6,961 matches
-
atributele acestui tip de comodificare s-au schimbat odată cu adoptarea pieței ca principal mecanism de coordonare economică. Mecanismele prin care această comodificare se realizează și este justificată sunt diferite și au consecințe diferite pentru configurația și caracteristicile sistemelor respective. În capitalism, libertatea formală este acceptată ca o normă economică, socială și politică, iar crizele economice, endemice sistemului, sunt, în același timp, mai puțin costisitoare politic și mai ușor de folosit ca oportunități pentru a disciplina forța de muncă. Separarea sferelor economiei
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
socială și politică, iar crizele economice, endemice sistemului, sunt, în același timp, mai puțin costisitoare politic și mai ușor de folosit ca oportunități pentru a disciplina forța de muncă. Separarea sferelor economiei și politicii joacă un rol important în stabilizarea capitalismului, pentru că presupune straturi de diferențiere instituțională care atenuează și maschează impactul politic al crizelor sociale și economice (Coates, 2000; Hall și Soskice, 2001; Jessop, 2002). Prin contrast, în capitalismul de stat, recompensa pentru acceptarea doctrinei „necesității asumate”, a rolului conducător
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Separarea sferelor economiei și politicii joacă un rol important în stabilizarea capitalismului, pentru că presupune straturi de diferențiere instituțională care atenuează și maschează impactul politic al crizelor sociale și economice (Coates, 2000; Hall și Soskice, 2001; Jessop, 2002). Prin contrast, în capitalismul de stat, recompensa pentru acceptarea doctrinei „necesității asumate”, a rolului conducător al partidului comunist, este promisiunea statului de a reinvesti surplusurile care rezultă din activitatea economică la nivel național și de a distribui o parte a acestui surplus în așa
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de a distribui o parte a acestui surplus în așa fel încât întreaga populație să beneficieze de anumite drepturi economice garantate, chiar dacă acestea rămân la un nivel foarte modest. Din acest punct de vedere, schimbarea sistemică în trecerea de la socialism (capitalism de stat) la capitalism liberal poate fi înțeleasă ca schimbare a mecanismului prin care se realizează transformarea în marfă a forței de muncă, a banilor, a pământului și a altor factori de producție. Doctrina „necesității asumate”, fundamentarea regimului pe rolul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
parte a acestui surplus în așa fel încât întreaga populație să beneficieze de anumite drepturi economice garantate, chiar dacă acestea rămân la un nivel foarte modest. Din acest punct de vedere, schimbarea sistemică în trecerea de la socialism (capitalism de stat) la capitalism liberal poate fi înțeleasă ca schimbare a mecanismului prin care se realizează transformarea în marfă a forței de muncă, a banilor, a pământului și a altor factori de producție. Doctrina „necesității asumate”, fundamentarea regimului pe rolul conducător al partidului comunist
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
rolul statului a fost el însuși politizat. Au apărut categorii de câștigători și perdanți în urma proceselor de transformare, ca rezultat al creșterii nivelurilor inegalității și sărăciei. Corupția și pericolul ca nouă formă de organizare economică și politică să ia caracterul „capitalismului politic”, în care deținători de capital politic, cu acces la centrele de putere în stat, ar fi avut posibilitatea de a transforma imediat acest capital într-unul economic, și invers, au fost larg dezbătute în literatura dedicată transformărilor postcomuniste. O
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
acest capital într-unul economic, și invers, au fost larg dezbătute în literatura dedicată transformărilor postcomuniste. O asemenea evoluție ar duce la plasarea în periferie a țărilor din ECE și la subminarea oricăror șanse de construire a unor forme de capitalism bazate pe reguli transparente și (relativ) corect implementate (Baltasiu, 2003; Brucan, 1996; Hankiss, 1990; Lessenich, 2000; Pop, 2006; Staniszkis, 1991; Zamfir, 2004). Intr-o anumită măsură, după cum argumenta Max Weber într-un text scris în 1919, economia și politica sunt
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de asemenea, că se poate imagina o stare de echilibru în relația dintre aceste sfere când clasele dominante sau aflate în ascensiune din punct de vedere economic dețin și puterea politică. În acest sens, coexistența dintre o formă liberală de capitalism și democrația liberală ar putea fi un exemplu de aliniere armonioasă între economie și politică. Dar, așa cum studiile neoinstituționaliste evidențiază foarte clar, economia și politica au un anumit grad de independență una față de cealaltă. Abilitatea de a mânui, de a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
societății civile, care incorporează aceste valori într-un mod considerat mai autentic. Și într-adevăr, faptul că acești agenți ai schimbării pot performa acest rol fără să fie și proprietari ai mijloacelor de producție corespunde oarecum cu alte variante de capitalism contemporan, în care puterea economică este dispersată între proprietari și manageri (Chandler, 1992). Astfel, se poate spune că în ECE, clasele politice și manageriale au profitat de slăbirea regimurilor comuniste, scoasă în evidență de competiția internațională și de manifestări sporadice
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
separația dintre economie și politică sunt și rămân complexe. Faptul că ei au o poziție economică precară și sunt în postura de a supraveghea, în numele statului, un proces atât de vast de redistribuire a proprietății alimentează suspiciuni de corupție și „capitalism politic”. Există o anumită probabilitate, aproape sistemică, ca anumiți membri ai elitelor politice să își folosească pozițiile în avantaj personal; în orice caz, dependența de veniturile generate de salariu, chiar pentru a supraviețui, ar putea conduce, în cel mai bun
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de analiză extrem de utile. Este evident, în același timp, că redefinerea spațiului politic și procesul de acumulare capitalistă rămân legate într-o anumită măsură, ceea ce constituie o condiție structurală inevitabilă, mai degrabă decât reflecția unei tendințe culturale către corupție sau capitalism politic. Tranziția ca proces istoric în Europa Centrală și de Est - Iulian Stănescu Termenul tranziție se referă la procesul istoric de schimbare a formei de organizare socială de la modelul de tip sovietic la modelul de tip occidental. Acest proces implică
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de ajustare structurală și construcție de servicii sociale după model occidental (vezi reformă - România în perioada de tranziție). Studiul tranziției a fost promovat printr-o disciplină nouă, tranzitologia (vezi teorii asupra tranziției economice și politice de sistem, de la socialism la capitalism), ca domeniu de graniță între economie, sociologie și politologie. Tranzitologia nu poate fi redusă o tratare uniformă, ea cunoscând o largă varietate de abordări, conform diverselor curente teoretice din științele sociale, fie ele neoliberale, instituționaliste ori structuraliste. De asemenea, se
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Wilson, 1998, în special pp. 2-8). Ca atare, perioada interbelică nu se constituie în câmp de bătaie al unei dezbateri unitare, ci mai degrabă în cel al unei colecții de luări de poziții în jurul mai multor aspecte incluzând relația dintre capitalism și război, definirea strategiilor de adaptare la provocările agresive ale statelor totalitare sau disputa - clasică în politica externă americană - dintre adepții intervenționismului și cei a izolaționismului (Ashworth, 2002, p. 33). Devine tot mai clar faptul că prin mitul „primei dezbateri
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Statele capitaliste sunt conduse, de fapt, de interesele de clasă ale elitei economice, adică de interesele burgheziei. Din perspectivă marxistă, explicația cea mai importantă pentru izbucnirea războaielor, de exemplu, este competiția economică dintre capitaliștii diferitelor state. Datorită logicii sale concurențiale, capitalismul este un sistem economic în continuă expansiune. Capitalurile vor căuta continuu noi resurse și piețe de desfacere, fie prin cursa pentru colonii din secolele trecute, fie prin înmulțirea corporațiilor multinaționale, din zilele noastre (Jackson și Sørensen, 1999, p. 185). Pentru ca
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
internaționale. Lumea bogaților și lumea săracilor Imperialismul Dintre numeroasele încercări de a construi o teorie marxistă a relațiilor internaționale, cea mai influentă a fost, cel puțin inițial, cartea lui V.I. Lenin din 1917, intitulată Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului. Lenin afirmă că, în cei 50 de ani care despart Capitalul lui Marx (apărut în 1867) de cartea sa, capitalismul s-a schimbat, intrând într-o nouă fază. Etapă ultimă și cea mai înaltă a acestui mod de producție, capitalismul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
mai influentă a fost, cel puțin inițial, cartea lui V.I. Lenin din 1917, intitulată Imperialismul, stadiul cel mai înalt al capitalismului. Lenin afirmă că, în cei 50 de ani care despart Capitalul lui Marx (apărut în 1867) de cartea sa, capitalismul s-a schimbat, intrând într-o nouă fază. Etapă ultimă și cea mai înaltă a acestui mod de producție, capitalismul monopolist se caracterizează prin exploatarea, în cadrul economiei mondiale, a unei periferii (reprezentată, în epocă, mai ales de colonii, dar și
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
capitalismului. Lenin afirmă că, în cei 50 de ani care despart Capitalul lui Marx (apărut în 1867) de cartea sa, capitalismul s-a schimbat, intrând într-o nouă fază. Etapă ultimă și cea mai înaltă a acestui mod de producție, capitalismul monopolist se caracterizează prin exploatarea, în cadrul economiei mondiale, a unei periferii (reprezentată, în epocă, mai ales de colonii, dar și de țările mai puțin dezvoltate) de către un centru (marile puteri economice). Lenin definește imperialismul prin cinci caracteristici: 1) concentrarea producției
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
schimbării. Respingerea dominației celor puternici se poate face printr-un efort al celor aflați la periferia sistemului mondial. O coaliție a Lumii a Treia ar putea duce la o mișcare contra-hegemonică, cu șanse mari de reușită în condițiile crizelor inevitabile capitalismului. Termenul „teorie critică” este cel mai adesea atașat cercetărilor care pornesc de la o altă tradiție marxistă, cea a Școlii de la Frankfurt, din care fac parte gânditori precum Max Horkheimer, Herbert Marcuse sau Theodor Adorno - ori, într-o a doua generație
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Linklater, un proiect cum este cel al Uniunii Europene, ce presupune scăderea importanței acordate statului, reprezintă o tendință emancipatorie importantă, anunțând intrarea într-o epocă post-westfalică a guvernării (Hobden și Wyn Jones, 2001, pp. 215-216). Criticile aduse teoriilor marxiste Evoluția capitalismului Deși a influențat în mod decisiv evoluția tuturor științelor sociale din ultimii 140 de ani, dimensiunea fundamentală a marxismului este cea economică. Proprietatea asupra mijloacelor de producție determină relațiile de producție, structurarea societății, lupta de clasă și programul politic al
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
140 de ani, dimensiunea fundamentală a marxismului este cea economică. Proprietatea asupra mijloacelor de producție determină relațiile de producție, structurarea societății, lupta de clasă și programul politic al actorilor sociali. Pornind de la critica pe care o face proprietății private și capitalismului, marxismul a evoluat în timp, putând fi considerat astăzi, în egală măsură, o filosofie, un program politic și un proiect de cercetare. Această capacitate de penetrare a unor domenii atât de diferite constituie și forța, dar și slăbiciunea sa. Pe
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Această capacitate de penetrare a unor domenii atât de diferite constituie și forța, dar și slăbiciunea sa. Pe ansamblu, se poate spune că marxismul a eșuat, ca oricare altă încercare, în momentul în care a căutat să prezică evoluția socialului. Capitalismul nu s-a prăbușit ci, dimpotrivă, pare să fie pe punctul de a cuceri întreaga lume. Lupta finală dintre proletariat și burghezie nu s-a produs, iar societatea comunistă nu a fost nicăieri proclamată. Dimensiunea sa deterministă a făcut marxismul
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
unor categorii sociale din ce în ce mai dinamice. Dacă și când se vor acutiza aceste conflicte rămâne de văzut. Până atunci, China a devenit în ultimele două decenii un gigant economic în continuă expansiune, ce bate la porțile organizației celei mai reprezentative pentru capitalismul universal - Organizația Mondială a Comerțului. Clasă și națiune De o importanță specială în discutarea marxismului pe planul politicii internaționale este modul în care acesta tratează problemele de ordin național. Marxismul privilegiază solidaritatea de clasă în fața celei naționale, iar apelul la
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
liberală afirmă că războaiele apar ca urmare a nedezvoltării mecanismelor democratice sau din cauza neînțelegerilor, ele putând fi evitate prin dezvoltarea unor instituții specifice. Din punct de vedere marxist, motivul principal pentru care statele apelează la violență unul împotriva altuia este capitalismul: războiul ține de logica însăși a competiției dintre statele capitaliste. Dezvoltate în perioada „războiului rece”, studiile de securitate au fost în particular tributare concepțiilor realiste și neorealiste, dominante în epocă. Confruntarea dintre cele două superputeri a influențat întreaga lume, iar
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
fenomenului, hiperglobaliștii consideră globalizarea o reorganizare fundamentală a cadrului de desfășurare a activităților umane, scepticii iau în considerare doar o internaționalizare și regionalizare, în vreme ce transformaționaliștii se referă la o rearanjare a relațiilor interregionale; motorul intern al globalizării este identificat în capitalism și tehnologie (hiperglobaliștii), în acțiunile și politicile statelor și în piețe (scepticii) sau în caracteristici ale modernității (transformaționaliștii); ineditul fenomenului contemporan, proclamat de hiperglobaliști, este contestat de sceptici, în vreme ce transformaționaliștii apreciază ca fără precedent actualul nivel de interconectare globală; ca
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
să delimiteze specific termenul globalizare în raport cu alți termeni frecvent uzitați interșanjabil în literatura de specialitate, precum internaționalizare, liberalizare, universalizare, mondializare, occidentalizare sau modernizare. Aferenți unor abordări teoretice diferite (de exemplu, a sistemelor mondiale, a culturii globale, a societății globale, a capitalismului global), acești termeni se adresează în fapt unor dimensiuni diferite ale globalizării (de unde și o identificare diferită a cauzelor și implicațiilor globalizării), aflate astfel într-o relație mai degrabă de complementaritate decât de sinonimie. Sintetizând numeroasse lucrări din literatura de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]