2,818 matches
-
cu kronprințul Germaniei (viitorul Împărat Frederic III), În cadrul căreia prințul de coroană i-a cerut agentului român să-i prezinte situația reală a României și care erau mijloacele de Îmbunătățire pe care le avea În vedere guvernul. Răspunsurile date de Carp au avut darul de a risipi grijile kronprințului, dar În Germania de după Versailles nu dicta nici măcar Împăratul, nici fiul acestuia, ci Bismarck - stăpânul Germaniei și arbitrul Europei. Întâlnirea dintre cele două personalități turnate În același bronz a fost deosebit
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
darul de a risipi grijile kronprințului, dar În Germania de după Versailles nu dicta nici măcar Împăratul, nici fiul acestuia, ci Bismarck - stăpânul Germaniei și arbitrul Europei. Întâlnirea dintre cele două personalități turnate În același bronz a fost deosebit de interesantă, Carp trebuind să susțină cu tărie rezolvarea acestei afaceri. La 5/17 iulie 1871, Camera propusese un proiect de lege, În ideea de a rezolva „afacerea Strousberg”, ce prevedea anularea concesiunii Strousberg, care urma să treacă În seama statului, acesta urmând
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
va apăra totdeauna contra unui amestec al Turciei În afacerile sale interne”. Pe de altă parte, Turcia se gândea să aducă această afacere În atenția unei Conferințe a Puterilor Garante. Pe fondul acestei situații, agentul României la Viena și Berlin, Carp, scria la 16 august 1871 din Viena că Bismarck a inițiat o campanie de defăimare Împotriva României și că demersul la Poartă era Începutul acestei campanii, care, așa cum aprecia el, avea să devină violentă, mai ales că Bismarck amenințase pe
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Într-o „chestiune de forță”. La mijlocul lunii august 1871, chiar și Cabinetul de la Viena și-a manifestat dorința de a interveni În rezolvarea aceste afaceri. Contele Beust, cancelarul Austriei, decise acest lucru În urma Întrevederii pe care a avut-o cu Carp, mai ales că și capitalurile austriece erau implicate În afacere, Încercând să-l convingă pe Bismarck de necesitatea unui compromis cu statul român. Astfel, problema căilor ferate române căpăta profunde implicații diplomatice, prin amestecul, mai mult sau mai puțin direct
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Deoarece guvernul nu dorea retragerea legii, găsind că „afacerea Strousberg” era mai degrabă o chestiune de drept și nu una de forță (de aceiași părere era și prințul Carol), lucrurile au devenit tot mai agitate. În urma repetatelor Încercări ale lui Carp și Rosetti, s-a ajuns la o soluție de compromis: În octombrie 1871 s-a constituit Societatea acționarilor căilor ferate române, În frunte cu bancherii germani Bleichroder și Hansemann, care se angaja să facă rost de capitalul necesar continuării lucrărilor
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
relații mai bune Între România și Germania, lucru remarcat și de Împărat, care, o lună mai târziu, scria prințului Carol, mulțumit că „afacerea căilor ferate a fost În sfârșit aranjată”. În urma succesului obținut În această afacere, la rezolvarea căruia contribuise, Carp a fost trimis agent diplomatic la Roma, unde avea să rămână timp de șapte luni, Începând cu 22 aprilie 1873. Dar soluția găsită a fost una temporară, astfel că la sfârșitul anului 1874 și Începutul celui următor „afacerea” căilor ferate
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
În care România avea nevoie de sprijinul Berlinului În reglementarea unei alte chestiuni, aceea a perfectării tratatelor comerciale cu alte state. Prințul Carol I, care dorea să termine odată cu această afacere, s-a gândit să-l trimită din nou pe Carp la Berlin, să trateze cu consorțiul Bliechroder (intrat În afacere datorită lui Carp și Rosetti) și să Încerce să-l Îmblânzească pe cancelar, mai ales că acesta Îl cunoștea destul de bine. Astfel, În mai 1875 Carp a fost trimis la
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
aceea a perfectării tratatelor comerciale cu alte state. Prințul Carol I, care dorea să termine odată cu această afacere, s-a gândit să-l trimită din nou pe Carp la Berlin, să trateze cu consorțiul Bliechroder (intrat În afacere datorită lui Carp și Rosetti) și să Încerce să-l Îmblânzească pe cancelar, mai ales că acesta Îl cunoștea destul de bine. Astfel, În mai 1875 Carp a fost trimis la Berlin, negocierile cu Bismarck, Bliechroder și acționarii germani Începând destul de repede (18 mai
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
trimită din nou pe Carp la Berlin, să trateze cu consorțiul Bliechroder (intrat În afacere datorită lui Carp și Rosetti) și să Încerce să-l Îmblânzească pe cancelar, mai ales că acesta Îl cunoștea destul de bine. Astfel, În mai 1875 Carp a fost trimis la Berlin, negocierile cu Bismarck, Bliechroder și acționarii germani Începând destul de repede (18 mai), dând posibilitatea trimisului român să telegrafieze la București la 23 mai 1875, că "Societatea acționarilor germani a acceptat propunerea guvernului român (de a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
de 78 milioane să fie garantat cu ceva. După Îndelungate și anevoioase tratative, desfășurate până În primăvara anului 1876, problema răscumpărării Întregii rețele de căi ferate a stagnat, datorită agravării „crizei orientale”, fiind reluată abia după 1878. Capitolul II Petre P. Carp și independența României 1. Activitatea politică și diplomatică. Convenția cu Austro-Ungaria După ce a contribuit la rezolvarea parțială a „afacerii Strousberg”, Carp s-a implicat În problemele de politică internă, susținând măsurile luate de guvern. Fiind preocupat de dezvoltarea țării a
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
rețele de căi ferate a stagnat, datorită agravării „crizei orientale”, fiind reluată abia după 1878. Capitolul II Petre P. Carp și independența României 1. Activitatea politică și diplomatică. Convenția cu Austro-Ungaria După ce a contribuit la rezolvarea parțială a „afacerii Strousberg”, Carp s-a implicat În problemele de politică internă, susținând măsurile luate de guvern. Fiind preocupat de dezvoltarea țării a afirmat În diferite ocazii că idealul la care trebuie să tindă România era independența față de puterea suzerană și că acest deziderat
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Împotriva Convenției s-a declarat și I.C. Brătianu, care susținea că avantajele ce erau oferite Austro-Ungariei erau mult prea mari comparativ cu foloasele pe care le-ar obține România, sprijinind declarația lui Kogălniceanu. În favoarea Convenției s-a pronunțat Petre P.Carp, În ședința Camerei din 29 iunie 1875, considerând-o fundamentală pentru „emanciparea noastră economică”. Făcând o analiză din punct de vedere politic, arăta că românii au protestat atunci când le-a fost interzis dreptul de a Încheia convenții comerciale cu statele
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
putere europeană printr-un act internațional”, dreptul nostru va fi consacrat și recunoscut oficial de către toată Europa, lucru care ne dă dreptul să spunem că „Poarta singură se Îndărătnicește a ne contesta un drept, pe care toată lumea ni-l recunoaște”. Carp declara că românii erau În fața celui mai important act care a fost făcut de la Unire și de la fondarea Dinastiei, „fără a scoate paloșul, putem crea neatârnarea noastră economică”. În ceea ce privește problema egalității supușilor (cum că se urmărea naturalizarea evreilor), Carp l-
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
recunoaște”. Carp declara că românii erau În fața celui mai important act care a fost făcut de la Unire și de la fondarea Dinastiei, „fără a scoate paloșul, putem crea neatârnarea noastră economică”. În ceea ce privește problema egalității supușilor (cum că se urmărea naturalizarea evreilor), Carp l-a Îndemnat pe Boerescu să observe că În „toate tratatele de comerț, din toate țările lumei,....se stipulează egalitatea Între diferiți supuși și că prin urmare românii nu pot face excepție de la acest lucru care să facă În favoarea lor
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
uitată Într-un colț al țări, ci considerați producția totală deoarece această Convenție cu Austria oferă foarte mari avantaje, Întrucât din totalul de 18,5 milioane florini ce reprezentă negoțul nostru de export În Austria, 16,5 milioane sunt avantajate”. Carp știa că nu era pefectă, dar spera că În viitor puteau fi aduse Îmbunătățiri, declarând „se poate, ca experiența pe care n-o avem Încă astăzi, dar pe care o vom câștiga, să ne probeze mai târziu că În această
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Îndreptare”. Convenția a fost votată la 28 iunie 1875 (68 voturi pentru, 22 contra), după care opoziția, În frunte cu I.C. Brătianu, M. Kogălniceanu și Al. Golescu, a demisionat din Cameră (era În timpul guvernului Lascăr Catargiu). Câțiva ani mai târziu, Carp avea să se pronunțe din nou În favorea convenției, În cadrul ședinței Camerei din 12 ianuarie 1882, determinat de critica făcută de M. Kogălniceanu. Analizând motivele care l-au determinat pe Kogălniceanu să atace convenția, Carp considera că nu puteau să
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Catargiu). Câțiva ani mai târziu, Carp avea să se pronunțe din nou În favorea convenției, În cadrul ședinței Camerei din 12 ianuarie 1882, determinat de critica făcută de M. Kogălniceanu. Analizând motivele care l-au determinat pe Kogălniceanu să atace convenția, Carp considera că nu puteau să fie decât două: fie dorea să redeschidă vechi lupte, fie considera convenția vinovată de tot răul care era atunci. Indiferent care au fost motivele lui Kogălniceanu, Carp s-a văzut obligat să arate, Încă o
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
l-au determinat pe Kogălniceanu să atace convenția, Carp considera că nu puteau să fie decât două: fie dorea să redeschidă vechi lupte, fie considera convenția vinovată de tot răul care era atunci. Indiferent care au fost motivele lui Kogălniceanu, Carp s-a văzut obligat să arate, Încă o dată, că aceasta reprezenta „primul act internațional care a fost Încheiat de Statul român Înaintea ruperei legăturilor ce ne uneau cu Poarta”. La Începutul secolului XX, Carp a reluat discuțiile pe marginea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
au fost motivele lui Kogălniceanu, Carp s-a văzut obligat să arate, Încă o dată, că aceasta reprezenta „primul act internațional care a fost Încheiat de Statul român Înaintea ruperei legăturilor ce ne uneau cu Poarta”. La Începutul secolului XX, Carp a reluat discuțiile pe marginea convenției. Astfel, În discursul asupra tarifului vamal din 15 martie 1904, spunea despre Încheierea Convenției cu Austro- Ungaria: Când ni s-a propus de către Austria de a trata cu noi de la stat suveran la stat
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
convențiunea din 1875”, amintind că prima grijă a liberalilor, după ce au venit la putere, a fost să sancționeze convenția și să Încheie altele cu alte țări. Așa cum s-a Întâmplat de atâtea ori când era vorba de luarea unei decizii, Carp a rămas consecvent convingerilor sale, chiar dacă, s-a dovedit ulterior că dreptatea nu era În totalitate de partea lui. Dar tocmai această consecvență În susținerea unei idei avea să-l detașeze de ceilalți oameni politici. 2. Activitatea politică și atitudinea
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
decizie În legătură cu atitudinea României față de conflict, Întâlnire la care conservatorii nu au participat, dar care, dacă ar fi fost Întrebați, ar fi fost pentru război, după cum declara Titu Maiorescu (lucru puțin probabil, având În vedere părerea lui Petre P. Carp). Semnarea Convenția cu Rusia, la 4 aprilie 1877, a stârnit vii polemici În rândul oamenilor politici care se pronunțau Împotriva acesteia. Alături de Ghica și Sturdza Împotrivă a fost și Carp, neîmpăcatul dușman al Rusiei, cel care toată viața a trăit
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
lucru puțin probabil, având În vedere părerea lui Petre P. Carp). Semnarea Convenția cu Rusia, la 4 aprilie 1877, a stârnit vii polemici În rândul oamenilor politici care se pronunțau Împotriva acesteia. Alături de Ghica și Sturdza Împotrivă a fost și Carp, neîmpăcatul dușman al Rusiei, cel care toată viața a trăit cu grija și oroarea Colosului de la Nord, cel care, fiind la Început de partea tuturor, când toți cereau neutralitate, a rămas aproape singur când toată lumea s-a schimbat, fiindcă el
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
Vă invit așadar a vă urma În pace Îndeletnicirile și a ușura armatei satisfacerea trebuințelor sale ...”. Palma aceasta a simțit-o țara Întreagă, dar a Înghițit-o, căci era momentul când România voia să le evite pe cele viitoare. Numai Carp n-a putut-o Înghiți. La 17 aprilie 1877, când s-a urcat la tribuna Senatului declara: „Atunci când 300.000 de baionete se află pe teritoriul nostru, și oricare ar fi răspunderea materială ce va rezulta din votul D-voastră
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
nu o putem ști decât după război și țipătul de durere care l-ați aruncat În țară nu este pentru mine decât dovada că ori vă speriați ușor, ori vreți să speriați pe alții și poate și una și alta”. Carp nu credea În această părăsire și nu Înțelegea „de ce să cerem Rusiei să Înlocuiască ea singură garanția ce ne-o dădeau până azi șapte puteri? Cine ne garantează În contra Rusiei? Absolut nimenea!” și continuând În stilul lui caracteristic „Nu Înțeleg
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
banii țărei și a vărsa sângele românilor? Eu zic că nu era nevoie, și ați comis greșeala de a părăsi Înainte de vreme, o garanție colectivă și a o Înlocui cu o garanție unilaterală”. Și atunci, ca și În intervenția anterioară, Carp a declarat În finalul discursului „Votez În contra acestei adrese. Sunt convins că departe de a fi făcut, cum zice adresa, tot ce este posibil ca România să nu devină teatrul războiului, guvernul din contră a făcut tot ce este posibil
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]