3,300 matches
-
cadrele temporalității în paralel cu reconstrucția identitară în conexiune cu traiectoriile sociale. Trăirea și retrăirea devin elementele cele mai importante ale unei recompoziții narative în care contextual prind viață și anumite aspecte ale curgerii poveștii ce profilează fenomene sociale, descoperă cauzalități pierdute sau aspecte uitate, realizând până la urmă o încadrare socio-istorică a unor destine individuale sau colective. Operațiunile de biografizare configurează narativ serii de evenimente realizându-se de fapt o hermeneutică ad-hoc, prin decodificarea unor situații sau comportamente, dar și prin
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
-ului nu putem vorbi despre fenomen. La drept vorbind, regula aceasta este valabilă chiar și atunci când avem în vedere așa-numitele "fenomene naturale", constituite intuitiv, cum arată Husserl, cu statut de "lucru natural", pe baza determinărilor de timp, spațiu și cauzalitate și prin intervenția schemelor senzoriale originate în Trup, el însuși constituit ca un lucru natural.17 Fenomenul, prin urmare, nu este posibil în afara condiționărilor venite dinspre logos. De aici, pe de o parte, preeminența fenomenului față de alte fapte din orizontul
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
unitate, multiplicitate, totalitate), respectiv celor ale calității (realitate, negație, limitație), posedă o "certitudine perfectă intuitivă", pentru că au o relație directă cu intuițiile pure de spațiu și timp. Analogiile experienței și postulatele gândirii empirice, numite principii dinamice, proprii categoriilor relației (substanță, cauzalitate, comunitate), respectiv celor ale modalității (posibilitate, existență, necesitate), care sunt, de asemenea, necesare și a priori, posedă o "certitudine perfectă discursivă", însă, nu intuitivă asemenea celor dintâi. Cumva, tocmai raportul de timp implicat de fiecare tip de principiu al intelectului
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin cele trei moduri ale timpului: permanența, succesiunea și simultaneitatea. De asemenea, analogiile experienței scot în evidență sensul de "experiență posibilă", interior, adică subordonat, conceptului de "raport de timp". Cele trei analogii ale experienței au legătură cu categoriile relației: substanța, cauzalitatea, comunitatea, și exprimă raportul de timp propriu fiecărei categorii, dintre cele trei tocmai amintite. Acestea, susține Kant, nu se pot aplica direct la obiect; pe de altă parte, ele își capătă "realitatea obiectivă" tocmai prin aplicarea unității sintetice reprezentate de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
interesează acum, potrivit celor stabilite mai sus, sunt analogiile experienței. Iată-le, în formularea lui Kant: 1. (în legătură cu categoria substanței) Substanța persistă în orice schimbare a fenomenelor și cunatumul ei în natură nu crește, nici nu scade; 2. (în legătură cu categoria cauzalității) Toate schimbările au loc după legea legăturii dintre cauză și efect; 3. (în legătură cu categoria comunității) Toate substanțele, întrucât pot fi percepute în spațiu ca simultane, sunt într-o acțiune reciprocă universală.138 Obiectul corelat al operațiilor de timp are el
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
evidență ("scoatere în evidență", "punere în evidență" etc.). Dar acesta nu poate reprezenta, deocamdată, un motiv de tematizare. Este însă Dasein-ul ca un dat în "lume" temeiul ca atare al obiectului predicației (ființarea și determinațiile sale), într-o ordine a cauzalității ontice? Dacă da, atunci Heidegger revine, indiscutabil, în orizontul dictaturii judicativului, părăsind domeniul pe care el însuși, dislocând prin actul-de-pricipiu amintit problematica clasică a filosofiei (judicative), îl proiectase. Poate fi însă în această poziție ființa? În măsura în care aceasta întemeiază direct ființarea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
am a face aici nu cu executarea integrală a sistemului, ci numai cu principiile necesare unui sistem, îmi rezerv completarea pentru o altă lucrare. Dar putem atinge destul de ușor acest scop, dacă luăm tratatele ontologice și subordonăm, de exemplu, categoriei cauzalității predicabilii forței, acțiunii, pasiunii; categoriei comunității pe cei ai prezenței, rezistenței; predicamentelor modalității predicabilii nașterii, morții, schimbării etc. Categoriile combinate cu modurile (modis) sensibilității pure sau chiar între ele dau un mare număr derivate a priori." Kant, Critica rațiunii pure
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
influențează creația poetului. Subiect dificil, relație mereu controversată pentru că, se știe de la Proust și Valéry încoace, estetica acceptă greu identitatea dintre eul biografic și eul profund (adevăratul creator al operei). Sub presiunea acestei disocieri, critica literară nu justifică opera prin cauzalități din afara ei, ceea ce nu înseamnă că opera iese din neant și nu trăiește într-un univers determinabil. Iată, dar, de ce este util să cunoaștem biografia unui creator, nu pentru a explica repetăm opera lui, ci pentru a vedea cum o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
oameni, și eu îi ascultam uimit...242 Visul-poveste este o împletire fericită, tocmai pentru că povestea ne scoate din durata obiectivă și, ca visul, ne mântuie de orice coerciții, ne introduce într-o lume mirifică în care legile spațiului, timpului sau cauzalității sunt anulate în favoarea libertății totale a spiritului ce-și crează, el, propriile legi.243 Calea de acces în noua realitate este regăsită în starea de somnolență, care trece ușor în reveria visului visat cu ochii deschiși. E o imagine predilect
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
au putut fi identificate. El susține, între altele, ca în cazul în care Curtea ar ajunge la concluzia unei încălcări a art. 6 alin. 1, aceasta constatare ar reprezenta prin ea însăși o satisfacție echitabilă suficientă, întrucat nici o legătură de cauzalitate nu a fost stabilită între încălcarea invocată a acestui articol și prejudiciul material invocat. În ceea ce privește eventualul prejudiciu provocat prin încălcarea art. 1 din Protocolul nr. 1, Guvernul susține că modul de calcul al reclamantei este lipsit de fundament științific și
HOTĂRÂRE*1) din 22 mai 1998 CAZUL VASILESCU IMPOTRIVA ROMÂNIEI. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126496_a_127825]
-
Culture Connection sau în modelul lui G. Hofstede). Un asemenea demers a fost însoțit însă și de cîteva dileme: 1. Putem să căutăm aspecte universale ale comportamentelor sociale care transcend valorile naționale? 2. Există căi prin care evaluăm raportul de "cauzalitate" cultură-comportament (cultură națională versus comportament social)? 3. Ne oferă valorile sociale o bază mai temeinică pentru clasificarea culturilor naționale? Evaluînd impactul unor asemenea dileme, J. Looner și M. Malpass (1984) afirmau că antropologii sociali caută să identifice "universalul" (ceea ce e
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dimensiuni culturale "universale" (Fiske, 2007). în tabelul 4 sînt rezumate posibilele asocieri între variabilele studiate în cele mai influente modele alternative. După cum se observă, nivelele de analiză sînt diferite: fie cel al culturilor naționale, fie cel al subiecților individuali, iar cauzalitatea de la un nivel nu se poate transfera la un alt nivel și, în consecință, inferențele trebuie articulate la același nivel de generalitate. Așa cum s-a subliniat anterior, H. Triandis (1995) a propus, pentru a evita confuziile între nivelele de analiză
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
baza majorității cercetărilor și a teoriilor privind valorile a fost aceea că valorile comune, așa cum sînt ele exprimate la nivel colectiv, pe de o parte, și valorile individuale, care acționează în comportamentul cotidian, pe de altă parte, sînt interconectate, deși cauzalitatea reciprocă reprezintă un subiect încă în dezbatere. 9.8. Valorile culturale Așa cum am subliniat deseori pe parcursul acestei cărți, conceptualizarea culturii mobilizează un demers complex, nu de puține ori contradictoriu, care se reunește însă în jurul categorizării sale ca acel set de
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
subiectul fiind mai sensibil la context, mai adaptativ. Conform evaluării aceluiași C. Geertz (1973/2001, p. 94), "există două moduri de a avansa de la adevărul primitiv. Unul este cel moștenit de la greci, care presupune o rafinare progresivă a ideii de cauzalitate într-un mod care sfîrșește într-o explicație mecanică asupra universului, întocmai cum a procedat Democrit cu atomismul său. Un alt mod se regăsește însă în înclinația de a sistematiza universul lucrurilor într-un pattern condiționat de toate influențele mutuale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
1860 și 1875 și 1900 și 1910 și un minim între 1911-1919, însă, în acest caz, variațiile sunt mai moderate, subliniază Alfred L. Kroeber (1919, 253). În mod surprinzător, rezultatele obținute nu-l determină să formuleze concluzii în termeni de cauzalitate. Unii analiști (R. Köning, 1971/1973, 43; M. Carter, 2003, 91; Y. Kawamura, 2003, 17) ai cercetării sale, raportându-se la evenimentele istorice reperate pe parcursul celor șaptezeci de ani la care se referă cercetarea antropologului american, au accentuat că variațiile
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
acesteia. Modificarea statutului imaginii În raport cu realitatea reprezentabilă, implică o atentă discernere Între simulacru și similitudine. Conceptul de simulacru la Baudrillard explică statutul imaginii virtualizate prin dispariția oricărei referințe reale (Baudrillard: 2008). Eliminarea modelului structurant și determinant care precede fotografia, slăbește cauzalitățile până Într-acolo În ale face reversibile, cu finalitate deschisă, procesuale. De exemplu, seriile imagistice ale lui Andy Warhol slăbesc prin repetitivitate, singularitatea cauzei și a efectului, unicitatea determinării dinspre adevărul realității către forma fotografică. Acestui mod de funcționarei se
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
conștientizeze faptul că În completarea discursului fotografiei de tipexplicativ, non autonomă, determinată de realitatea sursă, este indispensabil și un al doilea tip de discurs, menit a Împlini explicațiile cu abordarea non reprezentabilului, alipsei, a complexității de dincolo de formă, imagine, vizualitate, cauzalitate obiectivă. În decursul acestui ultim demers, este posibil calimitele fotografiei să devină fluide În dialog cu arhitectura de dincolo de evidența fizică. Fotografia ar putea Încorpora prin hibridizare și alte moduri de a semnifica, devenindea Însăși altceva, fiindcă nu credem că
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
sugerat În acel context că limitele acestei arte a reprezentării pot deveni fluide și am exemplificat În istoria pre-digitală a artei, cu fotomontajul colat dadaist berlinez anticipat de cubism, și cu seriile fotografice ale lui Andy Warhol care relativizează strictele cauzalități realiste, vizând interogații de substrat. Aplicat arhitecturii, ne Întrebăm cum ar putea avealoc depășirea realismului documentar și critic În fotografie, pentru a realizaun discurs axat În principal pe non-vizibilitate? Ce gen deimagine ar rezulta În urmaunui astfel de demers? Credem
Polarităţile arhitecturi by Mărgulescu Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92985]
-
existență a gândirii). Și poate că orice gând are drept una din premise (are ca intenție) posibilitatea existenței unor spectatori, transformând gânditorul într-un a-fi-în-vederea-altora (îndreptățind astfel originalitatea celor care nu vizează un public). Situația s-ar încadra în spațiul cauzalității care acționează din viitor (sub forma proiectului) elaborată de Sartre. În acest caz ar rămâne de identificat coordonatele în funcție de care ne elaborăm proiectele, pentru a observa de ce gândim ceea ce gândim. * Sinele presupune recuperarea (ca recuperare a sinelui dat, a sinelui
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
spune); ceea ce sugerează că suntem în căutarea unui nou umanism (poate un umanism a cărui esență o constituie noul). * Care este sensul explicației cauzale: descoperirea unor relații între entități diferite ori liniștea spiritului prin furnizarea unei explicații ce "se potrivește"? Cauzalitatea aparține "realității exterioare" ori conștiinței? Ea este un fel de a fi al relațiilor dintre lucruri sau una dintre modalitățile de identificare a raporturilor, specifică minții noastre, ce a reușit să fundamenteze un nou mod de a vedea, cu un
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
este un fel de a fi al relațiilor dintre lucruri sau una dintre modalitățile de identificare a raporturilor, specifică minții noastre, ce a reușit să fundamenteze un nou mod de a vedea, cu un considerabil succes practic, și anume știința? Cauzalitatea este unul din conceptele ce trebuie repus continuu sub semnul întrebării, mai ales datorită efectelor sale asupra noastră. * Rețetă: "cheia succesului este să faci cu plăcere ceea ce faci". De fapt, cheia succesului este să reușești a te convinge că există
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
straniu, concomitent și spirituală. Să începem prin a gândi că suntem și noi prinși înăuntrul unei teorii explicative din multele teorii posibile; una eficientă, cum ne place să credem. * Istoria îmi dezvăluie în primul rând multiplele perspective asupra umanului. Nu cauzalitatea istorică în argumentarea uneia sau alteia dintre teorii este esențială, ci continua devenire a omului ce trebuie privită dincolo de orice șabloane axiologice. Poate că Istoria nu trebuie judecată, ci admirată. Și dacă ceea ce tindem să considerăm drept rău în Istorie
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
în care cădem ori putem vorbi de o potrivire a fiecărui ideal îmbrățișat la ceva din noi (motiv pentru care am putea vorbi de transcendentalitatea idealurilor)? * Trăsătura definitorie a Iadului pentru orice raționalist o constituie imposibilitatea oricărei predicții, adică absența cauzalității. Semn că lipsa răspunsurilor la întrebarea "de ce?" ne situează în vecinătatea Infernului. * De unde luăm norma în materie de bine de ne simțim îndreptățiți să criticăm drept rele atâtea aspecte ale societății? Ce amintire a Binelui ne bântuie sufletele încât avem
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
Exemplu: se măsoară, cu ajutorul chestionarului, stilul ierarhic al responsabilului și nivelul de producție al unui grup de muncă. Ar putea apărea atunci tentația de a crede că stilul determină performanța. Or, nu se poate susține existența unei asemenea relații de cauzalitate; condiția prealabilă a cauzalității este că o cauză precede efectul. Această condiție nu este îndeplinită în operațiunile de măsurare descrise mai sus, astfel încât se poate considera că performanța este cea care determină stilul ierarhic... În unele studii, când cercetătorul are
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]
-
chestionarului, stilul ierarhic al responsabilului și nivelul de producție al unui grup de muncă. Ar putea apărea atunci tentația de a crede că stilul determină performanța. Or, nu se poate susține existența unei asemenea relații de cauzalitate; condiția prealabilă a cauzalității este că o cauză precede efectul. Această condiție nu este îndeplinită în operațiunile de măsurare descrise mai sus, astfel încât se poate considera că performanța este cea care determină stilul ierarhic... În unele studii, când cercetătorul are de-a face cu
Psihologia socială a organizaţiilor by Claude Louche [Corola-publishinghouse/Science/879_a_2387]