5,695 matches
-
românism, blestem care la noi nu are cum se manifesta decât atunci când un președinte demis se bucură de sprijinul dușmanilor din afară), un grup de oameni cu simțire patriotică am propus extinderea acestei sărbători la tot spațiul românesc. Am propus cântarea ei cu glasul românilor de pretutindeni; am propus legiferarea cinstirii ei cu duioșia cu care știm să ne mângâiem limba și s-o simțim uneori ca pe o și mai cuprinzătoare Patrie. Un grup de reviste românești și reviste de
ZIUA NAŢIONALĂ A LIMBII ROMÂNE SAU ELIBERAREA MINŢII PARLAMENTARILOR de CORNELIU LEU în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355311_a_356640]
-
ne apare în total contrast cu rugăciunea de autoelogiere a fariseului, față de care Dumnezeu s-a arătat reticent (v. 14). Trufia s-a arătat pricinuitoare de sărăcie pentru bogăția virtuților, pe când sărăcia desăvârșită s-a arătat îndestulătoarea îndreptării, spune troparul cântării a 4-a. Sfântul Grigorie al Nyssei spune că: „mândria este un fel de urcuș în jos , pe când smerenia, născută din credință, este o coborâre în sus ”. Așadar, cu alte cuvinte, Dumnezeu nu are nevoie de campania de imagine personală
DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI – SCURTĂ REFLECŢIE TEOLOGICĂ ŞI SPIRITUALĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 602 din 24 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355267_a_356596]
-
Tot timpul pe care l-am petrecut în stațiune ne adunam în fiecare seară în camera lor de hotel, cântam și-L slăveam pe Dumnezeu. Imi plăcea foarte mult să mă întâlnesc cu ei. Reporter: Iți amintești câteva cuvinte din cântările acelea? Dorel Ungureanu: „Tu ești a mea nădejde Isuse, Domnul Meu; In vremuri de primejdie, Tu ești păstorul meu. In tine aflu viață, iubirea Tu mi-o dai, Cu tine față-n față, voi fi pe veci în rai.” Am
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355327_a_356656]
-
prezent, colaborarea mea cu Rodio Vocea Evangheliei se rezumă la difuzarea muzicii pe care o cânt, distanța restricționând posibilitatea mea de a mai participa la concerte creștine, în România. - Cum se reflectă Dumnezeu în muzică pe care o interpretezi? - Mesajul cântărilor mele Îl prezintă pe Dumnezeu că Salvator al fiecăruia și al oricui Îl alege astfel. - Dar propria ta personalitate? - Caut să reflect nu personalitatea mea, ci relația mea cu Dumnezeu. - De unde te inspiri atunci când îți selectezi repertoriul? - Urmăresc în principal
DESPRE DIVERSITATEA STILURILOR ÎN MUZICA CREŞTINĂ CONTEMPORANĂ, ÎNTR-UN DIALOG CU SOLISTA OANA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355358_a_356687]
-
Îl prezintă pe Dumnezeu că Salvator al fiecăruia și al oricui Îl alege astfel. - Dar propria ta personalitate? - Caut să reflect nu personalitatea mea, ci relația mea cu Dumnezeu. - De unde te inspiri atunci când îți selectezi repertoriul? - Urmăresc în principal, mesajul cântării, aleg piese care consider că mi se potrivesc că linie melodica și aproape orice sursă de inspirație poate fi bună. - Numește-ne câteva melodii din repertoriul tău. - “Clipe minunate”, “ De dorul Tău”, “ Să nu privești n-apoi”. - Pe care o
DESPRE DIVERSITATEA STILURILOR ÎN MUZICA CREŞTINĂ CONTEMPORANĂ, ÎNTR-UN DIALOG CU SOLISTA OANA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355358_a_356687]
-
cu Dumnezeu și pot să sper că pentru orice om care se află încă, în căutarea sensului vieții , pot transmite un mesaj al speranței, al garanției unei vieți înnoite în Dumnezeu. - Cum se îmbogățesc spiritual, cei care te asculta ? - Mesajul cântărilor mele îndeamnă pe oricine la pocăința, singura cale de a-L cunoaște pe Hristos și de a incepesa devenim astfel, asemănători Lui și plăcuți Tatălui. - Ce reacții ai primit până acum, din partea celor care te asculta? - În marea lor majoritate
DESPRE DIVERSITATEA STILURILOR ÎN MUZICA CREŞTINĂ CONTEMPORANĂ, ÎNTR-UN DIALOG CU SOLISTA OANA SEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355358_a_356687]
-
Acasa > Manuscris > Scriitori > CÂNTEC PENTRU VIOARĂ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 311 din 07 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului cântec pentru vioară Am tânjit, vioara mea, vioară și cântarea ta mi-a tot lipsit, și-am rămas sărac sub frunza rară din copac ce-n iarnă s-a trezit. Te cătam prin stelele albite și prin macii atârnați de zori, în izvoarele cu urme aurite oglindind în ele căpriori
CÂNTEC PENTRU VIOARĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355423_a_356752]
-
iubite postacule, de moderezi pe nechezolii de ambe spețe sătul de atâta Caragiale, că oricât de răzeș sau mazil vajnic ar fi un nou basarabean la Paris, ca Paul Goma sau ca, tot exilat, Alecu Russo, de scrise „tânguirea intitulată Cântarea României“, te doboară bășcălia, la băutură și călărire în zori pe zare, pe orizontul de așteptare al rozătoarelor televizionare, chiuind c-un surogat de euforie postmodernistă, rinocerizată ca râsul la mormânt, cum sunt rânjite kantian și rândurile de față cu
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
de euforie postmodernistă, rinocerizată ca râsul la mormânt, cum sunt rânjite kantian și rândurile de față cu dinții la stele, despre Postromânismul, carele poem levantin nu se vrea, în a nechezolilor Românică disprețuită după Loviluție, fără de Basa, decât o remachiată Cântare a RO, poate și a DRO, adaptată critificțional întru Luminarea Poporului ca „o scurtă ochire asupra trecutului țării, în toată vitejia și durerea ce cuprinde, cu blesteme de profet fanatic împotriva ticăloșilor timpului de față și cu perspective limpezi deschise
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
Și de mirt, eu te-am primit! Ți-ntind galbena gutuie, Te alint cu busuioc, Dulce dar și amăruie Să-mi fii viață în noroc! Mă-nsoțești, mă iei de mână Și îmi aperi al meu pas Când, cu dulcea ta cântare, Dar de suflet, mi-ai rămas! Fir de lună Noapte, noapte îmi dai șoapte, de iubire și de dor, sărutarea lui pe pleoape, dragostea ca un fuior ce se toarce zi de zi în lumina soarelui împletindu-se cu luna
BINE AI VENIT! de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355439_a_356768]
-
reprezinte pe noi pentru că socotesc că sunt cuvintele, unicele care ar trebui să le rostim, după cum și Apostolul Pavel ne spune că: „Cei cu inimă bună să cânte în psalmi” (Iacov 5, 13), „Vorbiți între voi în psalmi și în cântări”, în așa fel încât ele ne vor unifica, după cum unul este Dumnezeu Cel care a insuflat aceste cuvinte și după chipul acestui Dumnezeu. Dacă vom ajunge ca aceste cuvinte să ne reprezinte pre noi, așa cum pre El îl reprezintă, una
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355417_a_356746]
-
totală. Câți au rămas contează numai! Câți s-au dus Pe drumul lung cu ultimă escală? I-au tras apoi, oroare, cămașa la sorți, Căci viața merge totuși mai departe, Cu steag de sărbătoare agățat la porți, Cântând de zor cântările deșarte. Referință Bibliografică: La sorți, de Adrian Simionescu / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 281, Anul I, 08 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
LA SORŢI, DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355554_a_356883]
-
crengi uscate din pădure cu Aurel, era ca focul viu, zicea Cezar, care uneori o lua cu el pe la magazine, la cumpărături, și Fulga îi uimea pe oameni cu judecata ei repezită și logică, le-o tăia scurt și îi cîntarea și, cînd îi vedea că sînt proști și îl luau peste picior pe Cezar, se sumețea la ei, le comenta cuvintele, îi întorcea pe dos ca pe un ciorap murdar și apoi le arăta spatele cu o demnitate rece, care
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 68-69 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356728_a_358057]
-
cântec de vioară. Poteca doar, cu calmu-i îngeresc În blând urcuș, precum odinioară. Fântâna e stricată și stingheră... O liniște solemnă de altar; Tăcerile cu pasul de himeră Marchează timpul măsurat și rar. Ca în pustiuri picură tristețe Cu picurul cântării unui flaut. Dar printre flori uscate și fânețe Acuma oare ce-aș putea să caut ? Poteca numai, cântec de vioară, În blând urcuș, precum odinioară. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Poteca / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 298
POTECA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356859_a_358188]
-
trec și mor, Ca păsări ce zboară Ca și miile de unde , Deasupra valurilor Ce un suflet le pătrunde, Trece peste Treierând necontenit nemărginirea timpului În ramurile gândului, În sfintele lunci Sânul mărei infinit Unde păsări ca el Se-ntrec în cântări” Dăinuirea prin cuvânt, sau ceea ce rămâne, se asigură prin creație, prin artă . Legătura dintre epoci și generații se face prin artiștii creatori, așa cum o spune atât de plastic și poetul Al. Philippide în poezia „Ausoniuis”( poet cu dulce nume !): „C-
PREFAŢĂ LA VOLUMUL DE ESEURI DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 296 din 23 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356928_a_358257]
-
de lângă drum “ și ”Partidul m-a-nvățat “, Cicerone Teodorescu”Făurari de frumusețe “, Mihu Dragomir ” Războiul “, în 1955; Marin Preda “Moromeții “, T.Arghezi”1907 “,Titus Popovici” Străinul“, Maria Banuș”Ție-ți vorbesc, America “, Veronica Porumbacu ”Generația mea “, în 1956 ; Tudor Arghezi”Cântare omului “, N.Labiș ” Primele iubiri “, în 1957; Eugen Barbu”Groapa “, A.E.Baconski ”Dincolo de iarnă “,Gheorghe Tomozei ”Pasărea albastră “, Ion Marin Sadoveanu” Ion Sîntu “, Ion Vitner” Firul Ariadnei “, în 1958:Miron Radu Paraschivescu “Laude și alte poeme “, Marin Preda”Îndrăzneala
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
Dumnezeu m-a eliberat de puterea aceea a alcoolului, de teama și de frica morții, care era peste mine. Dumnezeu mi-a redat identitatea și echilibrul moral. M-a ridicat în capul oaselor și mi-a pus în gură o cântare nouă spre slava Lui. Binecuvântat să fie Numele Lui. Reporter: Cum ați scăpat de alcool? Cum ați putut fi eliberat complet, fără tratamente și terapii? Joni Pețca: Vedem cât de mulți oameni sunt în jurul nostru cuprinși de patima aceasta. Eu
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356592_a_357921]
-
Isus Cristos este prezent cu mine în fiecare dimineață, de când deschid ochii și până seara târziu. El a promis celor care îl urmează că va fi cu ei în fiecare zi, în fiecare clipă, până la sfârșitul veacurilor. Așa cum spune în „Cântarea Cântărilor”, El este Preaiubitul inimii și eu cred că fiecare om este creat în așa fel, încât să aibă nevoie de iubirea lui Cristos, de prezența Lui și totodată el să se dăruiască lui Cristos. Dumnezeu a dat totul din
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356662_a_357991]
-
Cristos este prezent cu mine în fiecare dimineață, de când deschid ochii și până seara târziu. El a promis celor care îl urmează că va fi cu ei în fiecare zi, în fiecare clipă, până la sfârșitul veacurilor. Așa cum spune în „Cântarea Cântărilor”, El este Preaiubitul inimii și eu cred că fiecare om este creat în așa fel, încât să aibă nevoie de iubirea lui Cristos, de prezența Lui și totodată el să se dăruiască lui Cristos. Dumnezeu a dat totul din iubire
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356662_a_357991]
-
de lângă drum “ și ”Partidul m-a-nvățat “, Cicerone Teodorescu”Făurari de frumusețe “, Mihu Dragomir ” Războiul “, în 1955; Marin Preda “Moromeții “, T.Arghezi”1907 “,Titus Popovici” Străinul“, Maria Banuș”Ție-ți vorbesc, America “, Veronica Porumbacu ”Generația mea “, în 1956 ; Tudor Arghezi”Cântare omului “, N.Labiș ” Primele iubiri “, în 1957; Eugen Barbu”Groapa “, A.E.Baconski ”Dincolo de iarnă “,Gheorghe Tomozei ”Pasărea albastră “, Ion Marin Sadoveanu” Ion Sîntu “, Ion Vitner” Firul Ariadnei “, în 1958:Miron Radu Paraschivescu “Laude și alte poeme “, Marin Preda”Îndrăzneala
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
șoptit, alteori în gând. Mai venea preotul și săvârșea slujba de toată noaptea ... Sufletul tău mai era lângă mine, plutea ușor prin casă. Devenise un simplu spectator; privea totul în liniște, eliberat de stresul vieții ... Și Doamne, „Veșnica pomenire” acea cântare care îmi producea fiori și lacrimi ... În acele clipe conștientizam, mai mult ca oricând, despărțirea ... Și mă rugam ca tu, rămânând în amintirea noastră, să nu fi uitat de Dumnezeu ... Și sărutul, ultimul sărut pe care l-am așternut pe
UN ROMAN CU CHEIE INIŢIATICĂ de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 279 din 06 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355538_a_356867]
-
267 din 24 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Pocăința Te roagă, Părinte Mihai, pentru mine: pe lângă păcatele multe și grele credeam că-nalț Cerul cu Lună și Stele cu două catrene și două terține, construcții celebre, bizare castele - senin paralele cântării divine - imagini fictive, idei sibiline, și poante naive în dansuri de iele. încerc pocăința precum Sfântul Petre - greșit-am, prea bine, oricine greșește spășit, păcătosul te roagă fierbinte în ființa-mi firavă să n-arunci cu pietre mă judecă tandru
POCĂINŢA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355668_a_356997]
-
23 aprilie (Sf.Gheorghe) și 26 octombrie (Sf.Dumitru). Pentru a i se acorda titlul de învățător, candidatul trebuia "să citească slobod pe orice carte , să scrie frumos și deslușit, să știe pe din afară catehismul legii creștinești, să cunoască cântările bisericești și cele patru operații aritmetice, precum să aibă și unele cunoștințe folositoare despre lecuirea boalelor vitelor și să fie deprins cu metoda lancasteriană. Localul școlii constituia o problemă principală. Până ce s-au construit localuri proprii, după indicațiile Eforiei școlilor
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
țară în acel timp din mediul rural. În privința conținutului procesului de învățământ facem din nou aprecierea că, în general, dascălii școlii căutau în primul rând să deprindă pe elevi cu scrierea limbii române, citirea și cele patru operații aritmetice, ceva cântări bisericești și istorioare morale. Cartea elaborată de Mihai Calu, în partea a doua, cuprindea astfel de lecturi. Referindu-se la primul dascăl de la școala întemeiată de Gheorghe Rucăreanu, Dimitrie Anagnostache, socotim că el a fost adus de către ctitor de prin
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XVIII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355746_a_357075]
-
pe iconostas El veșnic E prunc și mare Împărat. Venim și noi azi să-i vestim Nașterea-n ieslea cea curată Și-ngenunchem cu daruri dragi La Maica Sfântă Preacurată. Iar pruncului cu ochi senini Vestit de-o stea strălucitoare Cântări din glasuri de copii, Smerită, dulce închinare. Maria Balacianu Referință Bibliografică: C O L I N D / Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1814, Anul V, 19 decembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Virgil Ursu : Toate Drepturile
C O L I N D de VIRGIL URSU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/346113_a_347442]