3,270 matches
-
însă umanitatea rămânea încă împărțită în state-națiune, iar burgheziile naționale rămâneau sub controlul structurilor statului pe care le utilizau pentru a promova pretinse interese naționale. Marx și Engels considerau că fiecare proletariat trebuia mai întâi să regleze conturile cu propria burghezie națională, însă lupta revoluționară urma să fie națională numai în formă. Nu avea să se sfârșească cu dobândirea puterii de stat, pentru că obiectivele și aspirațiile politice ale proletariatului erau internaționale (1977: 230, 235). Realiști precum Waltz au susținut că membrii
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
se sfârșească cu dobândirea puterii de stat, pentru că obiectivele și aspirațiile politice ale proletariatului erau internaționale (1977: 230, 235). Realiști precum Waltz au susținut că membrii proletariatului au ajuns, în timpul Primului Război Mondial, la concluzia că aveau mai mult în comun cu burghezia națională proprie decât cu clasele muncitoare din alte țări. Argumentul era că nimeni care poseda o înțelegere bună a naționalismului, a statului și a războiului, nu ar fi trebuit să fie câtuși de puțin surprins de această întorsătură de situație
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
în schimbare. În lucrarea sa Imperialismul: stadiul cel mai înalt al capitalismului, Lenin (1968: 102) susținea că "niciun zid chinezesc nu separă [clasa muncitoare] de celelalte clase". Într-adevăr, o aristocrație muncitorească mituită din profiturile coloniale și legată strâns de burghezie se dezvoltase în societățile capitaliste de monopol. Odată cu izbucnirea primului Război Mondial, clasele muncitoare care fuseseră "înhămate la caleașca ... puterii de stat burgheze" au făcut front comun în jurul apelurilor pentru apărarea patriei (Buharin 1972: 166). Însă se considera că schimbarea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
un aspect pe care numeroși marxiști l-au admis în anii 1970 și 1980. Se consideră adesea că esența poziției lui Marx poate fi regăsită în observația sa că statul în societatea capitalistă este pur și simplu "comitetul executiv al burgheziei". Asumpția lui era că puterea în sfera producției este elementul cheie în ceea ce privește puterea asupra societății în general (Marx și Engels 1977: 223). În anii 1960 și 1970, marxiștii s-au îndepărtat de acest reducționism simplu. Mulți au susținut că statul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
242 autoritarism, 85, 219, 265, 273, 274 avantaj comparativ, 90, 91, 92 avantaje relative, 53, 211 bani, 166, 234 bariere non-tarifare, 91 biologie, 242, 248 bipolaritate, 54 bogăție, 27, 60, 75, 91, 93, 118, 144, 264 bunuri de consum, 263 burghezie, 131, 132, 134, 138, 143 capacități, 49, 50, 53, 54, 56, 57, 59, 60, 211, 224 capital, 79, 82, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 98, 99 capitalism, 33, 41, 72, 74, 87, 127, 128, 130, 131, 132
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
o constituie țărănimea, aflată realmente într-o avansată stare de pauperizare și analfabetism. Apoi, lipsa unei clase de mijloc autohtone crease o situație atipică: una dintre forme Constituția de la 1866 al cărei text stipula drepturi, privilegii și obligații pentru o burghezie română cvasiabsentă, lipsită de fond, situație pe care Eminescu nu va ezita să o supună unei dezbateri publice, alături de alte subiecte de actualitate și interes general, cum ar fi situația din Ardeal, împământenirea evreilor, liberalii și liberalismul momentului, cestiunea Dunării
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de Adunarea Obștească, organizarea arhivelor, Îmbunătățirea activității edilitare și a sistematizării orașelor. Regulamentele Organice exprimau, chiar necesitatea unirii Principtelor Române prin modul identic de organizare a acestora. Regulamentele au conservat privilegiile marii boierimi dar permit Însă afirmarea mai vigurosă a burgheziei pe plan economic. Situația socială și economică a țărănimii clăcașe se Înăsprea prin reducerea loturilor În folosință și creșterea oblogațiilor În muncă nartul (norma de muncă pentru o zi). Rusia, acceptă Regulamentul Organic cu scopul de a-și promova interesele
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
și libertăți cetățenești: Libertatea conștiinței, Învățământului, presei, Întrunirilor și asocierilor. Sistemul electoral Constituția includea și un nou sistem electoral bazat pe vot cenzitar. Pentru Adunarea Deputaților erau stabilite, după criteriul averii, patru colegii: primele două cuprindeau proprietarii funciari, al treilea - burghezia și liber-profesioniștii, votul fiind direct, al patrulea, unde votau țăranii votul era indirect, Pentru Senat existau două colegii În care Își exprimau opțiunea proprietarii funciari și de imobile. Constituția a fost percepută pe plan extern ca o manifestare a independenței
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
rămână un stat preponderent agrar, reprezentanții țărănimii n-au negat necesitatea dezvoltării unor ramuri industriale. În schimb ei se Împotriveau protecționismului vamal ridicat, susținut de liberali. Doctrina țărănistă „politica porților deschise”. Între 1919-1924, țărăniștii au susținut lupta de clasă Împotriva burgheziei oligarhice, după 1924 au preconizat apărarea de clasă Împotriva agresiunii la care țărănimea era supusă din partea burgheziei. În perioada interbelică s-a Înregistrat o mare instabilitate guvernamentală (30 de guverne și 10 alegeri generale). Guvernele liberale au urmărit valorificarea bogățiilor
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
ei se Împotriveau protecționismului vamal ridicat, susținut de liberali. Doctrina țărănistă „politica porților deschise”. Între 1919-1924, țărăniștii au susținut lupta de clasă Împotriva burgheziei oligarhice, după 1924 au preconizat apărarea de clasă Împotriva agresiunii la care țărănimea era supusă din partea burgheziei. În perioada interbelică s-a Înregistrat o mare instabilitate guvernamentală (30 de guverne și 10 alegeri generale). Guvernele liberale au urmărit valorificarea bogățiilor țării și emanciparea economiei de sub dependența capitalului străin. Legi adoptate: 1923 Constituția, 1924 legi privind comercializarea și
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
om de gust sau un mare afacerist nu au aceleași cerințe. Pictura sacră a intrat în declin odată cu puterea temporală a Bisericii; marea pictură istorică și mitologică, odată cu cea a monarhiei absolută; portretele și scenele de gen, odată cu cea a burgheziei rentiere. "Pentru cine?" răspunde la "ce se cere?". Dacă ne este permis spiritul de sistem: guvernarea artei aparține, în fiecare epocă, grupului mediator central. Prin asta înțelegând grupul social care dă, la un anumit moment, spiritul și stilul Occidentului pentru că
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
artei aparține, în fiecare epocă, grupului mediator central. Prin asta înțelegând grupul social care dă, la un anumit moment, spiritul și stilul Occidentului pentru că administrează sacrul momentului. Biserica l-a administrat pe Dumnezeu și mântuirea, curțile princiare, puterea și gloria, burghezia, Națiunea și Progresul, firmele multinaționale, Profitul și Creșterea. Purtătorul valorilor de unificare, adică al sacrului social, este totodată cel care își însușește cel mai bine surplusurile economice. Principalul colector de plus-valoare colecționează Imaginile cele mai valorizante. Fiind cel care le
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ignoră universalul. Prin urmare, trebuie numită nu realistă, ci nominalistă: real este doar individul, restul nu există. Lucru cu atât mai valabil pentru imaginea TV, condamnată la gros-plan. Audiovizualul este, în sensul propriu și neutru, idiovizual. Franța, Umanitatea, Capitalul sau Burghezia, Justiția sau Educația publică nu vor intra niciodată în telejurnal, dar vor ajunge acolo cutare francez, cutare om, un antreprenor sau un sfânt anume. "Toți oamenii se nasc liberi și egali în drepturi" iată o propoziție abstractă și decontextualizată, interzisă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
canalizării, a depozitării gunoiului, la studiul condițiilor de muncă în fabrici, la viața în închisori, la efectele prostituției etc. Pas cu pas igieniștii au ajuns la păreri convergente cu cele ale puterii politice privind sănătatea națiunii, privind preocupările morale ale burgheziei interesate de dezvoltarea industrială (pentru dezvoltarea industriei trebuia ca muncitorii să fie în deplinătatea forțelor, bine îngrijiți; sănătatea populației devenea necesară pentru buna funcționare a societății industrializate, paralel cu creșterea solidarității între diferitele categorii sociale, prin asigurare în cazurile de
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
transformarea în bine a acestei societăți. Raportată istoric, o astfel de înțelegere a ideologiei ne arată că "surplusul utopic" este subliniat prin apariția claselor: "(...) clasa ascendentă critică ordinea anterioară și proiectează o serie de propuneri pentru schimbare socială, ca atunci când burghezia a atacat ordinea feudală pentru lipsa libertății individuale, a drepturilor, democrației și mobilității de clasă. Critica feudalismului de către burghezie a proliferat, ca și propunerile revoluționare pentru o nouă societate. Unele dintre aceste idei au fost încorporate în constituțiile și declarațiile
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
este subliniat prin apariția claselor: "(...) clasa ascendentă critică ordinea anterioară și proiectează o serie de propuneri pentru schimbare socială, ca atunci când burghezia a atacat ordinea feudală pentru lipsa libertății individuale, a drepturilor, democrației și mobilității de clasă. Critica feudalismului de către burghezie a proliferat, ca și propunerile revoluționare pentru o nouă societate. Unele dintre aceste idei au fost încorporate în constituțiile și declarațiile referitoare la drepturi, iar altele au fost instituționalizate în ordinea socială burgheză"256. Într-o astfel de înțelegere, concepția
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
la liberalism, fiind pentru dezvoltarea societății prin păstrarea tradițiilor; o a promovat politica ”pașilor mărunți” ritm mai lent pentru înfăptuirea progresului; o a fost promovat de Partidul Conservator (1880). c) Socialismul -a apărut ca un protest la adresa liberalismului și a burgheziei în ascensiune; promova ideea că interesul societății primează în fața interesului individual sau a unui grup restrâns; propunea egalitatea între membrii societății; -socialismul utopic (sec. XIX), a avut ca reprezentanți pe: o englezul Robert Owen; o francezul Charles Fourier. -socialismul științific
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
Comunist” (1848), document care a devenit baza teoretică a ideologiei socialiste și care susținea: o societatea capitalistă este împărțită în clase sociale antagonice; o lupta de clasă este motorul istoriei; o clasa muncitoare este oprimată și munca ei exploatată de burghezie; o proletariatul (clasa muncitorească), trebuie să înlocuiască vechea societate cu o societate nouă, cea socialistă, în care: să se introducă proprietatea comună; să existe o repartiție echitabilă a bunurilor; membrii societății să aibă egalitate deplină. -Ideologia socialistă a fost interpretată
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
avut ca punct de plecare operele lui Karl Marx (teoria marxistă), în care a fost fundamentată teoria “luptei de clasă” : o susținea că societatea comunistă se ve edifica mai întâi în țările dezvoltate în care proletariatul va prelua puterea de la burghezie pe cale revoluționară; o a fost preluată și dezvoltată de Vladimir Ilici Lenin, care susținea că revoluția proletară poate să iasă victorioasă și într-un stat mai puțin dezvoltat, cum era Rusia; în concepția lui Lenin comuniștii reprezentau “avangarda” proletariatului; -teoria
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
s-au distins trei orientări principale: o liberalismul; o țărănismul; o extremismul. 1. Liberalismul -ideologia liberală a fost promovată de Partidul Național Liberal (constituit în 1875), care a reprezentat principalul partid de guvernământ al perioadei interbelice; o a reprezentat interesele: burgheziei industriale și financiare, meseriașilor, intelectualilor, etc. o a fost condus de: I.I.C. Brătianu; Vintilă Brătianu; I.G. Duca; Constantin I.C. Brătianu. o avea ca organ de presă ziarul “Viitorul”; o a promovat teoria neoliberalismului, concepție dezvoltată de o serie de personalități
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
în cooperative; ridicarea nivelului cultural al satelor. s-a impus destul de repede: locul IV la alegerile din 1919; locul II la alegerile din 1922. -Partidul Național Țărănesc format în 1926, prin fuzionarea Partidului Țărănesc cu Partidul Național Român: reprezenta interesele burgheziei mici și mijlocii; a avut ca lider incontestabil pe Iuliu Maniu; avea ca organ de presă ziarul “Dreptatea”; a dezvoltat teoria țărănismului, care acorda o atenție deosebită gospodăriei țărănești și agriculturii; susținea primatul clasei țărănești pe care o vedea ca
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
român nu putea fi decât un stat țărănesc, deoarece: o poporul român era un popor de țărani; o munca țărănească condiționa toată viața economică și socială. -În perioada 1919-1924, țărăniștii au susținut “lupta de clasă” a țărănimii și muncitorimii împotriva “burgheziei obligarhice". -După 1924 au propus ”apărarea de clasă” împotriva agresiunii la care era supusă țărănimea din partea burgheziei. -În 1935 țărăniștii susțineau colaborarea tuturor forțelor sociale în cadrul “statului național țărănesc” pe baza unei reale democrații. În perioada interbelică s-a înregistrat
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
o munca țărănească condiționa toată viața economică și socială. -În perioada 1919-1924, țărăniștii au susținut “lupta de clasă” a țărănimii și muncitorimii împotriva “burgheziei obligarhice". -După 1924 au propus ”apărarea de clasă” împotriva agresiunii la care era supusă țărănimea din partea burgheziei. -În 1935 țărăniștii susțineau colaborarea tuturor forțelor sociale în cadrul “statului național țărănesc” pe baza unei reale democrații. În perioada interbelică s-a înregistrat o mare instabilitate guvernamentală: o 30 guverne; o 10 alegeri generale. -În cea mai mare parte a
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
-a reușit să-și atragă numeroși adepți prin: o organizarea de procesiuni religioase; o repararea sau construirea unor biserici sau troițe; o organizarea taberelor de muncă; o organizarea unor cantine și magazine muncitorești. -a atras de partea ei reprezentanți ai burgheziei, studenților, intelectualilor, țăranilor, săracilor, preoților. -în deceniul al patrulea (1930-1940), mișcarea legionară s-a aflat în plin proces de ascensiune datorită: o disensiunilor dintre liberali și țărăniști; o dezamăgirii unor clase și categorii sociale; o îngăduinței autorităților; o contextului extern
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
de vedere istoric; -esența doctrinei se afla în documentele Partidului Comunist, care apreciau că România era “o verigă slabă a lanțului imperialist”, de aceea trebuia pregătită o revoluție care să urmărească: o instaurarea puterii proletariatului; o înlăturarea de la putere a burgheziei și a moșierimii; o naționalizarea mijloacelor de producție; -doctrina marxist leninistă nu a găsit aderență în România din mai multe cauze: o număr mic de militanți comuniști; o idei nerealiste cuprinse în program; o sentimentul de proprietate foarte dezvoltat la
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]