărăuți, Ocnița () [Corola-website/Science/299274_a_300603]
-
(pseudonimul literar al lui George Pavelescu; n. 14 martie 1911, Horecea-Mănăstirii, districtul Cernăuți, Ducatul Bucovinei - d. 7 iunie 1992, Timișoara) a fost un scriitor, publicist, muzicolog și traducător român. A fost membru al "Societății Scriitorilor Bucovineni" și al Uniunii Scriitorilor din România. A fost licențiat al "Institutului Regal de Științe Administrative al României, Școala superioară de documentare și de științe administrative", al "Conservatorului de muzică și artă dramatică" din Cernăuți și absolvent al "Facultății de matematică-fizică
George Drumur () [Corola-website/Science/299329_a_300658]
-
supliment literar al ziarului „Zori noi” (Suceava), Szabat Szo (Timișoara), The News People’s (New York, U. S. A.), Țara Șipenițului (Cernăuți), Universul (București), Viața Bănățeană (Timișoara), Viața socială a Bucovinei (Cernăuți - București), Vrerea (Timișoara), Zori noi (Suceava). Streinul, Mircea "Poeții tineri bucovineni", Colecția "Scriitori români contemporani", "Fundația pentru literatură și artă Regele Carol II", București, 1938, pp. 46-57 Murărașu, Dumitru "Istoria literaturii române", ediția a III-a, București, 1943 Țirioi, Nicolae "Lirica timișoreană, între 1944 - 1969", Timișoara, 1970 Muntean, George "Prefață" la
George Drumur () [Corola-website/Science/299329_a_300658]
-
îmvățămîntului național din Basarabia”. Cu acel prilej Ștefan Ciobanu a pronunțat o scurtă alocuțiune; discursul de recepție, Contribuțiuni privitoare la originea și moartea mitropolitului Moldovei Dosoftei, l-a pronunțat la 28 mai 1919, ca un omagiu adus predecesorului său, filologul bucovinean Ioan G. Sbiera. La aceeași dată, 10/23 octombrie 1918, au mai fost primiți în Academie ardeleanul Alexandru Lăpedatu, la secția istorică, și basarabeanul I. Inculeț, la secția științifică, alegerea celor trei reprezentanți ai culturii din provinciile românești aflate pînă
Ștefan Ciobanu () [Corola-website/Science/299449_a_300778]
-
luat sfârșit, fiind acuzat de numeroase crime și de genocid împotriva evreilor români și a altor minorități iar Mișcarea Legionară a fost scoasă în afara legii. Însa prin vocea Patriarhului Nicodim Munteanu Biserica Ortodoxă Română a militat pentru încetarea deportării evreilor bucovineni în Transnistria și repatrierea copiilor rămași orfani. Rabinul dr. David Safran, trimis de dr. Alexandru Șafran, Rabinul Șef al Cultului Mozaic din România, a cerut sprijinul Patriarhului Nicodim Munteanu și a rămas impresionat de înțelegerea și compasiunea prelatului: O altă
Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/297782_a_299111]
-
altar: "Cina cea de taină", "Împărtășirea Sf. Apostoli cu pâine", "Împărtășirea Sf. Apostoli cu vin" și "Spășarea picioarelor". Ele se aseamănă cu cele de la Mănăstirea Voroneț. Pictura interioară a bisericii a fost refăcută din nou în anul 1880 de pictorul bucovinean Epaminonda Bucevschi în tempera. Tabloul votiv este pictat în naos, pe peretele de sud-vest al navei. Voievodul care ține în mână biserica fără pridvor nu poate fi Alexandru Lăpușneanu, deoarece el a adăugat pridvorul. Unele opinii acreditează ideea că ar
Mănăstirea Bogdana () [Corola-website/Science/298412_a_299741]
-
(nume la naștere Ludovic Iosif Urban Rodewald, cunoscut de asemenea și ca Ludovic Rodewald-Rudescu, n. 25 mai 1908, Cernăuți - d. 17 martie 1992, București) a fost un biolog român, de etnie german bucovinean. Savantul fusese membru corespondent al Academiei Române din 21 martie 1963, membru al Societății Americane de Limnologie și Oceanografie, al Societății Americane de Microscopie și al Societății Internaționale de Limnologie. Ludovic Iosif Urban Rodewald-Rudescu a fost tatăl profesorului universitar doctor Alexander
Ludovic Iosif Urban Rudescu () [Corola-website/Science/307162_a_308491]
-
(sau George Sion; n. 18 mai 1822, Mamornița, azi Ucraina, d. 1 octombrie 1892, București) a fost un scriitor român bucovinean, membru titular (din 1868) al Academiei Române. Poetul Gheorghe (Iorgu) se trage dintr-o familie boierească din Hârșova, județul Vaslui. A fost fiul paharnicului Ioniță Sion și al Eufrosinei, născută Schina., care au avut 12 copii. Frații mamei sale, Eustațiu și
Gheorghe Sion () [Corola-website/Science/307159_a_308488]
-
o administrație militară. Din 1786 regiunea a fost adăugată landului Galiția. Petiția din anul 1849 către împăratul Austriei pentru transformarea provinciei galițiene Bucovina într-un ducat a coroanei cu acest nume, a fost susținută și subscrisă de mulți respectați români bucovineni, între ei și Eudoxiu de Hurmuzaki, împreună cu frații săi Alexandru, Constantin, Gheorghe și Nicolae. Petiția a fost formulată și postulată de baronul Iordachi Wassilko de Serecki în „Promemoria [memorand] privind petiția țării (landului) Bucovinei din anul 1848”/„Promemoria zur Bukowiner
Listă de guvernatori ai Bucovinei () [Corola-website/Science/307225_a_308554]
-
al UAP și Premiul „Ion Andreescu” al Academiei Române (1981). Sculptorul Iftimie Bârleanu a trecut la cele veșnice la data de 19 ianuarie 1986 la Iași. A lucrat în lemn, piatră și bronz, subiecte inspirate din foclorul românesc, chipuri de țărani bucovineni sau portrete ale unor personalități ca Ion Creangă, Garabet Ibrăileanu, Mihail Sadoveanu, Nicolae Iorga ș.a. Iftimie Bârleanu este autor a mai multor monumente care impresionează prin forță și expresivitate artistică, dintre acestea menționând:
Iftimie Bârleanu () [Corola-website/Science/307271_a_308600]
-
monument de arhitectură este Biserica "Sf. Nicolae", este situată în partea de sud a Hotinului. Biserica are un stil mai puțin întâlnit la bisericile de patrimoniu din Ucraina, care își are originile în tradițiile mănăstirilor atonite. Priveliști excelente ale satelor bucovinene sunt disponibile de pe culmea dealului din satul Nedăbăuți, unde au fost construite în secolul al XIV-lea mai multe mori de vânt. Cel mai mare sat din raionul Hotin (Clișcăuți) este renumit prin faptul că s-a născut acolo Leonid
Raionul Hotin () [Corola-website/Science/307359_a_308688]
-
pentru grafică de carte al «Fundației culturale a Bucovinei»-2ooo și 2009; Editura «George Tofan» a Casei corpului didactic Suceava a tipărit în volum «Din lirica eminesciană»-2008 și «Respirând cu Nichita»-2009 Ilustrație de carte la ediția bilingvă «Poezie bucovineană», editată de Centrul Cultural «Bucovina» - 2011 Premiul «Opera Omnia» acordat de către Consiliul Județean Suceava-2011; membru al Asociației culturale româno-franceze «Pentru artă și latinitate»-2000; membru al Asociației culturale româno-franceze «Nova Bucovina»-2003 membru al Asociației culturale franceze «Printemps roumain»-2007
Mihai Pânzaru-Editura Pim () [Corola-website/Science/308542_a_309871]
-
susținut spectacole cu diferite formații artistice în țară și în străinătate, făcând turnee în Israel, Portugalia, SUA, Franța, Danemarca, Germania, Iugoslavia ș.a. Solista Sofia Vicoveanca a făcut cunoscută zona Bucovinei prin cântecele sale încărcate de emoții și stări ale țăranului bucovinean. A interpretat cântece de joc ( Ăsta-i joc de pe la noi) , balade (Cântec haiducesc), doine (Foaie verde poamă) , cântece de leagăn (Dragul mamii, puiuț mic), bocete (Inimă, pământ glodos), cântece dedicate oamenilor băutori (Eu-s femeie cumsecade), urâtului (Of, urât și
Sofia Vicoveanca () [Corola-website/Science/306505_a_307834]
-
în 1851, la universitatea vieneză. Mai târziu a călătorit mereu între capitală și Cernăuți. Petiția către împăratul Austriei pentru transformarea provinciei galițiene Bucovina într-un ducat a coroanei cu acest nume, a fost susținută și subscrisă de mulți respectați români bucovineni, între ei și Eudoxiu, împreună cu frații săi Alexandru, Constantin, Gheorghe și Nicolae. Petiția a fost formulată și postulată de Iordachi Wassilko de Serecki, în 1849, în „Promemoria [memorand] privind petiția țării (landului) Bucovinei din anul 1848”/„Promemoria zur Bukowiner Landespetition
Eudoxiu de Hurmuzachi () [Corola-website/Science/306608_a_307937]