5,886 matches
-
piesă. Constantin Bărcănescu, tenor de mare faimă, își aduce aminte despre Eminescu că avea „o voce mică, dar dulce și mlădioasă. Cuvintele erau spuse cu o expresiune și cu un accent de care ar fi fost gelos cel mai mare cântăreț”. Spuneam că o mare înrâurire asupra formării lui Eminescu a avut-o biblioteca gimnaziștilor din casa lui Pumnul, de care s-a îngrijit o perioadă de timp. Acum a cunoscut comedioarele lui Vasile Alecsandri, ”Iorgu de la Sadagura”, „Creditorii”, „Zgârcitul risipitor
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
cu teatrul. În ce spectacole ai jucat? Ai vrea să continui o carieră în acest sens? Lucrul, pe care îl admir cel mai mult în teatru, este modul natural cu care un actor se dăruiește în întregime publicului. Un adevărat cântăreț face același lucru odată aflat pe scenă. Nu în zadar bravura artiștilor este măsurată în funcție de capacitatea de care dispune pentru a transmite emoții oamenilor. Experiența mea în teatru a fost ceva neprevăzut. În momentul în care mi s-a propus
INTERVIU CU SOLISTA DE JAZZ, INGA ŢARANU de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 350 din 16 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357976_a_359305]
-
fost conac boieresc cu două etaje, mai dăinuie și în prezent. Are o sală de spectacole și o grădină superbă de vară, unde de când o știu se organizau la sfârșit de săptămână balurile cadrelor militare din garnizoana Oradea. Orchestre și cântăreți de calitate. Muzică, dans și antren! Acolo și-a început cariera artistică și talentatul Aurelian Andreescu, militar în termen la Beiuș, adus la Oradea pentru a încânta urechile celor prezenți la „balul de sâmbătă seara”. La etajul întâi în două
A PLECAT ŞI IOAN ŢEPELEA... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357943_a_359272]
-
prieteni, că fără muzică nu poți iubi!” Don Elvis George ROCA: Am aflat despre dumneavoastră din surse de pe internet. Ați câștigat o mare faimă în Italia, țara unde sunteți stabilit în prezent. Sunteți preot sfințit de Vatican(!!!) și un faimos cântăreț. O voce caldă care se apropie de cea al lui Elvis Presley. Aș dori să fac cunoscut ambele dumneavoastră preocupări. Aș începe cu originea dumneavoastră și legăturile cu România. De unde sunteți părinte Antoniu Petrescu? Care vă sunt rădăcinile românești? Unde
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357955_a_359284]
-
am cerut „făcătorului de minuni” să-l văd pe Elvis la televizor. Ținând seama că majoritatea emisiunile din acea vreme erau dedicate propagandei comuniste era destul de greu să se îndeplinească ruga mea. Și totuși... în duminica ce a urmat, faimosul cântăreț american, Elvis Presley, a avut o apariție la... televiziunea română. L-am văzut pe micul ecran!!! Nu-mi venea să cred. Desigur, pentru mine a fost un semn! Desigur, în sens temporal, pentru mine a venit mai întâi pasiunea pentru
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357955_a_359284]
-
pregătit psicologic! George ROCA: Din informațiile culese de pa net, am înțeles că sunteți un artist de valoare, recunoscut pentru frumoasa voce chiar de forumuri de specialitate de la radio și televiziune! Și încă de unde!!! Chiar din Italia, țara cu cei mai mulți cântăreți pe cap de locuitor. Cum ați putut să penetrați această industrie severă, pretențioasă și sa ajungeți atât de cunoscut? Pr. Antoniu PETRESCU: Am încercat să aplic politica pașilor mici... Am cântat la început unui public mai restrâns, după care având
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357955_a_359284]
-
și deseori caut să o reproduc, iar în repertoriul meu navighez prin mai multe genuri muzicale ca: gospel, rock, country, pop, ballads, blues ... George ROCA: Sunteți fericit să îmbrăcați concomitent cele doua haine: cea de preot și ce-a de cântăreț? Cum reacționează lumea din jurul dumneavoastră? Pr. Antoniu PETRESCU: În ceea ce privește activitatea religioasă, mă ocup de celebrarea funcțiunilor religioase în fiecare zi, cât și de cea a înmormântărilor și a botezurilor. Am de asemenea multe cerințe în ceea ce privesc căsătoriile. Sunt asistent
INTERVIU CU PĂRINTELE ANTONIU PETRESCU ALIAS DON ELVIS de GEORGE ROCA în ediţia nr. 429 din 04 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357955_a_359284]
-
Madrid românii trebuia să sărbătorească Ziua Națională a României! Am sărbătorit-o în Brunete și a fost EXCELENT și FĂRĂ POLITICĂ DE PARTIDE! Ei, dar la Coslada ni s-a promis o mare surpriză: Un spectacol susținut de marii noștri cântăreți naționali, d-na Irina Loghin și d-l Fuego! ...Și animați de acest gând măreț, am plecat devreme de acasă, catre Coslada! Spectacolul era organizat de o Asocieție locală, ...care s-a dovedit până la urmă că este aservita fățiș pdl-ului
PARTIDELE, PANA SI DE ZIUA NOASTRA NATIONALA... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357988_a_359317]
-
spectacolul Dans, dans, dans , sub coregrafia lui Francisc Valkay”. Un alt loc minunat unde am fost invitat să dansez a fost Armenia. Pentru un dansator, să danseze în țara dansului clasic cum era cunoscută vechea Uniune Sovietică, este ca și cum un cântăreț ar fi invitat să cânte în Italia, o mare scenă a operei mondiale. Am dansat cu partenera mea de la București, Cristina Saru, în Armenia, la Erevan, în două spectacole memorabile: „Lacul lebedelor” și „Don Quijote”. Lângă mine, dansatori tineri, artiști ai
INTERVIU CU MAESTRUL FRANCISC VALKAY, BALERIN, COREGRAF, REGIZOR ŞI PROMOTOR CULTURAL de GEORGE ROCA în ediţia nr. 721 din 21 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358071_a_359400]
-
galeră ancorată prin anii ’90, dacă n-am fi avut vâslași oțeliți de iubire și har, care să o avânte în larg, contra iureșului de furtuni, zidului de valuri și ademenirilor fantomatice înspre stânci! Prea inconfortabilă devine în fața năvalei unor cântăreți de azi, muzica ușoară care numai ușoară nu e, dacă vorbim de cea autentică. De aceea începe să fie împinsă către polii comparației cu superficialitatea. Una dintre interpretele care nu intră în jocul acestor imagini cu trăsăturile grămezii împodobite cu
SANDA LADOŞI. COROANA ŞI PIATRA RARĂ A COROANEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357635_a_358964]
-
o boltire cu arce frânte sau diagonale (piezișe, apărute în Moldova la 1487). Este compus dintr-o sală având o suprafață plană (atribuită credincioșilor în timpul slujbei) și o parte mai ridicată numită soliu. Pe lângă pereți sunt situate stranele, unde stau cântăreții în timpul slujbei. Amvonul (mica tribună destinată preoților în timpul predicii) fiind o caracteristică a catolicismului, a apărut la bisericile moldovenești, mult mai târziu decât la cele din Transilvania. Foarte frecvent, în perimetrul dintre naos și pronaos se poate intâlni o mică
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
vremea libertăților sale de holtei. Din nucul de lângă clopotniță, cu vocea răgușită de dulceața cireșelor, un cuc își repta partitura cea însoțită de două silabe identice. Imediat după asta, dinlauntrul bisericuței răzbătu până afară, prin glasul popii și al câtorva cântăreți bisericești, “Isaiia dănțuiește”. Cântarea cea care dădea împlinire deplină unei însoțiri, începută necanonic, între un băiat și o fată cărora le-a fost hărăzit un destin familial ce abia avea să urmeze. Referință Bibliografică: ION IONAȘCU ȘI-A...FURAT NEVASTĂ
ION IONAŞCU ŞI-A...FURAT NEVASTĂ (AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357609_a_358938]
-
țărani credincioși, a primit la botez numele Serghei. La vârsta de 14 ani Serghei Boghiu a intrat ca frate la Schitul Rughi - Soroca, în toamna anului 1926. Doi ani mai târziu, având o voce foarte frumoasă, a urmat școala de cântăreți bisericești de la Mănăstirea Dobrușa-Soroca, între anii 1928 și 1932, după absolvirea căreia, în toamna anului 1932, este trimis la Seminarul monahal de la Mănăstirea Cernica, unde îi va avea printre colegi pe Patriarhul Teoctist Arăpașu, pe Gherasim Cristea, Arhiepiscopul Râmnicului, și
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
monahismului românesc și Bisericii lui Iisus Hristos, în sânul căreia slujește. Preacuvioșia Sa este cunoscut și apreciat în chip deosebit prin trei calități sau daruri cu care l-a înzestrat Dumnezeu: pictor bisericesc consacrat, duhovnic și povățuitor de suflete iscusit, cântăreț de vocație. Sfinția Sa a fost ales din naștere pentru Biserică, pentru a mărturisi adevărul evanghelic prin cuvânt și culoare, prin fii duhovnicești și icoane. Să împodobești biserici cu icoane frumos gândite și realizate și să faci din sufletele credincioșilor biserici
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
de anghelică și trage un gât. Râgâie și parcă se mai liniștește ... Ba chiar surâde fericit ... Are și de ce. Vajnicii săi oșteni se află, de milenii, în teritoriile ocupate, bine camuflați în cerșetori, traficanți de tot ce se poate trafica, cântăreți stradali, jucători de alba-neagra, ori cine știe ce alte meserii la fel de profitabile, fiind conduși de glorioșii generali numiți șefi de clan. Sunt de o eficiență exemplară și întreagă Europa este la picioarele lor. Nimic nu suflă, nici băncile, nici polițiile naționale, servicii
MESAJUL de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358669_a_359998]
-
Mișcarea Culturală Naționalismul și Arta - MECENA, Rezonanțe românești, grupul de presă Alcero-Națiunea a organizat ZIUA IMNULUI NAȚIONAL, având în program mai multe manifestări. Astfel, după intonarea cu solemnitate și emoție a Imnului de către soprana și pianista Iasmina Stănescu, acompaniată de cântăreții și instrumentiștii invitați la eveniment și secondată de publicul nu prea numeros, dar foarte inimos, după cuvântul de deschidere al redactorului-șef al Națiunii, Cezar A. Mihalache, au colocviat despre semnificația acestei sărbători profesorul de notorietate Ion Coja și reputatul
DE LA CENACLUL FLACĂRA LA CENACLUL REZONANŢE ROMÂNEŞTI PESTE GENERAŢII de ROMEO TARHON în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358741_a_360070]
-
țării în Eurovizioan. O reușită „splendidă”, antepenultimul loc median! Calități lor personale bine conturate ne-au ferit de a doua jumătate a clasamentului. Totuși au retrogradat. Din locul 3 acum câțiva ani pe locul 15. Încă de la plecarea cuplului de cântăreți bănuiam „reușita lor splendidă” Trăim în epoca manelelor, zbierăte prin „înghițirea microfonului” și însoțite de un zgomot infernal de parcă toate fanfarele lumii se străduiesc să acopere efortul disperat al bietului artist de a se face auzit. Este un specific „tineresc
DIN LAC ÎN PUŢ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350699_a_352028]
-
înghețul nocturn” (Edgar Papu) al rațiunii umane, aruncându-l pentru totdeauna pe acesta în focul estetic al artei, dar și la dimensiunea mitică a universului liric însuși, deoarece interpretul rolului Silvio din tristele “Paiațe” leoncavalliene s-a numărat printre acei cântăreți de operă ai lumii, care au primit darul demiurgic de a reface cu noblețe și sensibilitate, aidoma spiritului primăvăratec al unui aed deloc amurgit pe vibrația înaltă a undelor Luminii, sunetul de bucurie al imnelor celeste - ceva deloc lesne realizabil
DIMENSIUNEA ABISULUI EXISTENŢIAL de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350671_a_352000]
-
bună, de calitate și nu comercială, care după un an - doi deja nimeni nu își mai amintește, acea muzică care din păcate se difuzează și promovează la radio și la televiziune și sincer îmi pare rău; sunt așa de mulți cântăreți care merita mult mai mult și care nu au succes pentru că în spatele lor nu are cine să-i sponsorizeze sau cine să-i promoveze... În ceea ce mă privește am cântat cam de toate până acum, de la muzica de opera, polifonica
DON ELVIS LA EROII ROCK-ULUI de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350740_a_352069]
-
Italia? Don Elvis: Da, o întrebare reală, ai dreptate; din păcate este destul de greu să rămâi la suprafață ca artist, să-ți faci o situație cu muzica în ziua de azi, dar nu imposibil... Că peste tot, un artist, un cântăreț care dorește să trăiască din muzica, are nevoie, pe lângă virtuozitatea sa, de o “pilă” am spune noi, acolo sus... Nici în Italia situația nu este strălucitoare, trăim un moment istoric destul de critic, din toate punctele de vedere și cultura, lumea
DON ELVIS LA EROII ROCK-ULUI de CRISTIAN BODNĂRESCU în ediţia nr. 97 din 07 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350740_a_352069]
-
dragoste. „Paidom Dunea na Dunea, na paidom Dunea”. Femeile au batistuțe albe în mână și le flutură. Fiecare are câte o bonețică albă, ca un coc, la spate. Veșmintele sunt lucioase și intens colorate. Costume tradiționale. Doi acordioniști le acompaniază. Cântărețul la balalaică a murit și a fost înmormântat alaltăieri. Așa că au rămas numai cei doi acordioniști. Unul e pântecos. Unul din cântece se referă la botinele femeiești și e foarte vesel. Cizmulițele lor au un mare rol în dansul rusesc
DOUĂ MEDITAŢII DESPRE ARTĂ, VIAŢĂ ŞI MOARTE (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 504 din 18 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358832_a_360161]
-
către Simbinacus arătându-i tăvile de argint și carafele pline cu nectar. -Fructele de Iudeea sunt o adevărată încântare ! -Nici legumele nu sunt de lepădat, spuse Simbinacus. Luară masa împreună în tăcere. Pentru ca atmosfera să fie destinsă Comus chemase doi cântăreți din flaut și harpă. -Cum merge ancheta magistre Simbinacus? -Se pare că batem pasul pe loc Magister extraordinarii. Nimeni nu știe nimic, nimeni n-a văzut nimic! -Explică-mi pe larg. -Cei implicați au fost interogați. Apoi au fost biciuiți din
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 7) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358983_a_360312]
-
Eu însă știu că forma e o oglindire a conținutului care generează de fapt forma! Cum vom putea nega dar conținutul și vom susține doar forma? Magistratul Comus păru a fi încurcat de scurta expunere a subalternului său. Făcu semn cântăreților să tacă și spuse: -Nu mă refer la subtilități filozofice Simbinacus! Eu mă refer doar la faptul că prezentarea lucrurilor trebuie să țină seama de un anumit interes. Fie el politic, social, sau personal. Ți-aș sugera un model. Teatrul
ANCHETA (FRAGMENT DIN ROMAN 7) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358983_a_360312]
-
culturii, un mare muzician, un profesor universitare de limbă română, compozitori de manele, directoarea Muzeului Țăranului Român și câțiva lăutari specializați. Manelele s-au născut din influența turcismelor asupra muzicii lăutărești, adăugând izul muzicii indiene din filme și modificate de cântăreții de petrecere. Pruteanu arată că manele se cântă pe texte jalnice. Se evită cultura și pe locul necultivat vin buruieni, adică se întinde măgăria până în Franța unde s-a prezentat un clip cu manele. Ioniță de la Clejani zice că avem
MANELE DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 297 din 24 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359570_a_360899]
-
pentru unii, un noroc în act pentru alții. Dar nimeni nu rămâne sărac, există pentru toți un cadou de Crăciun, neambalat în cutie, contopit în cântec! Un cântec de sărbătoare e un fragment de rai. Îl re-creează an după an cântărețul poeziei, poetul cântului, Fuego! În decembrie, toată țara e o odaie cu milieu pe jos, cu cetini și lacrimi de rășină la geamuri, cu firide sub sprâncenele locuințeor în care lucesc ochi de heruvimi, cu scene în marile orașe, pe
FUEGO. RECURENŢA FEERIEI CONCERTELOR DE CRĂCIUN de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1434 din 04 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360424_a_361753]