7,134 matches
-
l-au forțat pe căpitan să se apropie de malul bulgăresc al Dunării și au debarcat 180. Imperiul Otoman și alte puteri garante au adresat proteste violente României, acuzând-o că a favorizat înarmarea și trecerea peste Dunăre a voluntarilor bulgari. După câteva ciocniri cu otomanii, voluntarii bulgari au ajuns, la 20 mai/1 iunie 1876 în Balcani, aici fiind înfrânți, iar Hristo Botev ucis în luptă 181. În iunie 1876 Serbia și Muntenegru declară război Imperiului Otoman, criza orientală cuprinzând, astfel, întreaga
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
apropie de malul bulgăresc al Dunării și au debarcat 180. Imperiul Otoman și alte puteri garante au adresat proteste violente României, acuzând-o că a favorizat înarmarea și trecerea peste Dunăre a voluntarilor bulgari. După câteva ciocniri cu otomanii, voluntarii bulgari au ajuns, la 20 mai/1 iunie 1876 în Balcani, aici fiind înfrânți, iar Hristo Botev ucis în luptă 181. În iunie 1876 Serbia și Muntenegru declară război Imperiului Otoman, criza orientală cuprinzând, astfel, întreaga peninsulă balcanică 182. În aceste condiții, la
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Înainte de sosirea trupelor ruse la Constanța, orașul fusese părăsit de către turci. Celelalte naționalități din oraș se aflau sub protecția consulului englez. Un vas de război englez a sosit la Sulina pentru a asigura protecția orașului 232. Cu toate acestea, locuitorii bulgari au devastat casele ce aparținuseră turcilor, distrugerile producându-se pe toată perioada administrației rusești 233. După ocuparea Constanței, misiunea armatei ruse din Dobrogea s-a redus la controlarea căilor de comunicație spre: Silistra, Bazargic și Mangalia și la imobilizarea unor
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
258. Încă din momentul capitulării Plevnei, Rusia și-a anunțat partenerii din cadrul alianței celor trei împărați (Germania și Austro-Ungaria) asupra condițiilor ce dorea să le impună Imperiului Otoman la semnarea păcii: recunoașterea independenței României, Serbiei și Muntenegrului, autonomia unui principat bulgar cu granițe ce urmau să includă Macedonia, cu ieșire la Marea Egee, cedarea Dobrogei către România și revenirea sudului Basarabiei în granițele Rusiei. Totodată, Imperiul Otoman trebuia să plătească Rusiei despăgubiri de război și să cedeze fortificațiile de la: Batum, Ardahan și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
fără participarea reprezentanților foștilor aliați ai Rusiei, deși recunoștea independența Serbiei, României și Muntenegrului, leza interesele statelor balcanice, în special, cele ale: Serbiei, Greciei și României 265. Acestea erau nemulțumite, în principal, de prevederile relative la crearea unui mare principat bulgar cu ieșire la Marea Neagră și Marea Egee. Conform tratatului, Imperiul Otoman trebuia să plătească Rusiei despăgubiri de război în valoare de 1 410 000 ruble și să-i cedeze unele teritorii 266. În schimbul cedării către Rusia a sangeacului Tulcea, ce cuprindea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
despăgubirea de război ce urma să fie plătită de către Imperiul Otoman scădea cu 1 100 000 de ruble 267. Imperiul Otoman nu s-a opus prea mult cedării sangeacului Tulcea, acesta devenind foarte greu de controlat după crearea principatului autonom bulgar 268. Textul tratatului preciza, referindu-se la Dobrogea, că "nedorind să-și anexeze acest teritoriu și nici insulele din Deltă, Rusia își rezervă posibilitatea de a le schimba cu partea Basarabiei, detașată la 1856, și mărginită la sud cu talvegul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de crearea unui mare stat slav în Balcani, fapt ce contravenea intereselor monarhiei dualiste în regiune 274. Cererea Austro-Ungariei a fost susținută de Anglia, îngrijorată de perspectivele modificării echilibrului european și de pătrunderea Rusiei în Marea Mediterană prin intermediul viitorului principat autonom bulgar. De altfel, englezii și-au întărit garnizoanele din Gibraltar și Malta, au mărit efectivele flotei din Mediterana, au chemat noi contingente de rezerviști sub arme, toate acestea cu scopul intimidării Rusiei 275. Diplomația franceză, care începe să se orienteze spre
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
conferință europeană care să discute problemele legate de interesele generale ale statelor europene 283. În preajma convocării unui congres general european, Anglia și Austro-Ungaria solicitau ca acesta să ia în discuție toate aspectele tratatului de la San Stefano, inclusiv viitorul principat autonom bulgar 284. Faptul că Bosnia și Herțegovina rămâneau sub suzeranitatea Imperiului Otoman a iritat la culme diplomația austro-ungară285. Marile puteri europene se temeau ca Rusia să nu devină, prin intermediul Bulgariei, o putere mediteraneeană. Frontierele principatului bulgar erau așa de aproape de Constantinopol
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Stefano, inclusiv viitorul principat autonom bulgar 284. Faptul că Bosnia și Herțegovina rămâneau sub suzeranitatea Imperiului Otoman a iritat la culme diplomația austro-ungară285. Marile puteri europene se temeau ca Rusia să nu devină, prin intermediul Bulgariei, o putere mediteraneeană. Frontierele principatului bulgar erau așa de aproape de Constantinopol, astfel încât strâmtorile se aflau sub amenințarea permanentă de a fi cucerite de pe teritoriul bulgar 286. Articolul 24 al tratatului de la San Stefano stabilea ca Bosforul și Dardanelele să rămână deschise, atât pe timp de pace
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Cu acest prilej, domnitorul a citit soldaților Proclamația către armata română, redactată cu ocazia unirii Dobrogei cu România 329. Tot din Brăila a fost lansată și o proclamație către locuitorii Dobrogei, aceasta fiind tipărită pe foi volante în limbile: română, bulgară, turcă, greacă și răspândită în toată Dobrogea 330. Prin textul acestei proclamații, domnitorul Carol I îi asigura pe locuitorii Dobrogei că "cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul noii Constituții
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
pentru a asista la lucrările comisiei 333. Prima ședință a comisiei s-a desfășurat în noiembrie 1878 la Silistra. Ulterior, la cea de-a treia ședință de lucru a comisiei, a fost admisă, cu rol consultativ, și delegația principatului autonom bulgar 334. Comisia a elaborat un act final, semnat la 17 decembrie 1878 la Constantinopol, care după ce a fost ratificat de către guvernele celor șapte puteri europene semnatare, a intrat în vigoare prin trasarea graniței de sud a Dobrogei pe teren și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Eventualitatea constituirii unei Bulgarii Mari sub tutela Rusiei, enunțată în textul tratatului de la San Stefano, a constituit "o veritabilă piatră de încercare" pentru stabilitatea și echilibrul de forțe dintre Marile Puteri europene 352. Marea Britanie nu dorea ca, prin intermediul principatului autonom bulgar, Rusia să obțină ieșirea la Marea Mediterană și controlul asupra strâmtorilor Bosfor și Dardanele. Prin urmare, o parte a flotei britanice din Mediterana a ocupat Strâmtorile 353. Austro-Ungaria era nemulțumită, la rândul său, de încălcarea angajamentelor asumate anterior de către Rusia referitoare
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
iarăși cu sabia! Un pământ între Mare și cel mai mare fluviu din Europa, dumneavoastră voiți să-l lăsați? Luând Dobrogea ne deschidem o poartă prin care ne punem în raport cu lumea întreagă"376. Comisia internațională pentru fixarea frontierelor principatului autonom bulgar s-a reunit la Constantinopol la 11/23 octombrie 1878 sub președinția reprezentantului Imperiului Otoman, Tekir Pașa. Din această comisie făceau parte: colonelul Bogoliubov (Rusia), colonelul de Scherff (Germania), colonelul baron de Ripp (Austro-Ungaria), colonelul Horne (Marea Britanie), locotenent-colonelul Orero (Italia
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
constituite 2 subcomisii însărcinate cu studierea situației de pe teren. În chestiunea delimitării frontierei în zona Arab-Tabia, lucările comisiei s-au desfășurat fie la Silistra, fie la București. În octombrie 1879 au fost acceptați, fără drept de vot, delegați români și bulgari. Urmare a neînțelegerilor dintre părțile română și rusă s-a decis convocarea, în decembrie 1879, a unei Conferințe a Ambasadorilor la Constantinopol 390. În cadrul acesteia Austro-Ungaria s-a oferit să propună un traseu al frontierei care să fie acceptat atât
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Dobrogea nutrea sentimente de satisfacție față de unirea provinciei cu România. La 14 noiembrie 1878 Domnitorul Carol I dăduse citire la Brăila și unei Proclamații către dobrogeni. Acest document a fost multiplicat pe foi volante în limbile: română, turcă, greacă și bulgară și a fost răspândit pe întreg teritoriul Dobrogei 410. Proclamația îi anunța pe locuitorii Dobrogei că "cele mai sfinte și mai scumpe bunuri ale omenirii viața, onoarea și proprietatea sunt puse sub scutul noii constituții"411. Totodată, textul proclamației asigura
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
decorare a orașului în cinstea acestui eveniment. Astfel, au fost ridicate trei arcuri de triumf decorate de către pictorul Enache Cardaș și tapițerul german Johan Jung. Este semnificativ faptul că au fost construite arcuri de triumf chiar și de către comunitățile: greacă, bulgară și evreiască din oraș415. În ziua de 14 noiembrie 1878 au avut loc la Tulcea festivități prilejuite de sosirea primelor unități ale armatei române. La orele 14 navele armatei române au sosit în fața portului, iar în momentul când primii ostași
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
finalizat de către Constantin Bălăcescu, monumentul a fost inaugurat la 14 septembrie 1900, dată la care prefect al județului Tulcea era domnul Ioan Nenițescu 508. Cu prilejul vizitei la Tulcea, Domnitorul Carol a văzut: geamia cea mare din oraș, sinagoga, biserica bulgară, biserica lipovenească, biserica catolică, promițând acordarea de către stat de ajutoare pentru refacerea edificiilor religioase din oraș509. După vizita la edificiile religioase din oraș, Domnitorul a participat la un dejun la care au fost invitați reprezentanți ai autorităților din orașele Sulina
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Episcopul Dunării de Jos, Melchisedec. Ulterior, Domnitorul s-a îndreptat către Palatul Administrativ (Prefectura județului Tulcea) unde a primit delegații ale locuitorilor unor sate din județul Tulcea. În cursul șederii sale le Tulcea, Domnitorul a vizitat și școlile: română, greacă, bulgară, armeană, evreiască și protestantă din oraș, precum și închisorile din oraș, unde a făcut mai multe grațieri 510. O însemnătate aparte a avut vizita Domnitorului la cazarma din oraș și la spitalul militar. Nemulțumit de condițiile existente, atât la spitalul militar
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
case și 80 de străzi, cele mai importante fiind: Carol I, Elisabeta, Portului, Babadag, Isaccea, Mahmudia și Ștefan cel Mare600. În orașul Tulcea a fost înființat în anul 1889 un gimnaziu românesc. Exista și un gimnaziu bulgăresc întreținut de către comunitatea bulgară 601. De asemenea, la Tulcea existau: 7 școli primare de băieți, 5 școli primare de fete, o școală mixtă, 4 școli evreiești, două școli bulgare și câte o școală a comunităților rusă, greacă și turcă 602. Cu toate acestea, "orașul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
înființat în anul 1889 un gimnaziu românesc. Exista și un gimnaziu bulgăresc întreținut de către comunitatea bulgară 601. De asemenea, la Tulcea existau: 7 școli primare de băieți, 5 școli primare de fete, o școală mixtă, 4 școli evreiești, două școli bulgare și câte o școală a comunităților rusă, greacă și turcă 602. Cu toate acestea, "orașul avea o înfățișare orientală înapoiată, cu ulițe înguste, nepavate ori pavate în parte cu (...) bolovani"603. În primii ani ai administrației românești "primăria a trebuit
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în județul Constanța, unde reprezentau 57% din populația județului 699. Conform unei statistici realizată la 23 iulie 1880 de către consulul francez la Galați, din cei 120 000 de locuitori menționați în Dobrogea, câte o treime (40 000) erau români și bulgari 700. Rezultatele recensământului din 1880 erau asemănătoare cu datele oferite de către ofițerii ruși în timpul războiului din anii 1877-1878. Astfel, din cei 165 000 de locuitori recenzați în septembrie 1877 în cazalele: Tulcea, Babadag, Hârșova, Constanța și Medgidia, 51 400 (31
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
400 (31,1%) erau ruși și bulgari, 43 300 tătari (26,2%), 28 500 români (17, 2%), 22 500 turci (13,8%) și 6 720 cerchezi (4,1%)701. În concluzie, procentul de 31,1% menționat pentru populația rusă și bulgară din Dobrogea era comparabil cu cei 32% cât reprezentau locuitorii ruși și bulgari recenzați în timpul recensământului românesc din anul 1880. Recensământul realizat de către autoritățile române în Dobrogea în anul 1880 menționa un număr de 21 402 bulgari ce locuiau în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
menționa un număr de 21 402 bulgari ce locuiau în județul Tulcea și 8 038 bulgari în județul Constanța 702. În anul 1885 în județul Tulcea locuiau 21 851 de bulgari, iar în județul Constanța erau 17 971 de locuitori bulgari 703. În anul 1890 județul Tulcea avea 24 671 de locuitori de naționalitate bulgară, în timp ce, în județul Constanța locuiau 9 076 de cetățeni români de naționalitate bulgară 704. Astfel, se observă că populația bulgară din Dobrogea a avut în perioada
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
038 bulgari în județul Constanța 702. În anul 1885 în județul Tulcea locuiau 21 851 de bulgari, iar în județul Constanța erau 17 971 de locuitori bulgari 703. În anul 1890 județul Tulcea avea 24 671 de locuitori de naționalitate bulgară, în timp ce, în județul Constanța locuiau 9 076 de cetățeni români de naționalitate bulgară 704. Astfel, se observă că populația bulgară din Dobrogea a avut în perioada 1880-1890 o creștere de la 22 440 de locuitori în anul 1880, la 33 747
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
21 851 de bulgari, iar în județul Constanța erau 17 971 de locuitori bulgari 703. În anul 1890 județul Tulcea avea 24 671 de locuitori de naționalitate bulgară, în timp ce, în județul Constanța locuiau 9 076 de cetățeni români de naționalitate bulgară 704. Astfel, se observă că populația bulgară din Dobrogea a avut în perioada 1880-1890 o creștere de la 22 440 de locuitori în anul 1880, la 33 747 de locuitori în anul 1890, ceea ce echivala cu circa 50%. În anul 1895
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]