2,562 matches
-
cu o cretă litografică direct pe sită, printr-un procedeu tehnic, devine suprafața activă, tipăritoare (Fig. 76). După depunerea materiei grase conținute de creta litografică, se unge sita cu un clei ușor, de pește. Apoi, la uscarea cleiului, cu ajutorul unei cârpe de bumbac îmbibate în solvent, se îndepărtează prin frecare urmele lăsate de creta litografică, lăsând astfel libere ochiurile sitei, capabile să permită trecerea cernelii. Semnele figurate se apropie de materialitatea și textura desenului în cărbune pe o hârtie poroasă. FOTO
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
pensulelor, rulourilor sau diluată cu un solvent. Variatele nuanțe de materialitate a culorii, a semitonurilor depind de cantitatea de cerneală care este depusă pe placă și de petele create prin așternere cu ruloul, realizate cu mâna sau șterse cu solvenți, cârpe etc. Toate aceste manipulări neintermediate ale artistului generează în acest tip de gravură o materialitate unică a semnului plastic. Din punct de vedere istoric, găsim termenii de monoprint/monotip odată cu perioada lui Rembrandt (1606-1669). În 1821, Adam Bartsch cataloghează tehnicile
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
materialelor specifice fiecărei tehnici în parte. III.2. HÂRTIA Istoric Deși cercetări recente devansează inventarea hârtiei, tradiția o localizează în China, în 105 e.n., atribuind-o lui Țai Lun (Dzing-Djund, 48-118 e.n.), care a confecționat-o din coajă de dud, cârpe și plase vechi de pescuit. La începutul secolului al III-lea, hârtia era în general acceptată, înlocuind bambusul și mătasea ca suport pentru scris. Schimburile comerciale și expedițiile militare au făcut-o cunoscută și în afara Chinei. În 751 a început
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
Batiștea. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în Țările Române, numărul fabricilor de hârtie a crescut, prin înființarea celor de la Zărnești (1853), Bușteni (1882), Scăeni (1883), Letea (1885), Câmpulung (1888) etc. La început, hârtia era constituită din cârpe de in și de cânepă, macerate, frământate într-o covată pentru a le transforma în pastă, care se turna pe o sită și era apoi uscată la soare. Forma era compusă dintr-un cadru dreptunghiular pe care erau întinse fire
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
fie reprodusă în filigran. Acest grătar de fire își lăsa amprenta ușoară în coala de hârtie, care, privită în zare, apărea vărgată. Abia în secolul al XIII-lea, la Fabriano, în Italia, piua arhaică a fost înlocuită cu șteampuri. Transformarea cârpelor în pastă avea loc într-o cuvă de lemn sau piatră, cu ajutorul unor maiuri puse în funcțiune de un arbore orizontal cu came, acționat manual sau hidraulic de o roată. Aceasta a fost singura perfecționare adusă procesului de fabricare a
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
XVII-lea, când, în Olanda, a fost conceput holendrul, un cilindru făcut dintr-un trunchi de copac prevăzut cu cuțite metalice, care se rotea într-o cadă de lemn unde se forma pasta. Invenția a eliminat faza de macerare a cârpelor, reducând ciclul de fabricare cu aproape două luni. În 1798, francezul Nicolas-Louis Robert, asistent al lui Saint-Léger Didot, proprietarul morii de hârtie de la Essonnes, a brevetat prima mașină de fabricat hârtie, ale cărei principii de funcționare sunt valabile și astăzi
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
ce îmbracă roțile automobilelor, bicicletelor etc. - Din fr. caoutchouc, rus. kauciuk. Cauciucul este folosit în gravură pentru a crea „negrul de fum”. CĂRBUNE Creion negru obținut dintr-un lemn de esență foarte moale, carbonizat, folosit la desen, crochiuri, schițe etc. CÂRPĂ, cârpe Bucată de pânză sau de stofă (veche), folosită de obicei în gospodărie (la ștergerea prafului, a vaselor etc.), ca materie primă în industria hârtiei etc. - Din bg. kărpa, scr. krpa. CEARĂ 1. Produs natural (de origine animală, vegetală sau
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
îmbracă roțile automobilelor, bicicletelor etc. - Din fr. caoutchouc, rus. kauciuk. Cauciucul este folosit în gravură pentru a crea „negrul de fum”. CĂRBUNE Creion negru obținut dintr-un lemn de esență foarte moale, carbonizat, folosit la desen, crochiuri, schițe etc. CÂRPĂ, cârpe Bucată de pânză sau de stofă (veche), folosită de obicei în gospodărie (la ștergerea prafului, a vaselor etc.), ca materie primă în industria hârtiei etc. - Din bg. kărpa, scr. krpa. CEARĂ 1. Produs natural (de origine animală, vegetală sau minerală
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
granulații se fixează bine cu coliere și numai când mașina este complet oprită. După terminarea lucrului se oprește mașina, se strâng materialele folosite (hârtiile abrazive, soluția cu praf abraziv în suspensie, probele, etc.) și se curăță masa mașinii cu o cârpă umedă. Pentru pregătirea probelor metalografice se va ține seama de recomandările de la paragraful 2.1. La atacarea probelor cu reactivi chimici, pentru evidențierea structurii se va ține seama de prescripțiile de la paragraful 2.2. 3. Măsuri de prim ajutor În
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93476]
-
29 iulie 1956 în Timișoara, județul Timiș, România, fiica lui Ingustu Constantin și Petrunia, cu domiciliul actual în Germania, 82131 Stockdorf, Munchen, Benoostr. 3. 395. Undis Constantina, născută la 10 decembrie 1956 în localitatea Stoilești, județul Vâlcea, România, fiica lui Cîrpă Ion și Ioana, cu domiciliul actual în Germania, 79853 Lenzkirch, Jagerweg 3 a. 396. Theiss Roland, născut la 6 decembrie 1970 în Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Theiss Gustav și Irene Hermine, cu domiciliul actual în Germania, 97980 Bad
HOTĂRÂRE nr. 33 din 21 februarie 1997 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117234_a_118563]
-
Francisc și Elekes Carolina, cu domiciliul actual în Austria, 3150 Wilhelmsburg, Lilienfelder str. 30, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Borsec, str. Gh. Doja bl. G1, ap. 17, județul Harghita. 167. Voina Maria, născută la 2 ianuarie 1950 în localitatea Cârpa, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Corici Ioan și Ana, cu domiciliul actual în Austria, 1020 Viena, Schuttel str. 11/2, cu ultimul domiciliu din România, Reșița, str. Lunca Pomostului bl. A8, sc. 2, ap. 5, județul Caras Severin. 168. Wolf
HOTĂRÂRE nr. 59 din 2 februarie 1998 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/120287_a_121616]
-
rigid în aer, se lasă moale, iar începutul peste drum, la peretele cu alt rînd de banchete, unde stă în codru fără slavă mare pasăre bolnavă Blaga: măre, în burta mamei! coatele anguloase în geanta de călătorie turmentată, încălțări tot cîrpa tenișilor, veteranul de război în negru, intru iar, geamantan voluminos și fără greutate, îl strîng între pulpe, parașutate la întîmplare de prin copacii vieții, ființele acestea nebune o fac și în somn! în loc de somn visul, cel de consemnare a visului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ele, vin străinii și iau pe degeaba, ciuperci! Ciupercile ne scapă la sigur de valută! glumea Constantin Tănase la "Cărăbuș", dar uite! toată stima, la revedere, Tîrgu Mureș. Marți, 24 august, ora 7,15, în gara Tîrgu Mureș, normalitatea tuturora cîrpă de șters luciul oglinzii, nu cu noi, ci cu mediul nostru pădurea, dacă nu o nimiceam pre ea! așa, infuzii de intenții în vînt, oamenii pe peroane lest, parte minerală fixă, ține și ea o viață neștiută, trenul la jumătate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
primii zece oameni ai partidului... S.B.: Era riscantă acțiunea, putea fi interpretată în fel și chip. D.T.: Până la urmă, am făcut-o. În ziua vizitei, l-am băgat pe Dorofte în debaraua unde aveau femeile de serviciu un teu și cârpe de șters praful. Chiar la ieșire, după ce tovarășul Ceaușescu a intrat, a vizionat și a tăiat o panglică, la semnul lui Leonard, care era lângă mine și m-a tras de mânecă, i-am făcut un semn lui Ilie Mihai
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
dispărut în abisuri, tot se auzeau bătăile alea. Le mai aud și acum. Bătrînul se oprește și trage de foi. Mai ciocănește fierul roșu. Dă blendornul. Mai dă cu pleaftura... Blendornul era un dorn special. Pleaftură se spunea la o cîrpă pusă pe o tijă de metal. Se băga în apă și apoi se potolea focul prin stropire. Cred că te-ai lecuit de război, nea Herman. Nu prea, mă îndîrjeam să nu ne lăsăm. Am fost pînă la Țarițîn. M-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
unde la o lampă chioară, într-un fum înecăcios, plin de aburi de alcool, un omuleț cu alură de TBC-ist în ultimă fază, bocănește cu un ciocan și rade cu o pînză de bomfaier ascuțită și cu mîner de cîrpă, la niște pantofi antediluvieni a căror culoare se pare că a fost cîndva maro. Alături este un magazin IRIC cu produse "auxiliare", cum ar fi: rinichi, inimă, bojogi, piciorușe de porc de culoare roz și foarte scurte, niște foale de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
că a fost cîndva maro. Alături este un magazin IRIC cu produse "auxiliare", cum ar fi: rinichi, inimă, bojogi, piciorușe de porc de culoare roz și foarte scurte, niște foale de vacă sau porc alb-rozii, sau niște lucruri ca niște cîrpe mari, groase și parcă flaușate, de culori incerte, totuși bătînd mai mult spre gri-murdar și multe asemenea fudulii și bunătăți. Prin anul 1984, într-o zi nu prea caldă, stăteam la un rînd din fața acestui magazin, de fapt nu era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bată potecile care duc spre ceruri. Iarna, unii mai năstrușnici, folosesc pantofi sau șoșoni și vara șlapi. Au nelipsit în rucsac rachiul. Mulți au noroc. Beau rachiu înainte de a ajunge oleacă mai sus, adorm și se întorc moi ca niște cîrpe. Alții sînt mai rezistenți și intră în aventura spre ceruri și chiar acolo ajung. Era în luna august, spre Sfînta Maria, cînd Guță Doagă și Pamela Rugină(de la serialul Dallas), sportivi ieșiți din competiții, s-au hotărît să pupe cerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
populație? Care ne ajută acum să vă fugărim. Cea pe care o împușcați acum. Eu sînt indispus și îmi fixez atenția pe cîteva fete frumoase și fragile. Cu o pîlnie, dintr-un bidon, toarnă benzină în sticle, apoi bagă o cîrpă îmbibată în loc de fitil și de dop. Pun apoi sticlele pe o bucată de scîn dură. Au mănuși din lînă împletită și din cînd în cînd suflă în ele să se mai încălzească. Fetele acestea, foarte tinere, își fac datoria și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
hotărît din acel moment să nu mai beau nimic de la vreo femeie din mînă, chiar de-ar fi zîna lacului. Of, ah, ce mă fac, babalawo? Poftim în igbodú, camera sfinților. În cameră este întuneric bine, dar văd idoli din cîrpe, din lemn și nu mai știu din ce. Un altar cît o vatră, sfeșnice, curele și două piei de șarpe atîrnate. Se așează pe un soi de tron și eu stau în picioare. Vrei să scapi de ea? Adică, vrei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
două avantaje : avea dreptul de a alege primul (coechipierii se alegeau după metoda : unul mie, unul ție...) iar echipa sa se afla la bătaie, pe cănd celălalt începea jocul în apărare. Țin minte că problema principală era mingea. Făcută din cârpe. Dar nu oricum. Meșter era unul al lui Mafteucă (nu al poștașului). Mingile făcute de el rezista la bătaie vreo două - trei săptămâni. Mingea nu era mai mare, să zicem, de cât un ou de gâscă. Dar perfect rotundă. Ăsta
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
al lui Mafteucă (nu al poștașului). Mingile făcute de el rezista la bătaie vreo două - trei săptămâni. Mingea nu era mai mare, să zicem, de cât un ou de gâscă. Dar perfect rotundă. Ăsta a lui Mafteucă uda mai întâi cârpele, le înfășura apoi în așa fel încât mingea să fie, cum spuneam, perfect rotundă, după care o țesea pe deasupra cu sfoară subțire de in înălbit. Cum spuneam, cu mingile era ăsta a lui Mafteucă. De reținut că goblizanul lui Mafteucă
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
cât și caii lor pe tot timpul ceremonialului cununiei sunt împodobiți sărbătorește, cu căciuli sau pălării cu vârste cu flori cât mai colorate pe cap, cu recăle pe care își prind în ace de siguranță sau își cos sumedenie de cârpe sau batiste frumos lucrate de fetele satului. De obicei, feciorul e ajutat să se îmbrace cât mai frumos pentru această ocazie, chiar de drăguța lui, fata lângă care stă în șezătoare, pe care o ține pe genunchi și cu care
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
sau pânza pentru o ie și deasemenea un chindeu și o față de masă, iar pe cea de a treia creangă, care se face, cum am zis, numai dacă între timp a apărut vreun moștenitor, se așează un ștergar și o cârpă în ciurele țesută în război. De asemenea în fiecare creangă se mai așezau patru colaci împletiți în formă de scară, iar pentru preotul care a fost chemat să binecuvinteze Masa, se pregătește o naporojnă -colac făcut în formă de cruce
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
folosit cât a fost în viață, pe care să le a le aibă cu el, ca de exemplu, foarfecă, brici, pieptene. Odată pus frumos în sicriu, i se încrucișează mâinile pe piept și i se trece peste ele o frumoasă cârpă țesută în război, cu motive naționale în specific local, expresie a dorinței de a arăta frumos pe unde va umbla. Aceasta trebuie să fie cârpa pe care feciorii o purtau în timpul vieții la șerpar, iar femeile sau fetele în zi
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]