3,179 matches
-
unul de amploare: Mort de moarte năpraznică, strivit de roatele mașinei de treierat: ăsta era un lucru nemaipomenit în Curtici, și pe cât de iute se duse vestea despre el, pe atât de în grabă alergară și oamenii la moara lui Busuioc. Acidentul fatal descoperă o imagine nudă a unei modus mortis; marca definitorie a unui modus vitae. Că momentul e unul de răscruce în firul narațiunii aflăm chiar la o primă lectură, căci derularea firului povestirii se întrerupe o dată cu stingerea morarului
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
tenacitate ca rânduielile observate și împlinite în legătură cu moartea, înmormântarea și cu starea sufletului după moarte"112. Capitolele IX-XI ale nuvelei slaviciene întăresc afirmația de mai sus în sensul unei aprofundări a acestei viziuni eshatologice. Modul în care satul, preotul și Busuioc se raportează la cel decedat e unul surprinzător. Mort fără lumânare, Pupăză nu va fi înmormântat, în ciuda insistențelor fratelui său cu stare, altfel decât decide tradiția locului: fără slujbă, în afara cimitirului. Obiceiul e în afara canoanelor bisericești. Ostracizarea e nejustificată. Pupăză
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
lumină"114. Marcat de această practică a locului, preotul din Socodor va insista pentru săvârșirea unei ierurgii. Mortul fără lumânare nu va avea bocitoare, oamenii nu vor veni la privegherea sa, îngroparea nu va avea loc în pământ sfințit. Bogătanul Busuioc însă cuprins de un profund sentiment de vinovăție (se consideră responsabil pentru sfârșitul crunt al lui Pupăză) ține să-l îngroape cu toată cinstea: să-l întindă în casa lui, să-i facă toate pomenile. Asemenea părintelui Ioan, Vica, soția
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
cuprins de un profund sentiment de vinovăție (se consideră responsabil pentru sfârșitul crunt al lui Pupăză) ține să-l îngroape cu toată cinstea: să-l întindă în casa lui, să-i facă toate pomenile. Asemenea părintelui Ioan, Vica, soția lui Busuioc, se declară împotrivă. Femeia își susține opoziția exprimându-și atașamentul pentru obiceiul ca mortul să rămâie unde i s-a stins viața. Motivațiile celor doi sunt aparent diferite, dar scriitorul, cu subtilitate, notează în secvențe repetitive aceeași imagine chinuitoare pentru
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
-mă, Doamne, dacă-ți calc voința! îndrăznește să intre la mort. Pas cu pas, cititorul se convinge de faptul că sărmanul Pupăză, "monstru din naștere"115, ,,copil pierdut"116 (lăsat de maică-sa, o femeie fără căpătâi, la moara lui Busuioc), copil nelegiuit"117 "cel mort cu moarte (pre)făcută"118 e văzut chiar dacă nu se spune niciodată asta ca moroi. Așa se și explică, de altfel, asocierea pe care satul o face dintre moartea lui Iorgovan și moartea morarului, știut
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
unei personalități de excepție a cărei trăsătură definitorie e forța interioară, deși ceea ce impresionează, mai întâi de toate, la Simina e frumusețea fizică. E deșteaptă, popă, și bine făcută, și e frumoasă mare minune e portretul pe care îl face Busuioc fetei și îl prezintă părintelui Ioan în încercarea disperată de a găsi o cale de a o îndepărta de fiul său. Cunoscând-o, popa Furtună va fi, la rândul său, profund impresionat. Va încerca însă o formulă prin care să
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
e fin trasată și de aceea, uneori, e greu de precizat poziția ei. Supusă la o presiune psihologică deosebită, pădureanca reușește să nu cadă pradă "bolii" printr-un talent al adaptării de excepție. Gesturile sale, din timpul multelor confruntări cu Busuioc sau Iorgovan pe care ni le aduce în fața ochilor nuvela, dezvăluiesc o persoană atentă la găsirea unor soluții prin care să-și protejeze integritatea psihică. O vedem în "poziția de luptă", cu spatele arcuit construind parcă o,,armură corporală sau
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
va avea loc la Socodor, în casa părintelui Furtună, unde pădureanca alesese să stea pentru a-i fi aproape tatălui ei, așa cum nu-i fusese în ultimele ceasuri. Fără să fie în voie de nuntă, tânărul acceptase la insistențele lui Busuioc să îl însoțească pe acesta când o va cere de nevastă, așa cum spune tradiția, tatăl în numele fiului. E fabuloasă notația auctorială a frământărilor lui Iorgovan pus față în față cu decizia însurătorii sale: Era învrăjbit cu sine însuși, și firea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nenorocirea ce-l ajunsese pe Iorgovan, Simina "aleargă" la Șofron pentru a se sfătui cu el. Du-te, zise el, că o să-i fie bine dacă te vede și te știe aproape. Femeia își mărturisește teama că la presiunile lui Busuioc va accepta căsătoria cu fiul acestuia. Șofron o îndeamnă atunci să renunțe la gândul plecării. Argumentele pe care i le aduce nu o conving pe cea care avea acum pentru Iorgovan o "slăbiciune" ca aceea a unei mame pentru copilul
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
restricțiilor suferite, personajele își au, în organigrama operei căreia îi aparțin, "rostul" lor bine precizat, anume acela de a contribui la conturarea unei imagini mult îmbogățite a personajelor din planul principal sau secund al acțiunii. Modul în care Iorgovan și Busuioc, respectiv Națl și Hubăr se raportează la Pupăză sau Bandi e determinant pentru a înțelege sfera pulsională a fiecăruia în parte, dar și profilul motivațional și volitiv cu care își construiesc aceștia coexistența. Bandi și Pupăză sunt percepuți ca roade
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
păcatului direct sau indirect prin familia pe care o reprezintă și, de aceea, ei se constituie în imagini vii ale ratării unui ideal familial ce, odată compromis, atrage după sine pierderea onorabilității, a respectului și aprecierii întregii comunități. Hubăr și Busuioc se vor, dar nu se simt puternici. Cutremurarea de care sunt cuprinși la vederea fiului, respectiv a fratelui ascuns de ochii lumii stă mărturie pentru chinul care le macină existența și îl preface pe fiecare din om în neom. Incapacitatea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
își va face ulterior mustrări, nu le va mărturisi niciodată și nu va căuta o cale de a remedia relația puternic, dar imperceptibil zdruncinată încă din adolescența tânărului. Lucrurile stau complet diferit în cazul lui Iorgovan la a cărui domnie Busuioc visa nopți întregi și nici n-avea de ce să nu viseze fiindcă fecioru-său era bun școlar. Tânărul bogătan din Curtici decide însă să facă pasul înapoi spre casă cu gândul nemărturisit că aceasta era adevărata dorință a tatălui său: întoarcerea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
nemărturisit că aceasta era adevărata dorință a tatălui său: întoarcerea la plugărie a băiatului. Ulterior nuvela ne va confirma faptul că, și de această dată, naratorul s-a înșelat sau ne-a înșelat. Iorgovan nu putea fi decât fiul lui Busuioc. Între cei doi cel mai puternic trebuia să rămână tatăl. Rivalitatea lor ciudată va alimenta depresia lui Iorgovan și va duce în final la sinuciderea acestuia. Busuioc își va îngropa fiul "pas cu pas" inducându-i permanent ideea că tot
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
a înșelat sau ne-a înșelat. Iorgovan nu putea fi decât fiul lui Busuioc. Între cei doi cel mai puternic trebuia să rămână tatăl. Rivalitatea lor ciudată va alimenta depresia lui Iorgovan și va duce în final la sinuciderea acestuia. Busuioc își va îngropa fiul "pas cu pas" inducându-i permanent ideea că tot ceea ce face este spre binele acestuia, chiar și atunci când intră în flagrantă contradicție cu dorințele tânărului. Nevolnicia e o trăsătură definitorie în egală măsură a părintelui și
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
după expresia celebră a autorului, e "baba absolută". Și eroii din Mara sau din Pădureanca se subordonează, în bună măsură, formulei clasice de mai sus. Mara e văduva întreprinzătoare și energică, Persida/ Simina fata absolută (întruchiparea frumuseții și forței), Hubăr/ Busuioc e tatăl denaturat, Bandi/Pupăză degeneratul ș.a.m.d. Posibilitatea de a pune, ca într-o ecuație, semnul egalității între numele propriu și o trăsătură de caracter a personajului denotat constituie un indiciu că, printr-un transfer al cărui mecanism
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Împodobeau carul și puneau clopoței la boi, acasă la nănași. Un element de recuzită era steagul, un băț rotund lung cam de doi metri Îmbrăcat În fire de lână colorată, o năframă cu panglici, cu zurgălăi și cu flori de busuioc. Aici, acasă la nănași, alaiul pregătit putea Înjuga până la opt boi. De aici alaiul pleca după mire pocnind din pistoale și chiuind. La casa mirelui poarta era Încuiată și până ce starostele nu dădea vinars, nu i se deschidea poarta. Apoi
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
bunătate și refugiul în muncă nu sunt privite doar ca semne de slăbiciune; de cele mai multe ori acestea îl ajută pe om să supraviețuiască necazului; r. 19 20 : „Pentru babă, fata moșneagului era peatră de moară în casă; iar fata ei, busuioc de pus la icoane” fiecare părinte vede în copilul său o persoană deosebită și bună, dar cei orbiți de acest lucru neglijează realitatea, ce contrastează de multe ori cu ceea ce ei văd și cred; p. 130, r. 14 : „se uita
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
mioritic propriu-zis. La rugămintea păstorului, de data aceasta aflat și el în stare critică, bătrîna pune în mișcare virtuțile magice ale plantelor, pentru a da curs benefic stării suferindului: Maică, maica mea, Gătește-mi vatra de foc Ca să-mi sameni busuioc: De-o ieși frumos, Voinea-i sănătos; De-o ieși pîrlit, Voinea mi-a murit. În Joi dă dimineață, mama, revenită în fire, vrea să-și ia feciorul acasă după consumarea episodului magic. Dar el își pune echipamentul fioros și pleacă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
mai pe scurt, vasul care mai înainte de aceasta au fost în stare să-l pregătească părinții; așază vasul undeva pe o laiță sau pe un scaun și toarnă într-însul apă din oala cea nouă. Ia apoi o rămurică de busuioc de la Ziua Crucii, unul sau mai mulți bani de argint, o floare de bujor, lemnul Domnului, o bucățică de fagure de miere, una de pîne și alta de zahăr, un ou, puțin lapte dulce precum și o leacă de aghiazimă sau
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
reluate și în următoarele două momente existențiale, nunta și moartea. Valorile magice ale rețetarului sunt consemnate și în urarea rostită atunci, pe loc: Scump ca argintul, Dulce ca mierea, Bun ca pînea, Sănătos ca oul, Rumăn ca bujorul, Atrăgător ca busuiocul Și alb ca laptele. Din înșiruirea elementelor rezultă, putem spune, o schiță de portret în chip de cîntec de leagăn, pentru copil, cu șanse de a se transforma în cîntec de dragoste pentru tînărul ce se pregătește să intre în
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
pentru compoziția scaldei de nuntă, cum a rezumat-o S. Fl. Marian în documentele sale: „În scalda aceasta, care e făcută din apă neîncepută, pun bani de argint, lapte dulce, un fagur de miere precum și diferite flori mirositoare, mai ales busuioc, simbolul dragostei, anume ca toată viața lor să fie atrăgătoare și plină de dragoste ca busuiocul, curată ca argintul și laptele, dulce ca fagurele de miere”. Simbolurile culinare ca și albumul botanic sunt mai puțin diversificate, dar înscriu cu necesitate
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
scalda aceasta, care e făcută din apă neîncepută, pun bani de argint, lapte dulce, un fagur de miere precum și diferite flori mirositoare, mai ales busuioc, simbolul dragostei, anume ca toată viața lor să fie atrăgătoare și plină de dragoste ca busuiocul, curată ca argintul și laptele, dulce ca fagurele de miere”. Simbolurile culinare ca și albumul botanic sunt mai puțin diversificate, dar înscriu cu necesitate traiectoria vieții și acest fapt mi se pare esențial. Nelipsite din limbajul semnelor, cu nuanțe simbolice
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
argintul și laptele, dulce ca fagurele de miere”. Simbolurile culinare ca și albumul botanic sunt mai puțin diversificate, dar înscriu cu necesitate traiectoria vieții și acest fapt mi se pare esențial. Nelipsite din limbajul semnelor, cu nuanțe simbolice sesizabile sunt busuiocul și banul, primul ca substitut al aceluiași Eros, al doilea întru întîmpinarea lui Thanatos; într-un cuvînt, se asigură căile de acces spre „lumea nevăzutelor”. Așa se ajunge la a treia variantă de scaldă, aceea care pregătește înmormîntarea. Scrie etnograful
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
șablon”, ca și cum ar fi vorba despre naștere ori nuntă. Dar urmează: „Pe lîngă apă se mai pun în căldare și mai ales în timp de vară, atît în Bucovina cît și în Transilvania, însă și felurite plante, precum: mintă, calapăr, busuioc, romaniță, sulcină, peliniță, lemnul Domnului, precum și multe alte buruieni și flori mirositoare, anume ca atît scăldătoarea cît și corpul celui ce se va scălda într-însa, mai cu seamă dacă acela e copil, să miroasă frumos”. Așadar, plante și la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Așadar, plante și la mort. Explicabil: omul se reîntoarce în lumea minunată a „raiului de sus”. Acolo poate fi recunoscut, înainte de toate, după însemne florale. Cum se vede, botanica apare bine reprezentată în riturile de trecere, mai ales prin eternul busuioc, cel mai fidel și constant simbol-substitut al lui Eros. La drept vorbind, busuiocul este o floare modestă ca aspect decorativ. Doar mirosul îl face competitiv în lumea sa. Să ne amintim că teologia creștină acordă mirosului un rol de seamă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]