3,002 matches
-
Nu-i scapă nici prilejul de a schimba partitura, în ton de maică bătrînă: „Mie numai să-mi spuneți, dacă puteți, cine-a văzut un om de la noi călare pe-un cal negru țintat în frunte și-n cap cu căciulă brumărie”. Ce urmează, în serie etnografică, după botez și nuntă? Moartea. Spre întîlnirea cu ea se îndrepta Vitoria Lipan; mai precis, cu una dintre ele. Traseul străbătut pînă aici, marcat de cele două rituri fundamentale „de trecere” și așezate iscusit
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
reconstituirii portretului, de data aceasta de natură vestimentară. Nechifor Lipan se oprise aici cu cei doi adversari ai săi, Bogza și Cuțui. Cîrciumarul nu reținuse numele niciunuia dintre ei, în schimb putea să-l identifice pe omul din Tarcău după căciula brumărie, semn al distincției și mîndriei gospodărești. Pasajul respectiv, așa cum l-a conceput Mihail Sadoveanu, interesează și pentru a se urmări cum, în mediile etnografice, numele se transformă în renume, prin selectarea comportamentelor și aplicarea anumitor semne de identitate la
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
popas mai la vale, pe toloacă, asemenea turmă cum o prubuluia nevasta. Cînd ciobanii s-au mișcat spre crîșmă, au sosit din urmă și stăpînii, în număr de trei. Da - da! Unul era pe un cal negru țintat și purta căciulă brumărie. Acela a dat poruncă pentru rachiu ș-a cinstit pe ciobani. A cerut o litră deosebită și pentru ceilalți doi tovarăși. Aflîndu-se de față și părintele Vasile, l-a poftit și pe sfinția sa să guste un păhărel. Părintele Vasile
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și pe sfinția sa să guste un păhărel. Părintele Vasile nu s-a pus împotrivă, văzîndu-i oameni cumsecade, și crîșmarul i-a pus scaun la masa drumeților. Nu mult după asta, după ce-au mai cinstit o litră, omul cel cu căciula brumărie a avut gust să-i facă părintele o cetanie ș-o aghiazmă și să-i stropească oile. Asta mi-a plăcut. Și părintele Vasile a trimes să-i aducă basmaua cea roșă cu patrafirul, cartea și celelalte scule ale
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Asta mi-a plăcut. Și părintele Vasile a trimes să-i aducă basmaua cea roșă cu patrafirul, cartea și celelalte scule ale sfinției sale. A binecuvîntat turma frumos s-ajungă cu bine la iernatic și-n primavară să sporească. Cel cu căciula brumărie a scos din chimir ș-a plătit, rămînînd părintele Vasile tare mulțumit. După aceea, într-un tîrziu, s-au sculat ș-au dat poruncă de plecare. -Cine a dat porunca? -Tot acel cu căciula brumărie. Acela avea două părți
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
primavară să sporească. Cel cu căciula brumărie a scos din chimir ș-a plătit, rămînînd părintele Vasile tare mulțumit. După aceea, într-un tîrziu, s-au sculat ș-au dat poruncă de plecare. -Cine a dat porunca? -Tot acel cu căciula brumărie. Acela avea două părți din oi, și ceilalți numai a treia parte. I-am auzit grăind și făcînd socotelile iernaticului. Spuneau ceilalți că au să trăiască bine oile. Dar am uitat să vă spun că înainte de a încălica, cel
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
Acela avea două părți din oi, și ceilalți numai a treia parte. I-am auzit grăind și făcînd socotelile iernaticului. Spuneau ceilalți că au să trăiască bine oile. Dar am uitat să vă spun că înainte de a încălica, cel cu căciula brumărie și-a mai adus aminte de o datorie. Mi-a mai cerut o bucată de pîne ș-a hrănit el cu mîna lui un cîne pe care-l avea. Mi-a plăcut și asta”. Trecerea numelui în renume are
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
tip, ale hangiilor, chiar dacă sunt reevaluate din perspectiva subiectivizată a Vitoriei, rămîn, multe dintre ele, la nivelul accesibilității comune. Ele se fac înțelese de largi grupuri de destinatari, respectiv lectori, neintegrați obligatoriu în contextele speciale ale comunicării. Formula „cel cu căciula brumărie” deschide seria de aspecte portretistice cu funcție specializată și conotativă. Personajul intră într-o „rețea socială închisă” în ce privește sistemul de semnificații, adică ermetic pentru alte colective, dar perfect identificabil în sfera restrînsă a oierilor de munte. Ca fapt etnografic
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și în părțile Sucevei, dar nu s-a hazardat să-l scoată din sfera păstorilor și a transhumanței. După Fărcașa, toate investigațiile eroinei pornind de la „cetirea semnelor” merg direct la țintă. De observat că funcția comunicativă a formulei „cel cu căciula brumărie” se realizează cu mijloace poetice, nu strict referențiale și matematizabile, ca într-o instanță anterioară a vorbirii (Călugăreni). Exprimarea epitetică și nu alta îl transferă pe Lipan în zonele eterate ale poeticului și mitului asigurîndu-i, totodată, autoritate deosebită printre
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
învolburate ori senine, petrecute împreună cu vrednicul său bărbat, plin de mîndrie și de fală. Aceleași epitete emblematice, fizico-morale, îl distinge pe Nechifor îndeosebi față de Bogza și de Cuțui, ca într-o dramă de caractere. Peste tot, el este „cel cu căciula brumărie”, cum s-a întipărit în amintirea oamenilor din diverse locuri pe unde a trecut. În jurul individului se țese legenda. Memoria colectivă reține, firesc, trăsăturile esențiale, neapărat pozitive, fantezia le augmentează, ca și scriitorul însuși. Așa se naște portretul ideal
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
fabulativ a funcționat la fel și în privința păstorului mioritic. La un alt registru al portretizării, protagonistul este destinat să șocheze dacă judecăm lucrurile numai în schemă mioritică. Să ne amintim de o anume relatare a jupînului David despre „cel cu căciula brumărie”. Cînd Lipan poposea la Călugăreni și prindea „coraj”, ceea ce se întîmpla des, găsea momentul să se răfuiască cu Diavolul, sub pretext că ar fi aruncat piatra în Bistrița (Piatra Teiului) și că ar fi tulburat apele precum și liniștea oamenilor
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
precum și liniștea oamenilor. Era greu de stăpînit la mînie. În mintea Vitoriei se aprindea și altă imagine, mai veche, cînd se afla cu soțul la drum și era să fie atacați de niște necunoscuți: „Numai și-a lepădat din cap căciula, spune femeia în gînd, și-a scuturat pletele ș-a înhățat baltagul. Atîta a strigat: mă slăbănogilor, eu pe voi vă pălesc în numele tatălui și vă prăvălesc cu piciorul în rîpă. Aceia au ferit pe după niște ciritei și s-au
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
calea rezervată destinal păstorului mioritic. Avem de a face cu trei ipostaze posibile ale unuia și aceluiași personaj din mediul oieresc. După consumarea aventurii și pedepsirea asasinilor, Gheorghiță se putea alege cu formula epitetică „cel cu baltagul”, în loc de „cel cu căciula brumărie”. Ultima i s-a cuvenit lui Lipan, om „lumit” și în deplină putere. Din păcate, nu s-a bucurat nici de moarte vitejească de baladă, pe care ar fi întîmpinat-o fără discuție, după datele pe care le deținem, nici
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
anunțată de către o ființă atoateștiutoare, ca eroul să „știe” pe ce cale să apuce și cum să procedeze: să pună mîna pe baltag ori să se gîndească „împăcat și tare” (Sadoveanu) la „mireasa lumii”. Cu siguranță, Nechifor Lipan, „cel cu căciula brumărie”, ar fi ascultat de povața „mioarei năzdrăvane”. Și invers: să ni-l imaginăm pe baciul moldovean în ipostaza lui Nechifor sau a lui Gheorghiță. D. Baltag pentru baltag Altfel spus, toți cei trei eroi de plai mioritic străbat, pînă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
urmele băiatului. Cu tîmplele vîjîind răzbi în frîntura de mal, în lătratul ascuțit și întărîtat al cîinelui. Gheorghiță svîcnea în plîns cu ochii acoperiți de cotul drept înălțat la frunte. Oase rupte, cu zvîrcurile umede, albeau țărîna. Botforii, tașca, chimirul, căciula brumărie erau ale lui Nechifor. Era el acolo, însă împuținat de dinții fiarelor. Scheletul calului, curățat de carne, sub tarniță și poclăzi, zăcea mai încolo. Femeia răcni aprig: -Gheorghiță! Flăcăul tresări și se întoarse. Dar ea striga pe celălalt, pe
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a îmbătat criță: "Las'că mă dezbăt, le arăt eu lor beție!" Când e zdravăn băut, bețivul spune numai adevărul gol-goluț; și, de obicei, toți se uită chiorâș la el, pentru că adevărul doare și supără pe cei cu musca pe căciulă. Directorii și ștabii, în general, nu vorbesc decât între ei, căci celor mici li se adresează prin porunci; ei sunt plini de importanță, plini de sine și nu prea le ajungi cu prăjina la nas; dar să știți că mai
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
nori cenușii, lungi și subțiri, poleindu-le cu aramă topită marginile zimțate și trimițând pe cerul ce se înălța albastru fâșii de lumină. Intrând în tabără, lăutarii au început să cânte iar flăcăii și-au schimbat mersul în dans. Aveau căciuli din blană de miel, cu cordele roșii prinse în partea stângă. Bete tot roșii, țesute din lână, erau legate cruciș peste piept și apoi aduse peste mijloc și înnodate tot în partea stângă. Doar cizmele erau negre, dar aveau ciucuri
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
erau prinși clopoței, tot așa și la poala mânecii cămășii albe. În frunte venea un bărbat înalt și frumos, urmat de altul având pe față o mască slinoasă din bucăți de blană de capră. Hainele acestuia erau murdare și peticite, căciula era spartă și cizmele erau înnămolite cu ciucuri cu tot. Pe umeri ducea o traistă, în mână avea un paloș de lemn, iar la cingătoare, prins cu un inel de metal, un băț scurt cioplit. Ceilalți bărbați aveau toți câte
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
frică, dar... și vodă fluieră scurt. Din tufișurile de pe malul apei răsăriră la început doi ciobani îmbrăcați cu haine de aba neagră, apoi mai apărură și alții. Salutară scurt pe românește și se lăsară în genuchi în praful drumului cu căciulile în mâini. Selin se făcu palid la față... — Sunt mulți? întrebă el turcește. — Destui ca să mă păzească pe mine și pe prietenii mei, răspunse vodă, dându-le mâna celor îngenuncheați care, după ce sărutau inelul cu pecetea basarăbească, se ridicau cu
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
din Țara Românească? Or fi învățat și ei că domnul bogat plătește în haznaua sultanului, iar cel sărac în buzunarele creditorilor din Fanar. Și totuși? Își scoase calpacul cu blană de samur de pe cap și-și îndesă în locul lui o căciulă la întâmplare, a nu știu cui din cei adormiți, se îndreptă de spinare stăpânindu-și un geamăt - îl dureau oasele la fiecare mișcare -, deschise ușa, pe sală nimeni, în firidele lor ardeau opaițele și frigul pătrundea aspru de undeva de la vreun ochi
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și-a făcut-o pansamente pentru răniți? (Traian) ......a dat poruncă să taie mulți arbori dintr-o pădure ce străjuia drumul. Au lăsat doar trunchiurile Înalte cât un stat de om, le au Îmbrăcat În cămăși și le-au pus căciuli În capătul de sus. Apoi au rezemat arcul de aceste trunchiuri de copaci!? (Decebal) ......a obținut cea dintâi mare biruință a românilor contra turcilor? (Mircea cel Bătrân Rovine, 1394) ...... a Înzestrat cu tunuri oastea, deși pe atunci erau foarte scumpe
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
din feciori, lachei, bucătari, vizitii, rândași, ajutoare de bucătari, lustragii, ordonanțe, pristavi și toată nomenclatura slujitorimii mari și mici. Luxul cel mare constă în a avea un arnăut (albanez) îmbrăcat în costumul său roșu brodat cu aur, cu ghetre și căciulă de aceeași culoare, cu sabia într-o parte, cu pumnalele și pistoalele la brâu. La această nomenclatură trebuie adăugați administratorii (vătafi), șefii sufragiilor și, în fine, damele de companie, guvernantele, profesoarele de muzică, profesorii, secretarii și alți oameni în casă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
câștiguri, au falsificat sămânța. Acest comerț se află în pragul ruinei astăzi. Să mai amintim o manufactură de lumânări stearice, de postavuri grosolane, tăbăcării și nu mai rămâne nimic de adăugat. Țăranii își fac ei înșiși încălțămintea, hamurile, vestele îmblănite, căciulile din piei neprelucrate; soțiile lor fac câteva pânze pentru gospodărie și pâslă pentru hainele masculine: oricât de imperfecte le sunt războaiele de țesut, se servesc de ele cu îndemânare. Țăranii au puține nevoi în ceea ce privește îmbrăcămintea, și războaiele acestea le sunt
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
roșește. Să nu o condamnăm: dacă povestea ei e adevărată, să o plângem mai degrabă în amintirea acestei vorbe a lui Michelet: "Oricare nebunie a femeii e cauzată de o prostie a bărbatului." Pseudonimul acestei doamne e împrumutat de la o căciulă militară pe care soldații noștri au imortalizat-o în Algeria. Ei îi place aceast acoperământ într-atât, încât se adresează de acum ceaprazarului, și nu modistei: se supune chiar schimbărilor noastre de uniformă; de ceva vreme a înlocuit chipiul cu
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
aceast acoperământ într-atât, încât se adresează de acum ceaprazarului, și nu modistei: se supune chiar schimbărilor noastre de uniformă; de ceva vreme a înlocuit chipiul cu comănacul. Toate astea îi vin de minune; poartă curajos una sau cealaltă dintre căciuli; e foarte ciudat să o vezi cu căciula pe-o ureche, cu țigara de foi în gură, cu părul său șaten fluturând în bucle mari pe umerii săi albi, conducând un tilbury cu o mână fermă sau stăpânindu-și calul
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]