2,196 matches
-
de aproximativ 10 kb. La toate speciile de mamifere ADN-ul telomeric are forma unui „lasou“. Una dintre catene (cea superioară în fig. 3-33) e formată de secvențe care se repetă „obsesiv“: TTA GGG. Bogăția în G (Guanină) a acestei catene a făcut ca ea să fie numită catena G. Catena complementară AATCCC este cunoscută sub numele de catena C (bogată în citozină). Catena G, mai lungă decât complementara C, are la capătul ei un 3' protrusiv. O altă particularitate spațială
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
mamifere ADN-ul telomeric are forma unui „lasou“. Una dintre catene (cea superioară în fig. 3-33) e formată de secvențe care se repetă „obsesiv“: TTA GGG. Bogăția în G (Guanină) a acestei catene a făcut ca ea să fie numită catena G. Catena complementară AATCCC este cunoscută sub numele de catena C (bogată în citozină). Catena G, mai lungă decât complementara C, are la capătul ei un 3' protrusiv. O altă particularitate spațială este că acea catenă G execută o buclă
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
-ul telomeric are forma unui „lasou“. Una dintre catene (cea superioară în fig. 3-33) e formată de secvențe care se repetă „obsesiv“: TTA GGG. Bogăția în G (Guanină) a acestei catene a făcut ca ea să fie numită catena G. Catena complementară AATCCC este cunoscută sub numele de catena C (bogată în citozină). Catena G, mai lungă decât complementara C, are la capătul ei un 3' protrusiv. O altă particularitate spațială este că acea catenă G execută o buclă în jurul catenei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
catene (cea superioară în fig. 3-33) e formată de secvențe care se repetă „obsesiv“: TTA GGG. Bogăția în G (Guanină) a acestei catene a făcut ca ea să fie numită catena G. Catena complementară AATCCC este cunoscută sub numele de catena C (bogată în citozină). Catena G, mai lungă decât complementara C, are la capătul ei un 3' protrusiv. O altă particularitate spațială este că acea catenă G execută o buclă în jurul catenei C, realizând acel capișon protector al capetelor cromozomilor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
3-33) e formată de secvențe care se repetă „obsesiv“: TTA GGG. Bogăția în G (Guanină) a acestei catene a făcut ca ea să fie numită catena G. Catena complementară AATCCC este cunoscută sub numele de catena C (bogată în citozină). Catena G, mai lungă decât complementara C, are la capătul ei un 3' protrusiv. O altă particularitate spațială este că acea catenă G execută o buclă în jurul catenei C, realizând acel capișon protector al capetelor cromozomilor. În general, aceste „proteine legate
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
ea să fie numită catena G. Catena complementară AATCCC este cunoscută sub numele de catena C (bogată în citozină). Catena G, mai lungă decât complementara C, are la capătul ei un 3' protrusiv. O altă particularitate spațială este că acea catenă G execută o buclă în jurul catenei C, realizând acel capișon protector al capetelor cromozomilor. În general, aceste „proteine legate“ (bindings proteins) joacă roluri de protecție, realizând procesul de capping (acoperire cu un capișon protector a extremității telomerelor). Pentru o mai
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Catena complementară AATCCC este cunoscută sub numele de catena C (bogată în citozină). Catena G, mai lungă decât complementara C, are la capătul ei un 3' protrusiv. O altă particularitate spațială este că acea catenă G execută o buclă în jurul catenei C, realizând acel capișon protector al capetelor cromozomilor. În general, aceste „proteine legate“ (bindings proteins) joacă roluri de protecție, realizând procesul de capping (acoperire cu un capișon protector a extremității telomerelor). Pentru o mai bună înțelegere a rolului fiziologic jucat
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
asociate telomerelor, redăm în continuare tabloul explicitar 3-1. 3. ADN și ARN, țintele predilecte ale factorilor carcinogeni (intrinseci sau extrinseci) Fac parte din complexe catalitice care prin interreacție cu p. TRF 2 previn fuziunea telomerelor și intervin în repararea dublei catene de ADN; mediază acoperirea (capping) telomerelor pentru a preveni fuziunea capetelor. KU este identică ADN helicazei II, o enzimă de despiralare ATP dependentă. Așa cum se observă din tabelul 3-1, la unele dintre proteinele asociate a putut fi definită funcția pe
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
in Tetrahymena extracts, Cell, 1985, 43, pp. 405-413. Telomeraza este un complex enzimatic ribonucleoproteinic, cu funcții de reverstranscriptază, a cărui rol este acela de reglator pozitiv al lungimii telomerazelor. Aceasta înseamnă că telomeraza adaugă segmente repetitive la capătul 3' al catenei de ADN telomeric. Respectiva concluzie a reieșit atât din cercetările semnate de Carol W. Greider și Elizabeth H. Blackburn în 198720 și 1989,21 cât și din cele publicate de Gregg Morin în 1989. Caracterizările biochimice ulterioare au precizat că
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
și p.Rb, ceea ce înseamnă de fapt că și astfel de celule (cu telomere scurtate n.n.) continuă să prolifereze, adică să-și mențină cvasi-constantă lungimea telomerelor. Fig. 3-44. Schema mecanismului ALT de schimb de informație prin recombinarea nucleotidelor telomerice aflate pe catenele celor doi cromozomi omologi A. ADN telomeric al primului cromozom (catene complementare - una maron, cealaltă verde). Pentru a suplini lipsa de nucleotide telomerice de pe cel de-al doilea cromozom, o porțiune din catena verde a primului cromozom invadează zona lezată
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
cu telomere scurtate n.n.) continuă să prolifereze, adică să-și mențină cvasi-constantă lungimea telomerelor. Fig. 3-44. Schema mecanismului ALT de schimb de informație prin recombinarea nucleotidelor telomerice aflate pe catenele celor doi cromozomi omologi A. ADN telomeric al primului cromozom (catene complementare - una maron, cealaltă verde). Pentru a suplini lipsa de nucleotide telomerice de pe cel de-al doilea cromozom, o porțiune din catena verde a primului cromozom invadează zona lezată de pe cromozomul unu. La un moment dat se va stabili în
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
informație prin recombinarea nucleotidelor telomerice aflate pe catenele celor doi cromozomi omologi A. ADN telomeric al primului cromozom (catene complementare - una maron, cealaltă verde). Pentru a suplini lipsa de nucleotide telomerice de pe cel de-al doilea cromozom, o porțiune din catena verde a primului cromozom invadează zona lezată de pe cromozomul unu. La un moment dat se va stabili în acel loc o structură tricatenară a ADN (B, porțiuni de catene albastră și roșie de la primul cromozom și verde de la al doilea
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
nucleotide telomerice de pe cel de-al doilea cromozom, o porțiune din catena verde a primului cromozom invadează zona lezată de pe cromozomul unu. La un moment dat se va stabili în acel loc o structură tricatenară a ADN (B, porțiuni de catene albastră și roșie de la primul cromozom și verde de la al doilea cromozom - cel invadant, dar și reparator). În timpii C și D, are loc nu numai o extensie a catenei provenite de la cel de-al doilea cromozom (verde), dar și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
acel loc o structură tricatenară a ADN (B, porțiuni de catene albastră și roșie de la primul cromozom și verde de la al doilea cromozom - cel invadant, dar și reparator). În timpii C și D, are loc nu numai o extensie a catenei provenite de la cel de-al doilea cromozom (verde), dar și o sinteză de nucleotide care duce la elongarea catenei deficitare. Este meritul echipei formate din N. van Loon, D. Miller și J. P. Murnane de a fi descris, în 1994
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de la al doilea cromozom - cel invadant, dar și reparator). În timpii C și D, are loc nu numai o extensie a catenei provenite de la cel de-al doilea cromozom (verde), dar și o sinteză de nucleotide care duce la elongarea catenei deficitare. Este meritul echipei formate din N. van Loon, D. Miller și J. P. Murnane de a fi descris, în 1994, mecanismul alternativ (ALT) al menținerii lungimii telomerelor în celulele umane (linia canceroasă He La). Izolarea, în 1984, a telomerazei
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Magdalena Iftimovici, Pierette Athanasiu, Nicolae Cajal, Olga Constantinescu ș.a. Asupra unora din rezultatele obținute de cercetătorii români vom reveni în subcapitolele dedicate unora dintre virusurile luate ca exemple (Herpes virusurile 1 și 2, Citomegalvirusuri, Papilloma etc.). Despletire a celor două catene de ADN, fără a fi o caracteristică a replicării de tip semiconservativ, ci o consecință a acțiunii unor proteine virale, dezorganizatoare. Nu vom stărui asupra acestor aspecte lezional-morfologice la nivel celular, mulțumindu-ne doar să recomandăm celor interesați să aprofundeze
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Kaplan și Marc Delpech 65 câteva din efectele pe care asemenea stresori le au asupra ADN-ului. Agresiunile cu factori fizici, precum razele cosmice și radioactivitatea naturală, pot acționa atât direct, provocând modificări în așezarea bazelor azotate și rupturi ale catenelor, cât și indirect, caz în care induc apariția de ioni peroxizi O¯ foarte toxici. Deși mai puțin nocive dacât razele cosmice, ultravioletele pot provoca dimerizarea tiaminelor adiacente, cu apariția unui ciclu ciclobutan între C5 și C6. Agresiunile de natură chimică
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
uman cca. 10.000 de baze azotate pe zi. O acțiune de alterare a structurii ADN o au poluanții atmosferici, precum benzopirenele. Ele provoacă de obicei depurinări, dezaminări și oxidări ale bazelor azotate, apariția de legături covalente între cele două catene ale ADN ș.a. Toate aceste alterări care se produc mai ales în perioada intermitotică, se traduc prin mutații, deleții, inserții etc. Mecanismele moleculare de reparare ADN și boala canceroasă Reținând ideea după care desfășurarea normală a vieții în filogenie și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
C catalitic, care sesizează defectele ADN. Deoarece studiile s-au făcut în special asupra acțiunii dezorganizatoare a radiațiilor asupra ADN și mai puțin asupra acțiunii lezionale a virusurilor oncogene, s-a precizat că proteinele ATM sesizează în special rupturile ambelor catene ale ADN provocate de radiațiile ionizante (IR), iar cele ATR defectele „furcii“ în timpul replicării semi conservative. În general, ca urmare a „alarmei“ dată de senzori în celula agresată, se declanșează o suită de procese „în cascadă“, care constau din transducția
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
nu modifică structura de dublu helix a ADN, dar care ar putea deveni substratul unor mutații ulterioare. Repararea BER se desfășoară în două etape: a) sesizarea (recunoaș terea) leziunii existente în molecula de ADN și excizia bazelor alterate; b) refacerea catenei asupra căreia s-a efectuat operația de excizie. a) Sesizarea (recunoașterea) leziunii Această operație este efec tuată de enzime specializate, glico silazele, care recunosc în mod specific o anumită modificare din structura moleculei de ADN. De exemplu, prezența inoportună a
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
liazică și nu endonucleazică). În fond, ceea ce merită să se rețină este că aceste operații de chirurgie moleculară pe care le efectuează enzimele din familia ADN-glicozilazelor duc la formarea unei „cicatrici“ abazice, care nu mai are proprietăți codificatoare. b) Refacerea catenei sau reparația propriu-zisă BER nu implică doar mecanisme de tăiere și extragere a porțiunilor lezate, ci și mecanisme de lipire ulterioară a bazelor azotate aduse la locul lezat și grefarea (inserția) acestora în poziții normale, fiziologice. Acest ultim travaliu este
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
R.), s-ar putea obține o inhibare a multiplicării unor clone cancerizate care au supraviețuit tratamentului chimioterapeutic, inductor de leziuni ADN. Astfel, celulele neoplazice ar fi împinse la „sinucidere“ prin apoptoză. Premiză: Pentru ca ligatura să se poată face, ruptura de catenă ADN trebuie să aibă un grup hidroxil la capătul său 3' și un fosfat la capătul 5'. La om, polinucleotid-zinaza-fosfataza (PNKP) promovează formarea acestor capete în cursul BER. Această proteină are un domeniu kinazic care fosforilează capetele 5' hidroxil și
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
endonucleazelor; l B. La eliminarea zahărului abazic (numit astfel deoarece e lipsit de baza azotată cu care ar trebui să fie cuplat), contribuie și ADN polimeraza β care este în final completată cu baza purinică sau pirimidinică ce lipsește. Dar sudarea catenei ADN nu o poate face doar ADN polimeraza β. În proces de ligaturare intervin și alte enzime, precum XRCC172 și ADN ligaza III. Coroborarea acțiunii acestor enzime de recunoaștere, tăiere, eliminare și sudură ulterioară, duce în final la repararea defectului
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de iepure și în timusul de vițel, ulterior în celulele neoplazice de cultură He La. Respectiva enzimă nu are o activitate polimerazică decât în prezența proteinei PCNA. Rolul ei este de a cataliza, în sinergism cu polimeraza ε, replicarea ambelor catene ale ADN. Polimeraza ε, enzimă de 170 Kda la om, se fixează pe ADN-ul monocatenar, nu și pe cel dublu catenar. Posedă o activitate 3'-5' exonucleazică. Diferența față de polimeraza δ este aceea că activează fără a avea nevoie
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
catenar. Fixarea sa, care necesită prezența ATP, este favorizată de PCNA. Endonucleaza FEN 1 este o proteină de 46 Kda, absolut necesară maturării fragmentelor Okasaki. Fazele finale ale reparării BER long patch, constau din acțiunea ADN ligazei 1, care reface catena care avusese defectul inițial. Acest tip de reparare a defectelor moleculei de ADN este, din punct de vedere filogenetic, cel mai vechi. Încă din timpuri imemorabile, primele forme înzestrate cu viață au fost confruntate cu o problemă fundamentală: informația genetică
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]