2,949 matches
-
se va sămăna în răsadnițe înadins pregătite, în apropierea locului unde au a se răsădi. Acele răsadnițe sau shoale de copaci, îndată după răsărire și pân la al patrălea sau al cincilea an, să se ție curate, plivindu-se toată buruiana, de unde apoi să pot răsădi pe învecinatul loc de pădure, în gropițele destul de adânc și largi săpate. Toamna este cel mai bun timp pentru răsădirea acestor copăcei, căci îndeobștie copacilor răsădiți toamna li merge mai bine. Mărimea gropilor este feliurită
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
alte părți. Ritualul reconstituirii cetei se face În zorii Rusaliilor la o movilă când se prind frați de cruce și rostesc Împreună Tatăl nostru. Jurământul legăturii se face pe sabia vătafului. Ceiușul are după cap o traistă În care ține nouă buruieni cunoscute pentru virtuțile lor magico-medicale: leuștean, usturoi, pelin și altele: „cu un ciocan ceiușul rupe din aceste buruieni câte puțin și le aruncă asupra lor, iar blajul Îi atinge din când În când cu biciul spre a nu lăsa duhurie
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
cruce și rostesc Împreună Tatăl nostru. Jurământul legăturii se face pe sabia vătafului. Ceiușul are după cap o traistă În care ține nouă buruieni cunoscute pentru virtuțile lor magico-medicale: leuștean, usturoi, pelin și altele: „cu un ciocan ceiușul rupe din aceste buruieni câte puțin și le aruncă asupra lor, iar blajul Îi atinge din când În când cu biciul spre a nu lăsa duhurie necurate să se apropie de ei (... După Înconjurarea movilei vievodul scoate sabia, ceiușul nageacul (bățul ciocan Împreună și
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
T.M. scoși din producție (subl.ns.)”. Iată, deci, avantajele ștabilor utemiști: plătiți boierește, burdihanele pline și cămara familiei doldora de bunătăți în comparație cu ceea ce mâncau muritorii de rând, adică barabule fierte cu mămăligă și murături iar la felul I, borș cu buruieni. Meniul nu a fost născocit de noi ci tot de ei, adică de cei care nu pierdeau nicio ocazie de a da sfaturi de cumpătare altora așa cum nu-și economiseau nici otrava oratorică aruncată prin iarmaroace, oboare sau pe la colțuri
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Cercetările pe teren întreprinse de autorul acestor rânduri, pe baza mărturiilor unor cetățeni vârstnici din Oșești, au condus la descoperirea celor două cimitire militare care nu mai au, din păcate, nici un semn distinctiv, pe ele aflându-se acum vegetație sălbatică (buruieni). La uitarea acestor eroi a contribuit din plin și decisiv regimul ticălos introdus în 1945 de o putere străină la fel de ticăloasă: Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste care a impus venerarea militarilor ruși în detrimentul celor care, direct sau indirect, au contribuit la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
și mincinos primeau tainuri consistente constând în carne, pâine, ulei, făină de grâu sau de porumb, zahăr și multe alte bunătăți. Cei mulți și considerați proști trebuiau să se mulțumească doar cu un boț de mămăligă și o zeamă din buruieni de la cazanul comun. Tot atunci a fost perioada marilor sacrificări legale sau ilegale de animale. h. Recensământ trist Din ordin superior, lucrătorii Serviciului Sanitar Veterinar (SSV) Județean Tutova, au trecut la începutul anului 1947 la numărarea șeptelului existent pe raza
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
și din perioada răsăririi 1993 Brudea Valentin 39. Prevenirea bolilor la grâu și orzoaică prin tratamentul seminței 1993 Ignătescu Ion 40. Mașină de împrăștiat îngrășăminte chimice pe suprafețe mici 1993 Rusu M. Caras Mircea 41. Componente ale luptei integrate împotriva buruienilor 1993 Scurtu Dumitru 42. Biologia și combaterea tripsului la in 1994 Brudea Valentin 43. Mașină de inoculat secara cu conidii de Claviceps purpurea 1994 Caras Mircea 44. Reducerea numărului tratamentelor la bolile foliare ale grâului în funcție de rezistența soiurilor 1994 Ignătescu
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
Un suflet măreț și nobil! Încuraja tot ce era nou, și mereu le insufla tinerilor pasiunea pentru păstrarea oricărei probe de semințe. Mergea în concediu cu familia, dar de multe ori venea cu câteva semințe în buzunar, fie și de buruieni, spunând......” Uite ce interesante sunt, ce culoare și ce formă a....... și.... le-am găsit pe un teren sărac.” A venit anul 1996, un an plin de promisiuni pentru domnul director Mihai Cristea. În iunie 1996 am participat împreună cu domnia sa
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
copiii mai mici erau puși la muncă, după puterile lor: făceau țevi la sucală, necesare la țesut, iar cei mai mărișori păzeau cârlanii după ce oile erau duse la pășune la munte. De mici toți erau Învățați cu munca. Când creștea buruiana printre legume, tot ei le pliveau Numărul copiilor care se nășteau În familie În mod cu totul excepțional era mai mic de trei. De la trei În sus puteau fi și zece. După ce se căsătoreau, rând pe rând, feciorii și fetele
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
numai manual. Se prășeau porumbul și cartofii. Toți ai casei trebuia să aibă câte o sapă. De obicei bunicul era cel care punea cozile la sape și le ascuțea bine. Acum ieșeau cu mic cu mare la prășit, fiindcă dădea buruiana. Femeile trebuia să fi terminat lucrul din casă sau dacă nu, să-l Întrerupă. Vitele și oile erau ieșite la pășune, deci copiii nu mai era necesar să le păzească. Satul Își tocmea păstori Încă din timpul iernii. Doar cei
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
de cereale obligatorii către stat. La batoză era de strajă un delegat, de obicei un activist de partid care trebuia să fie vigilent ca țăranii, mai ales cei mai Înstăriți, să nu dosească vreun sac de grâu pe undeva prin buruieni. Munceau bieții oameni o vară Întreagă și mulți se Întorceau acasă de la arie cu un sac-doi În coșul carului. Arză-i focul și nu i-ar mai răbda pământul! Uită-te cu cât mă Întorc acasă după o vară de
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
zer + făină; sâială sfială; stânjen măsură, aprox. 220 m.; tinchește suferă (boală); a zâghiri a tulbura, a ameți; a zgândări a întărâta; zgherăt, a zghera a răcni, plângând. b) PORECLE: aguridă, atacatu, basocel, bleotu, brișcan, brutariu, bulău, bulichi, buric, buriu, buruiană, cacea, căpreanu, cârtiță, chiruc, chelicică, cherpedin, chiorcea, cioabă, ciotcă, ciulică, clău, clisoi, corpaci, crăciun, cucu, drumea, fesoi, fluture, gârmăcioaia, gât strâmb, ghebosu,harpacica hălăbău, hlandan, jebelean, lesoaiaca, mocardiu, pahonțu, populeasa, șuiu, șurub, tănasă, târcălău, trohănel, țupu, zărzărea, zugravul, c) Satul
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
Romanului și Bacăului, nu și-a uitat locul de baștină, cartea domniei sale vine să dea un exemplu pozitiv tuturor celor care părăsesc justificat sau nejustificat pământul străbun și uită că au niște strămoși undeva, a căror morminte sunt năpădite de buruieni, iar casele în care s-au născut și bisericile în care s-au botezat se găsesc în paragină. Un inspirat dicton spune că: morții nu mor când sunt puși în morminte, ci când cad în uitare! Așadar, amnezia aduce moarte
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
experienței sale creștine. Grigore al IX-lea a prezentat într-o lumină providențială toată activitatea pământească a lui Francisc: acesta era considerat slujitorul pe care Domnul, în ceasul al unsprezecelea, îl trimisese în via sa «pentru a smulge spinii și buruienile» (BF I, p. 42, nr. 1: FF 2721). Sfântul era prezentat astfel în hainele unui războinic mândru, «un alt Samson» (Ibidem, nr. 2: FF 2722), orientat în întregime, prin predicarea sa, spre eliminarea noilor filisteni. Chiar dacă au fost folosite imaginile
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
via plantată cu dreapta sa, trimite lucrători în ea chiar și în al unsprezecelea ceas, pe care o cultivă cu folos, prășind cu sapa și cu plugul - cu care Samgar a doborât șase sute de filisteni (Jud 3,31)- spinii și buruienile, pentru ca, fiind tăiate corzile de viță nefolositoare și mlădițele neesențiale ce nu fac rădăcini, după ce au fost scoși mărăcinii, via să producă ciorchini dulci și gustoși. Acei ciorchini care, după ce au fost purificați în teascul răbdării, vor putea fi transferați
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a doua a morții, cea babiloniană, arată încă o dată, prin Iștar, că moartea este atotbiruitoare și că poate fi, cel mult, păcălită. Împotriva ei sunt eficiente doar leacurile miraculoase: burduful cu apa vieții (în mitul babilonian la care facem referință), buruiana vieții (din Epopeea lui Ghilgameș), spațiul însorit (basmul Tinerețe fără bătrînețe...), insulele fericiților (din ficțiunile mediteraneene). Greu de spus, totuși, în ce măsură mitul vegetal al zeiței, care pornește în călătorie și se întoarce cu sprijin venit din panteon, reprezintă o premieră
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lupte grele. Era străjuit doar de “cei brazi înalți”, ca în Toma Alimoș; sau ca în anumite variante pur mioritice. Din acest punct, “maica bătrînă” se metamorfozează în doftoroaie și în vrăjitoare: Mă-sa se ducea Pă vîlcele mici, Scotea buruieni dulci, Punea la răni mici; Pă vîlcele mari, Scotea buruieni tari, Punea la răni mari. Și ea-l căuta Și mi-l vindeca. Scena aceasta finală își are corespondent într-un text mioritic propriu-zis. La rugămintea păstorului, de data aceasta
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în Toma Alimoș; sau ca în anumite variante pur mioritice. Din acest punct, “maica bătrînă” se metamorfozează în doftoroaie și în vrăjitoare: Mă-sa se ducea Pă vîlcele mici, Scotea buruieni dulci, Punea la răni mici; Pă vîlcele mari, Scotea buruieni tari, Punea la răni mari. Și ea-l căuta Și mi-l vindeca. Scena aceasta finală își are corespondent într-un text mioritic propriu-zis. La rugămintea păstorului, de data aceasta aflat și el în stare critică, bătrîna pune în mișcare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
se pierdu în cîmpie; oboseala îl copleși. Atunci grîul și alacul n-au mai crescut. Vitele, oile și omul n-au mai dat naștere la urmași. Chiar și cei ce aveau pui nu mai erau în stare să-i crească. Buruienile și ierburile se vestejiră, copacii se uscară și nu mai dădură muguri și mlădițe noi. Pășunile se vlăguiseră, izvoarele secătuiră. În țară se răspîndi foametea, astfel încît oamenii și zeii piereau de foame. Marele zeu al Soarelui orîndui un ospăț
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Dar urmează: „Pe lîngă apă se mai pun în căldare și mai ales în timp de vară, atît în Bucovina cît și în Transilvania, însă și felurite plante, precum: mintă, calapăr, busuioc, romaniță, sulcină, peliniță, lemnul Domnului, precum și multe alte buruieni și flori mirositoare, anume ca atît scăldătoarea cît și corpul celui ce se va scălda într-însa, mai cu seamă dacă acela e copil, să miroasă frumos”. Așadar, plante și la mort. Explicabil: omul se reîntoarce în lumea minunată a
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mâncat pe toate, nu știu, or fi fost cât încape într-o mânuță bună. După câteva ore cântam „cucurigu” și urlam ca locomotiva. Mama m-a luat în casă și m-a cercetat: - Ce-ai mâncat, drace? - Semințe de la o buruiană. Mama s-a dus afară, l-a chemat pe „negustor” și după ce a văzut semințele, alarmată, l-a chemat repede pe Mitică, fratele meu cel mai mare. Arsese atunci uzina electrică și nu mergeau tramvaiele. Mitică m-a luat în
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
lui în viață. La marginea mahalalei mele, de la străduțele pe care vara „gemea colbul” pe ele, vorba lui Ion Creangă, iar iarna erau troienite, că zile în șir nu puteai ieși din ogradă, se afla un șes imens cu iarbă, buruieni, cu tranșeie pline cu apă în care ne bălăceam și în care am învățat să înot, acea împărăție a toate bune pentru puștani ca noi, ce devenise după război un cimitir uriaș de epave ale unor tancuri, avioane, camioane și
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
deocamdată, ca să vă odihniți după drum, intrați în vie și poposiți sub butuci. Mâncați poamă câtă doriți. Costică, arată colegilor tăi unde-s strugurii tămâioși! a zis doamna Mavropol. Am intrat în vie. Era tare îngrijită, nu vedeam pic de buruieni, toate corzile erau legate pe araci și strugurii, mari și rubinii de copți ce erau, atârnau unul lângă altul. Când am văzut atâta bogăție, m-am săturat de struguri numai privindu-i. Am mâncat un strugurel, am mai ciupit de
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
cu Rică ascultam și râdeam cu hohote, când de bancurile noastre, când de aceste frânturi de dialog susținute de niște sărmane suflete. Râdeam noi, dar uneori cădeam pe gânduri. Începeam să ne dăm seama că limbajul soldățesc este plin de buruieni și că ar cam fi cazul să lăsăm la Iași unele maniere și să intrăm în hora aceasta mare unde se nivelează atitudini și educații primite în familie, cu grosolănii și bădărănii ce începeau să se furișeze ca niște șerpi
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
gestului. Sau poate au făcut-o pentru a fi împăcați sufletește. Cele lumești rămân cu oamenii, iar decedatul nu mai simte nimic, el nu mai există, e plecat în neant, prin pulberea stelară. S-a sfârșit așa cum se sfârșește o buruiană, o floare, un vițeluș sau un vis urât. Trupul lui devine pământ, iar sufletul, doar bunul Dumnezeu știe dacă mai sălăștuiește pe undeva, în vreo sferă a eternității timpului. Așa se întâmplă în general. Zic în general, pentru că mai sunt
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]