3,958 matches
-
muzica sfârâită în difuzor până ce somnul m-a condus iar spre visele mele. Pricepi urâtule? Când nu sunt griji timpul trece în goană, dar când iubești în secret atunci secundele se scurg foarte greu și te apasă continuu. Uitasem de certurile zilnice de-acasă, de miile de reproșuri din partea tuturor, de profesori care nu vedeau în mine decât un pui de țigan afurisit, de fete care mă percepeau doar un scandalagiu nenorocit și fugeau de mine ca dracu de tămâie, uitasem
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
întorcându și capul în cealaltă parte. Pe amândoi vreau să-i săruți... poate fac gropițe ca tine. Mă prinse de mână și mă rugă să facem câțiva pași împreună, de parcă nimic nu se-ntâmplase între noi. Vezi că sunt și certurile bune la ceva? La ce? o întreb. Aduc după ele clipele dulci de împăcare... Urâtule, să nu mă mai superi ca azi, niciodată! M-a durut și am plâns ca o proastă în cantină, cu farfuriile-n mâini. Tu ești
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
fericită... Creața părea că și a găsit traiectoria și trăia la intensitate maximă clipele care o făceau să simtă adevăratul gust al vieții la care visase o copilărie întreagă. Deveniseră un cuplu și ca-n orice cuplu, apăruseră și micile certuri, fiindcă, așa cum am mai spus, Petruș era un tip după care fetele întorceau capul, iar el le ajuta să și-l răsucească de tot printr-un simplu zâmbet. Ea devenise geloasă, dar oare cine nu e așa când iubește cu
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
părinții ei nu pot veni. E o ședință și dacă lipsiți, Erjika va fi exmatriculată. Vă rog foarte mult! Știți că nu are pe altcineva care să o poată ajuta...Vă rog în numele ei, faceți cumva. ...Și am închis fiindcă cearta fusese stopată pe sală. Directorul era nervos și a dat cu pumnul de masă. Ai sunat? Nu raspunde nimeni acum. Pot încerca mai târziu? Părinții mei sunt încă la muncă. Ieși afară! În ușă aștepta tremurând Creața. Era pământie la
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
seama dacă a răspuns celor două cuvinte de politețe pe care le-am rostit, cu înclinarea de cap cuvenită și nici dacă a observat, în înghesuiala de lume, gestul despărțirii. Alături, doi bărbați, încâlciți în cuvinte și bagaje, ajunseseră la ceartă, blocându-și, fără să vrea, unul altuia, în încurcătura de oameni, înaintarea. Auzii pe unul din ei - înalt, cu mustăți, - ripostând: - Asta e, domnule, după război! A trecut un an și tot nu s-a reglementat cu cefereul ăsta: numai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
coloană de mașini de teren, fiecărui ambasador fiindu-i pusă la dispoziție una dintre ele. Jeepurile erau de producție sovietică. Doar ambasadorul Albaniei n-a dorit o astfel de mașină, aducându-și de la Hanoi propriul Mercedes. Era atunci perioada unei certe crunte între Albania și U.R.S.S. Drumul de circa 100 de kilometri parcurs până la destinație a durat cam de patru ori mai mult decât pe o șosea normală. Fusese făcut impracticabil din cauza bombardamentelor, în cea mai mare parte a lui
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
cer. Cucoana Adela avea o pisică roșă, Floricica; cuconul Vasile, un copoi mare, Osman; și când Osman lua la goană lătrând pe Floricica, care fugea de-și scotea ochii, scuipând, cu coada înfoiată cât un măturoi - dumnealor se luau la ceartă: cucoana ridica țipând ascuțit mânile și nasul cătră cer, boierul înjura gros cu nasul întors amenințător spre pământ. Pe urmă se împăcau și dădeau vecinilor lămuriri: Ce să facem? dacă n-avem copii... Dintre vecini, prietinul de aproape al polițaiului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
vedea însă; era atentă înspre un canal adânc ce dădea în gârla mare, unde pluteam noi. Pe celălalt mal al acelui canal văzuse pe cineva, care rămânea ascuns pentru noi. Dintrodată dădu glas. Avea glas frumos. Îl pornise însă cu ceartă. Alei, Gogule, ce-ai făcut? Gogule maică, de-acu ne desparte Dunărea. Tu te duci și eu rămân. Tot nu vedeam pe Gogu. Am auzit numai o înjurătură răgușită. —Ce-am făcut? Hasta am făcut. Dacă-ți place, bine. Dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
caldă, joasă și plină; hăulea o jelanie cu modulații orientale. Nu înțelegeam versurile; mă prindea de inimă însă patima lor. Tăcu după un răstimp. Îi vedeam iarăși fusta roșie printre trunchiurile pădurii rare. Își porni din nou vocea-i de ceartă, pentru cei opt lei, pentru pâine și panglică, adăogind o serie proaspătă de considerații pitorești referitoare la acel Gogu necunoscut, pe care ea îl simțea încă în preajmă. Cine-i fata asta? am întrebat pe barcagiu. Ștefan Gâdea era un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
atât de bizară - mă rog, nu mai mult decât alții, doar că eu nu sunt la fel ca restul lumii. Toate cele patru surori ale mele sunt gălăgioase și efervescente și - ar fi primele care ar recunoaște-o - adoră o ceartă bună. Sau una rea. Orice fel de ceartă, de fapt - întotdeauna au considerat ciondănitul un mijloc perfect legitim de comunicare. Mi-am petrecut viața privindu-le așa cum privește șoarecele o pisică, stând ghemuită, mică și tăcută, ca o furnicuță, într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
decât alții, doar că eu nu sunt la fel ca restul lumii. Toate cele patru surori ale mele sunt gălăgioase și efervescente și - ar fi primele care ar recunoaște-o - adoră o ceartă bună. Sau una rea. Orice fel de ceartă, de fapt - întotdeauna au considerat ciondănitul un mijloc perfect legitim de comunicare. Mi-am petrecut viața privindu-le așa cum privește șoarecele o pisică, stând ghemuită, mică și tăcută, ca o furnicuță, într-o fustiță cu franjuri, sperând că, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
perfect legitim de comunicare. Mi-am petrecut viața privindu-le așa cum privește șoarecele o pisică, stând ghemuită, mică și tăcută, ca o furnicuță, într-o fustiță cu franjuri, sperând că, dacă nu mă observau, nu puteau să găsească motiv de ceartă. Cele trei surori mai mari ale mele - Claire, Maggie și Rachel - seamănă cu mama: femei înalte, superbe, cu principii de nezdruncinat. Îmi păreau a fi o cu totul altă specie și aveam grijă să nu le contrazic niciodată, pentru că orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
de câine“. Chiar atunci- ca prin minune, ca și cum aș fi făcut lucrurile să se întâmple, poate am puteri magice - o mașină s-a oprit afară, pe marcajul galben. Agenții de circulație sunt crunți pe-aici așa că aștept cu nerăbdare o ceartă sănătoasă. Apoi am observat că arăta a mașină de mafie, nu știu cum, dar am simțit. Din instinct. Fără geamuri fumurii, dar în spate erau perdele roz, încrețite, ca cele cu volane, dar mai mici. Crimă și pedeapsă. Îmi ziceam „Hristoase!“ când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
clic pe fiecare link până când m-am lămurit că nu exista nici o posibilitate s-o contactez pe site. Aveam nevoie de acel număr de telefon de la Mitch. Capitolul 13tc " Capitolul 13" Încercam să-mi amintesc dacă eu și Aidan avuseserăm certuri. Nu trebuia să cad în capcana de a-l transforma într-un sfânt doar pentru că murise. Era foarte important să mi-l amintesc așa cum fusese cu adevărat. Dar nu puteam să-mi amintesc nici un scandal major - nici o confruntare cu zbierete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
din acel stat și, de fiecare dată când apăsa pe buton și se auzea acel bâzâit, în mod bizar, mi se strepezeau dinții de furie. Dar, în ceea ce privește neînțelegerile, nu era un lucru foarte serios și chiar și cea mai gravă ceartă pe care am avut-o vreodată fusese stârnită de ceva de-a dreptul stupid: discutaserăm despre stațiuni de vacanță și eu am zis că nu mă omor după dușuri în aer liber. El m-a întrebat de ce, și eu i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
lipsească? Ar ucide-o. M-am băgat în culcuș și mi-am găsit refugiul în filme siropoase și biscuiți Kimberley cu ciocolată, numărând zilele până la întoarcerea la New York. Nu mă înnebunisem niciodată după Crăciun, părea întotdeauna să aducă mai multe certuri ca în restul anului, dar ăsta mi se părea extrem de greu de suportat. Janie îmi trimisese o felicitare de Crăciun, care era o poză a „micului Jack“ cu un fes de Moș Crăciun - îmi tot scria și îmi trimitea poze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
894 de la hegira 1 (5 decembrie 1488 24 noiembrie 1489) În anul acela, sfânta lună a ramadanului 2 cădea în plină vară, iar tatăl meu ieșea arareori din casă înainte de lăsarea serii, căci oamenii din Granada erau nervoși în timpul zilei, certurile lor erau frecvente, iar dispoziția sumbră era semn de evlavie, deoarece doar un bărbat care nu respecta postul mai era în stare să zâmbească sub dogoarea unui soare de foc, deoarece doar un om nepăsător față de soarta musulmanilor mai putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
Viclean“, cât și vorbe puțin măgulitoare la adresa științei medicale, a evreilor și a creierului femeilor. Salma fu de părere că ar fi și bătut-o dacă n-ar fi fost însărcinată, dar tot ea își spuse că, în cazul ăsta, cearta n-ar mai fi avut loc. Pentru a se consola, trase concluzia că avantajele maternității depășeau neplăcerile ei trecătoare. În chip de pedeapsă, Mohamed îi interzise cu strășnicie s-o mai primească iarăși în propria sa casă pe „otrăvitoarea aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
mai înverșunați ai lui Astaghfirullah. Se numea Abu-Amr, dar prietenii șeicului îi schimonosiseră numele în Abu-Khamr, „moș Alcool“. Predicatorul și medicul nu aveau decât un singur lucru în comun, graiul slobod, și tocmai vorbirea asta pe șleau le ațâța necontenit certurile ale căror peripeții erau urmărite de toți locuitorii Granadei. Cât privește restul, aveai impresia că Cel-de-Sus se distrase alcătuind două ființe cât se poate de nepotrivite una cu cealaltă. Astaghfirullah era fiul unui creștin convertit și fără îndoială că asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
artificială: — Orice s-ar spune, a fi soție unică nu e mai plăcut decât să fii copil unic. Muncești mai mult, te plictisești mai mult și suporți de una singură toanele și pretențiile bărbatului E adevărat că există gelozie, intrigi, certuri, dar măcar astea toate se petrec acasă, căci, de îndată ce soțul începe să-și caute bucuriile în exterior, e pierdut pentru toate femeile sale. Fără îndoială, ăsta era motivul pentru care Salma și-a pierdut capul atunci când, în ultima zi a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
cu apă în nopțile precedente, de Mihrajan. La fiecare alunecuș, la fiecare băltoacă de noroi, mă duceam cu gândul la tata, care detesta atât de mult sărbătoarea asta și datinile care aveau legătură cu ea. Nu-l mai văzusem de la cearta noastră, fie ca Dumnezeu să mă ierte odată și odată! dar ceream regulat vești despre el Wardei și lui Mariam. Răspunsurile lor erau rareori liniștitoare. Ruinându-se pentru a da o zestre bogată surorii mele, pomenindu-se încărcat de datorii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să-și dea cu parfum, cu sulimanuri, să se pieptene și chiar și să se spele. N-am protestat, căci am priceput pe dată că zelul religios nu era singurul motiv al acestui sfat. S-au văzut adesea în caravane certuri, accese de nebunie sau chiar crime prilejuite de prezența unei preafrumoase sclave, iar unchiul voia cu orice preț să evite orice ispită, orice atitudine provocatoare. Etapa următoare ne-a dus spre oazele din Tuat și Ghurara, puncte de plecare ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
de față, căutându-și următoarea pradă: — Dar tu, Ahmed? Numitul Ahmed îl măsură pe Abdallah cu dispreț, după care rosti tare: — Treizeci de dinari, ca să spăl onoarea tribului. Și astfel dădu ocol încăperii, folosindu-se cu ingeniozitate de geloziile și certurile dintre familii sau clanuri, căpătând de fiecare dată o contribuție tot mai însemnată. În mintea mea, cifrele se adunau. Cei doi dinari ai mei amărâți se făcură doisprezece, patruzeci și doi, nouăzeci și doi... Ultimul solicitat a fost unchiul Hibei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
și funcția de cardinal gerant al Vaticanului! Cum tot nu era de ajuns, au început să vândă indulgențe nefericiților germani! Dacă plătiți, păcatele vă sunt iertate! În fond, ceea ce Sfântul Părinte încearcă să vândă este chiar raiul. Așa a început cearta cu Luther. — Călugărul ăsta avea așadar dreptate. Într-un anume sens, da. Numai că, nu mă pot împiedica să gândesc că banii adunați într-un mod atât de dubios trebuie să slujească la terminarea bazilicii Sfântul Petru, și că o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
să-i anticipezi acțiunile. Îți mulțumesc că m-ai prevenit. Am auzit însă că între Mucianus și Vespasianus au fost neînțelegeri grave... — Vespasianus e avar, Mucianus risipește cu plăcere toți banii care-i încap pe mână... S-au luat la ceartă pentru administrarea provinciilor din Africa. Acum însă au stabilit o linie de acțiune comună ca să cucerească Imperiul. Garanția acordului lor e Titus. — Îl cunoști și pe Titus, fiul lui Vespasianus? Calvia zâmbi. — Cunosc și pasiunea lui pentru Berenice, fiica lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2064_a_3389]