8,983 matches
-
armament în Republica Srpska a lui Karadzic; e) insistențele lui Iliescu de a semna tratatul cu Federația Rusă, în care se prevedea că niciuna dintre părți nu poate intra într-o alianță fără acordul celeilalte (1996). PUNR Opoziția față de semnarea Cartei europene a drepturilor minorităților. CDR Împrumutarea unor proiecții din discursul naționalismului extremist. 1996-2000 CDR a) acceptarea UDMR la guvernare; b) demersuri diplomatice intense și impunerea temei integrării în NATO (cu "momentului Madrid", 1997) ca pe o miză națională; c) "închiderea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
support in England: the British National Party in the 2002 and 2003 local elections." Electoral Studies 27(4): 611-620. Burden, Barry C. 2005. "Minor parties and strategic voting in recent U.S. presidential elections." Electoral Studies 24: 603-618. Călușer, Monica. 2009. Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare în România. Între norme și practici. Cluj: Centrul de Resurse pentru Diversitate Etnoculturală. Ciobanu, Vasile. 2001. Contribuții la cunoașterea istoriei sașilor transilvăneni. 1918-1944. Sibiu: hora-Verlag. Coenders, Marcel, Marcel Lubbers și Peer Scheepers. 2009. "Opposition
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în mare parte deconectate de funcțiile electorale și de campanie asociate cu partidele naționale, în principal în contextul repartizării sarcinilor între partidele naționale și cele europene 14. Grupurile nu au astfel ca primă misiune apărarea unei linii politice elaborate, iar carta lor sau declarația constituțională are mai mult forma celui mai mic numitor comun decât a unui program politic 15. 3.1.1. Stabilitatea grupurilor politice Istoria grupurilor politice este oarecum o miniatură a celei a Parlamentului European. Creșterea rapidă a
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
compus din reprezentanți ce vin din partea unor partide guvernamentale (de dreapta), ELD-ul este un grup eurosceptic de deputați ce provin din rândul unor partide de dreapta protestatare și populiste. Grupul este foarte eterogen: membri săi "agree to disagree", iar carta constituțională a grupului recunoaște o libertate de vot totală membrilor săi44. Opunându-se integrării europene, grupul promovează "o cooperare deschisă, transparentă, democratică și responsabilă între statele europene suverane" 45 și consideră statul națiune ca unicul cadru legitim pentru funcționarea democrației
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
Comisia Europeană de la acea vreme, că o serie de guverne europene erau socialiste (ceea ce înseamnă că prezența acestei familii politice în Consiliile Europene era, de asemenea importantă) și că în această perioadă o serie dintre principiile ce se înscriau în "Carta Muncii" dezvoltată de Partidul Socialiștilor European la întâlnirile de la Madrid și Milano (1993 și 1995) s-au regăsit în Tratatul de la Amsterdam, semnat în 1997. Acest punct de plecare i-a făcut atât pe Erol Kulahci 78 cât și pe
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
prin appel nominal. Totuși, dacă această coeziune este scăzută pentru cea mai mare parte a textelor, aceasta poate crește într-un mod semnificativ în timpul voturilor legate de chestiunile constituționale europene, care constituie 'core business'-ul acestui tip de grup. 45 Carta constituțională a grupului EFD. 46 Richard Corbett, Francis Jacobs și Michael Shackleton, op. cit., p. 97. 47 "Le FN et ses homologues européens s'allient pour faire front contre l'UE", Euractiv (www.euractiv.fr), 26/10/2009; Nathalie Brack, interviu
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
unui credincios, el vorbind nu despre un stat laic, ci despre unul pe cale de a se laiciza, un stat tolerant față de numeroasele confesiuni, ce lasă fiecăruia libertatea de a-și alege religia. Stat "ateu", tună Lamennais acuzînd Concordatul și prevederile Cartei din 1814, stat pentru care religia nu este decît "ceva ce se administrează", "care își face un titlu de glorie din a nu se supune nici unei dogme" și care face din societatea civilă victima unui conflict fără sfîrșit. "Statul, scrie
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
aprecieze diversitatea și respectul pentru alții, să fie pregătiți atât pentru a depăși prejudiciile dar și pentru compromis. Competentele civice se bazează pe cunoașterea conceptelor de democrație, justiție, egalitate, cetățenie, drepturi civile, referitor la modul cum sunt ele exprimate În Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene și În declarații internaționale și la modul cum sunt ele aplicate de către diferite instituții la nivel local, regional, național În Europa și la nivele internaționale. Aceasta include cunoștințe despre evenimente contemporane, cum ar fi principalele
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
ONU) și UNESCO, ca organizații interguvernamentale dedicate păcii, dezvoltă programe de educație, comunicare și cultură care trec dincolo de politic și economic. Activitățile organizațiilor și procedurilor ONU sunt concentrate pe trei domenii esențiale securitatea colectivă și pacea mandatul principal încredințat prin Carta ONU, apoi securitatea colectivă în contextul economic și social prin care se urmăresc aspecte legate de populație, dezvoltare, mediu înconjurător, educație, sănătate, energie, etc., și, desigur, domeniul drepturilor omului. În domeniul educației, UNESCO are misiunea de a promova educația ca
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
țări avansate din punct de vedere tehnologic au creat în jurul noilor informații activități conexe un număr de locuri de muncă comparabil sau în anumite cazuri mai mare decât cele pierdute în alte domenii" (European Commission, 1996 68). În consecință, în conformitate cu Carta Albă, venirea societății informaționale pretinde educarea forței de muncă pentru noile forme de muncă și producție schimbarea rapidă în tehnologie necesită ca muncitorii să învețe continuu noi abilități. Soluția propusă de Carta Albă în 1996 crearea unei societăți care învață
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
domenii" (European Commission, 1996 68). În consecință, în conformitate cu Carta Albă, venirea societății informaționale pretinde educarea forței de muncă pentru noile forme de muncă și producție schimbarea rapidă în tehnologie necesită ca muncitorii să învețe continuu noi abilități. Soluția propusă de Carta Albă în 1996 crearea unei societăți care învață, "având ca materie primă principală materia cenușie", este similară celei adoptate de către ministerele educației în anul 2000 crearea, în spațiul european, a societății cunoașterii, investind în principala bogăție: resursele sale umane. Cu
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
în structura socială și a pieței muncii, la o perspectivă ofensivă și practică în fața provocărilor unei economii globale concurențiale. 2.3.3. Societatea educațională (learning society) și societatea cunoașterii (knowledge society) De fapt, poziția unei persoane în societatea educațională, potrivit Cartei Albe (1996), urma să fie determinată de relația de învățare a respectivei persoane, la fel ca în societatea cunoașterii. Mai precis, venitul și statusul vor fi determinate de cunoștințele și abilitățile unei persoane, iar cunoștințele și abilitățile unei persoane vor
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
creditări educaționale și de abilități. Relația de învățare cere tuturor oamenilor să aibă identificări formale ale abilităților. Pentru pozițiile profesionale tradiționale, precum doctori sau ingineri, acest scop este atins printr-o combinație de diplome educaționale și de licențe profesionale. După cum Carta Albă nota, "calificările scrise [diplome educaționale și licențe] sunt proiectate într-o viziune pentru filtrarea la vârf a elitei care va conduce administrația și companiile, cercetători și personalul didactic" (European Commission, 1996 20). Oricum, Carta Albă a recunoscut că diferențele
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și de licențe profesionale. După cum Carta Albă nota, "calificările scrise [diplome educaționale și licențe] sunt proiectate într-o viziune pentru filtrarea la vârf a elitei care va conduce administrația și companiile, cercetători și personalul didactic" (European Commission, 1996 20). Oricum, Carta Albă a recunoscut că diferențele de învățare între indivizi pot duce la o nouă formă de conflict social între cei educați și cei needucați. De aceea, o funcție importantă a frecventării școlii și a pregătirii într-o societate educațională este
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
pentru creșterea economică și pentru atingerea unui nivel competitiv în economia globală. De exemplu, latura instrumentală a literaturii și a filosofiei este accentuată cu referință la consum și la informație. După scoaterea în evidență a importanței cunoașterii științifice pentru consumator, Carta Albă a specificat: "Literatura și filosofia îndeplinesc aceeași funcție cu privire la bombardamentul nediscriminatoriu de informație din mass-media și, în viitorul apropiat, de la rețele informatice largi" (European Commission, 1996 38). Documentul argumentează în continuare că aceste subiecte protejează individul de manipulare și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
și contribuie la abilitata individului de a interpreta informația. Astfel, într-o societate educațională, cunoașterea este instrumentală pentru creșterea economică, iar certificarea cunoașterii prin calificări scrise sau acreditarea competențelor transformă relațiile sociale în relații de învățare. Pe lângă creșterea economică, conform Cartei Albe, o societate a învățării este necesară pentru a avea de-a face cu schimbarea tehnologică constantă. Universul prezent al schimbării tehnologice rapide creează anxietate publică și șomaj. În locul celebrării schimbării tehnologice, susține Carta Albă, "opinia publică percepe adeseori aventura
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de învățare. Pe lângă creșterea economică, conform Cartei Albe, o societate a învățării este necesară pentru a avea de-a face cu schimbarea tehnologică constantă. Universul prezent al schimbării tehnologice rapide creează anxietate publică și șomaj. În locul celebrării schimbării tehnologice, susține Carta Albă, "opinia publică percepe adeseori aventura științifică și progresul tehnologic ca pe o amenințare" (European Commission, 1996 25). Documentul a afirmat că, într-o societate educațională în care populația este angajată constant în învățarea despre noile tehnologii, va fi mai
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
le folosească, astfel încât mai degrabă ei decât tehnica vor deține responsabilitatea" (European Commission, 1996 30). În categoria "putere de judecată și de a lua decizii", accentul este pus pe istorie și geografie ca și mijloace de dezvoltare a gândirii critice. Carta Albă a pus un accent deosebit pe istorie, insistând asupra faptului că lumea nu ar trebui să fie prezentată "ca o construcție completă, ci ca un lucru care trebuie construit, pentru ca un instinct al viitorului să se dezvolte". Noul concept
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
portofoliul de limbi europene. Ideea unui asemenea instrument a fost lansată în 1996, de către comisarul de atunci Edith Cresson, cu prilejul Anului European al Educației Permanente, printr-un discurs în care indica ceea ce considera drept cele mai importante recomandări ale Cartei Albe. O recomandare prin care se dorea revoluționarea educației forței de muncă era Cardul European de Competențe Personale (European Personal Skills Card), destinat să acrediteze abilitățile de muncă care nu au fost acoperite de diplomele eliberate de școli, inclusiv școlile
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
dovedi decisiv pentru progresul Opoziției politice. La 13 decembrie 1990 se reunește la Ateneul Român Congresul de constituire oficială a Alianței Civice, a cărei personalitate dominantă și emblematică este încă de pe acum Ana Blandiana. Tot atunci este expusă public și Carta Alianței Civice, care definea AC drept "organism reprezentativ al societății civile românești... care își propune să influențeze pozitiv, democratic, decizia politică în stat", având ca fundament "tradițiile spirituale românești și ideile cuprinse în Declarația Universală a Drepturilor Omului" și acționând
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
spirituale românești și ideile cuprinse în Declarația Universală a Drepturilor Omului" și acționând "pentru punerea în aplicare a principiului Democrației participative, spre a oferi fiecărui cetățean posibilitatea de a controla deciziile care-i pot afecta viața". În 25 de puncte, Carta definea principalele principii ale reformei morale, juridice, economice, de protecție socială și de reformă spirituală. Tonul general al acestei manifestări era sintetizat de finalul Cartei, unde se declara că "Alianța Civică nu așteaptă legitimitate din partea nimănui, dimpotrivă, ea este cea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cetățean posibilitatea de a controla deciziile care-i pot afecta viața". În 25 de puncte, Carta definea principalele principii ale reformei morale, juridice, economice, de protecție socială și de reformă spirituală. Tonul general al acestei manifestări era sintetizat de finalul Cartei, unde se declara că "Alianța Civică nu așteaptă legitimitate din partea nimănui, dimpotrivă, ea este cea care conferă legitimitate. Și nu o conferă decât celor cărora le suntstrăine minciuna, ura, corupția și violența". Aceste fraze finale trimiteau la sentimentul larg răspândit
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
vigoare Ucraina 1.martie.1998 Uzbekistan 1.iulie.1999 Domeniul energetic ocupă un loc important în acest acord, prevederile în acest caz fiind cuprinse în articolul 65 după cum urmează: "1. Cooperarea va avea loc în cadrul economiei de piață și a Cartei Europene în domeniul Energiei, având ca bază integrarea progresivă a piețelor energetice în Europa. 2. Cooperarea va include între altele următoarele domenii: * îmbunătățirea calității și securității aprovizionării cu energie, într-o manieră compatibilă cu mediul înconjurător și economia; * formularea unor
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
nenumăratele participațiuni pe care Gazprom, pentru a oferi doar un exemplu, le deține pe piată UE. Pentru a relansa dialogul energetic, analiștii consideră că negocierile acestui capitol ar trebui separate de celelalte negocieri dintre Rusia și UE precum ratificarea Tratatului Cartei pentru Energie (Energy Charter Treaty) sau accesul la Organizația Mondială a Comerțului Totuși, acest dialog în domeniul energiei, coroborat cu dezvoltarea în conștiința oficialilor europeni a certitudinii că mai multe trebuie făcute a dus la conturarea unuia din cele mai
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
ar aduce venituri mai mari la buget. Ca modalitặți de îmbunặtặțire a sistemului de colectare și de atragere în sistem a veniturilor din economia subteranặ, se recomandặ impozite mai mici, reguli clare, creșterea rolului preventiv al organelor statului. Dintre dificultățile(Carta Albă a IMM-urilor, 2010) cu care se confruntă, scăderea cererii interne este cea mai mare piedică pe care o resimt în prezent firmele mici și mijlocii din România. Pe locul doi este fiscalitatea excesivă (circa 55% dintre respondenți), urmată
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]