1,886 matches
-
se schimbase, nu mai avea coama zbârlită și botul alungit din orice parte l-ai fi privit. Nu mai căutau unii la alții cu dușmănie, el și Pârnaie mergeau în același pas, fiecare nepotri veală stârnea un sunet în pieptul ceasornicului, ca și cum i-ar fi plesnit o coardă. — Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare, Sfinte făr’ de moarte, miluiește-ne pe noi... continuă Isaia, iar Iadeș agită cădelnița, răspândind aromele fierbinți ale alcoolurilor tari. Când se lăsă tăcerea, Bunelu se apropie de umărul
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cer mai puțin ? făcu Marchiza din buze, privind cu teamă la Isaia. Dar, prinși asupra faptului, amuțiră, lăsând neelucidată dimensiunea smereniei. În schimb, Isaia, după o adâncă reculegere, porni. În mormânt ai fost pus, Iisuse, psalmodie, privind cu evlavie la ceasornicul cu pendul, pe care Calu își rezemase cotul stâng. Și adăugă : De ce vii din iad, Hristoase ? Cu îngroparea ta ai zdrobit tot iadul. Grăbește-te, înviază ! Cerurile zvâcniră, coborî o boare de vânt. În dreptul clopotniței, niște table ruginite se loviră
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
și umerii, și mâna în care ținea paleta cu vopsele. Numai că, în locul paletei, în palma întinsă, pictă ceasul deșteptător de pe noptieră. Mai era un minut până la miezul nopții. Atunci, cu mâna purtată de o putere mai mare, desenă acele ceasornicului ca pe unul singur. Lăsă pensula și paleta să cadă. Închise ochii. Îl cuprinse o sfârșeală caldă, toate chipurile pe care le desenase începură să se învârtească în jurul lui, ca un balans de călușei, în ritmul muzicii de flașnetă pe
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
destinul întregii omeniri. Maca scoase pachetul. Bărbatul dădu scurt din cap, țâncii făcură un pas înainte și întinseră mâinile. Ceea ce îl obligă pe Maca să pună câte o țigară în palma fiecăruia. Țâncii se retraseră, ca păpușile ce reintră în ceasornicul cel mare, după ce fac ocolul la ora exactă. El le așteptă mulțumirile, dar, cum nu veniră, spuse doar „cu plăcere“ și urcă spre etajul întâi, acolo unde cele două femei dolofane oficiau ritualul cepei prăjite. — Ai venit la timp, spuse
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
că și pe ea o cunoșteam. Era Abby. —Bette, asta e...ăă... nu e ceea ce... Bette, o cunoști pe Abby, nu-i așa? Transpira vizibil și dădea din mâini Într-un fel de ritm spasmodic, În sens invers acelor de ceasornic, făcându-i semn fetei În timp ce Încerca simultan să se comporte ca și cum ea n-ar fi fost acolo. —Bette! Mă bucur că ne vedem din nou. Am văzut chestia aia despre tine zilele trecute, ciripi ea. Mâna ei Începu să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2293_a_3618]
-
sunt evidențiate inclusiv în versuri. O epigramî din “Ulcica noastră”revista locală cu caracter literar și umoristic - ce se referă la Smilovici David, ceasornicar și bijutier ce și-a desfășurat activitatea în Oltenița aproape 30 de ani, se spune: “Brățări, ceasornice, ineleLa Smilovici ceasornicarul Frumoase, țări că peste ele Putear-ai trece chiar cu carul.” Lipsa altor referiri scrise legate de acest aspect al activității meșteșugarilor evrei din Oltenița este suplinita de memoria colectivă a generațiilor vârstnice ce-și amintesc cu plăcere
Ramuri, muguri si mugurasi de creatie olteniteana Antologie de poezie și proză oltenițeană by Nicolae Mavrodin si Silviu Cristache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91640_a_93399]
-
metalurgie zdrobirea minereurilor se face prin așa-numitele pive de minereu. Forma elementară a oricărei mașini fusese transmisă de Imperiul roman sub înfățișarea morii de apă. Din perioada meșteșugărească au rămas marile invenții ale busolei, prafului de pușcă, tipografiei și ceasornicului automat. În general însă mașinismul joacă rolul secundar pe care i-1 atribuie Adam Smith alături de diviziunea muncii. Folosirea sporadică a mașinilor capătă o foarte mare importanță în secolul al XVII-lea, întrucât le oferea marilor matematicieni ai timpului puncte
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fratelui; să stabilească ierarhia vârstelor, desemnând colegul cu „cel mai mic”, respectiv „cel mai mare” frate. Mod de desfășurare: Copiii stau în cerc și într-o primă etapă transmit colegilor știrea despre existența fraților: fiecare copil, în ordinea acelor de ceasornic spune dacă are sau nu frați; în etapa a doua, cei care au frați au sarcina de a descrie (limbaj verbal, paraverbal, nonverbal) unul din frații lor, așa încât colegii care nu au frați să poată deduce vârsta (mai mare, mai
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
examenul cu vocea șoptită, când examinatorul pronunță de la o anumită distanță de subiect cu o voce șoptită o serie de consoane, literes, cuvinte, iar subiectul este invitat apoi să le reproducă; * acumetria instrumentală realizându-se cu mijloace improvizate, examenul cu ceasornicul (subiectul trebuie să ridice mâna când aude tic-tacul ceasului); examenul cu monede sau bețișoare ce sunt lovite în spatele subiectului spre urechea stângă sau dreaptă de la distanțe variabile. Astăzi pentru determinarea acuității auditive se utilizează audiometrul, care se utilizează atât în
by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
a sculpturii. Citită de jos în sus, mișcarea sculpturii lui Michelangelo, Victoria (figura 75), începe printr-o diagonală abruptă, creată prin ridicarea de pe piciorul drept întins către piciorul stâng îndoit. De la șolduri, spatele continuă întoarcerea în sensul invers acelor de ceasornic, către umeri, unde spirala este schimbată repede și violent de mișcarea capului în sensul acelor de ceasornic. Exemplele anterioare pot fi descrise ca elaborări dinamice ale axei centrale. Chiar mai frecvent, centrii separați ai compoziției sunt amplificați, conferind o semnificație
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
diagonală abruptă, creată prin ridicarea de pe piciorul drept întins către piciorul stâng îndoit. De la șolduri, spatele continuă întoarcerea în sensul invers acelor de ceasornic, către umeri, unde spirala este schimbată repede și violent de mișcarea capului în sensul acelor de ceasornic. Exemplele anterioare pot fi descrise ca elaborări dinamice ale axei centrale. Chiar mai frecvent, centrii separați ai compoziției sunt amplificați, conferind o semnificație specială prin devierea față de axa centrală. O ilustrare frapantă ne pune la îndemână celebrul tablou Rondul de
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
îl descoperim pe Ion Barbu, care-l invocase pe Fox: Se aud gemând butucii la echinox,/ ciorchina tremură de îndoială./ Pe unde ești bătrână umbră,/ când masca toamnei dă în voi năvală". Sub semnul trecerii timpului, poetul evocă vatra părintească, ceasornicul, ritualul mesei de prânz: "Și numai târziu, altădată,/ umbrele luară aminte/ că la masa întinsă-n ogradă/ sunt mai puțini ca-nainte". Un întreg univers rustic umple spațiile poeziei: strugurii roșii, spicul de grâu, porumbul, iezii, șopârlele, vicleimul, colinde în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
unor sentimente pe care nu le refuză, cum nu refuză nici "muzica" nici "vagul", ci le ascunde și le integrează organic: "Cel ce nu a venit,/ Cel ce e s-a risipit/ Lângă tâmpla mea începe plus și minus infinit" ("Ceasornicul"). Ca toți poeții perioadei în care a debutat, Cezar Baltag e obsedat de timpul trecut, dar trăiește intens prezentul, nefiindu-i indiferent nici viitorul. El visează Comuna: "timpul ce va veni e cel mai vital și mai măreț"; "Vin zilele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
prost./ Bătut de-o veselie fără rost." Alteori creionează un univers al groazei, de coșmar, cu mașini și trenuri înspăimântătoare, cu sunete de claxoane stridente, torturante pentru nervi. O spaimă metafizică amenință existența: "Drumul, ducând departe, în sensul opus/ Acelui ceasornic uriaș/ Cu axul înfipt in Marele Oraș/ Dar aflat înăuntru tuturor acestor mizerii!/ Dar poate ar trebui să mă sperii." Poetul integrează o lume de fantastic în dimensiunea existenței cotidiene urbane, ea amintește de poveștile populare germane ("Istoria lui Claus
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o casă îndepărtată de toate locurile cunoscute. Ceea ce îl obosește și îl agasează este neputința: Totul e calculat dinainte/ Cu mare precizie,/ Numai noi, naivii/ Mai umblăm pe la policlinici". Volumul se numește "Moartea ceasului", pentru că poetul se vrea în afara timpului. Ceasornicul a obosit să mai măsoare "destrămarea", de aceea încearcă să se situeze într-un timp demiurgic: " Unde ceasurile se potrivesc singure/ După inima lui Dumnezeu". Marin Sorescu își construiește poeziile după un anumit tipic; formulează, în primele versuri ideea, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Lanțul de fier” e cel pentru piedică. îmi bazez răspunsul pe analogia cu o situație descrisă de Traian Demetrescu într-o schiță de-a sa: „Aproape în toate zilele, la aceeași oră de dimineață, căruțașul trecea pe sub fereastra mea. Era ceasornicul meu”2) Ce căruțe aveau un mers atît de regulat? Cele ce aprovizionau piețele și cele ale aparilor. Tip anxios, Bacovia e iritat atît de zgomotul lanțului, cît și, mai ales , de repetarea lui la intervale egale. în loc să-i dea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
2, vo1.5, 1907, p. 133. 8. Craii de Curtea-Veche, în Opere, Ediție de Barbu Cioculescu, Ed. Fundației Culturale Romîne, 1994, p. 94. Mărturisirea îi aparține lui Pantazi, dar poate fi atribuită și autorului. 9. O demonstrează următorul pasaj din Ceasornicul domnilor, de Antonio de Guevara, în traducerea lui Nicolae Costin: „nimene nu socotesc a fi așea nebun, să nu laude știința învățăturilor mai mult decît nebunia războiului”. (Nicolae Costin, Scrieri, 2, Ediție critică de Gabriel Ștrempel, Ed.Hyperion, Chișinău, 1991
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
1881, bătrînul Eminovici s-a dus la București, ca să-și vadă feciorul și să urmeze un tratament medical. Caragiale spune că "era un bătrîn foarte drăguț, glumeț și original. Făcuse o afacere și venise să-i cumpere fiului haine și ceasornic și să-i deie "din viață" o sută de galbeni, partea lui de moștenire, din averea părintească" (In Nirvana). Poetul locuia pe strada Biserica Enei nr. 1, într-o odaie mucegăioasă, la care avea acces pe o scară de lemn
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Comp. I din al 9-lea de Dorobanți, Casarma Aslan în R. Sărat." Pe această scrisoare, Maiorescu a făcut următoarea adnotare în N. B.: "I-am răspuns, a venit în București, a luat din vechia locuința a lui Mih. Em. un ceasornic de aur, rămas în păstrare acolo, a venit să mă vadă, promițînd ajutor bănesc pentru întreținerea bolnavului, dar n-a trimis nimic și n-a mai scris nimic, a dispărut. T. M."252. În Însemnările zilnice ale lui Maiorescu, găsim
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ale lui Maiorescu, găsim și alte precizări: "Luni 15/27 august 1883. Am fost la Sanatorul Soutzo să vad pe Eminescu. Deliriu necontenit. Nu m-a cunoscut. Trist aspect. Venise fratele său la mine a profitat de ocazie ca să iee ceasornicul de aur a sărmanului nebun. Și tată-său a venit la mine"253. Punem la rînd și informația dată de Victor Eminescu, fiul lui Matei, tot în legătură cu acest ceasornic: "Pe la începutul lui iulie 1881 Gh. Eminovici, tatăl poetului, a venit
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
Venise fratele său la mine a profitat de ocazie ca să iee ceasornicul de aur a sărmanului nebun. Și tată-său a venit la mine"253. Punem la rînd și informația dată de Victor Eminescu, fiul lui Matei, tot în legătură cu acest ceasornic: "Pe la începutul lui iulie 1881 Gh. Eminovici, tatăl poetului, a venit la București, ca să vadă pe poet. Cu această ocaziune a cumpărat și dăruit poetului un ceas de aur, cu lanț, care l-a costat 40 de galbeni. Acest ceas
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ascund în spatele unor acte ratate (lapsus, uitare, confuzii), a unor manifestări aparent bizare ale elevilor. "Oare" se întreabă Freud "este o simplă întîmplare atunci cînd un școlar pierde, distruge, strică obiectele sale de uz curent, cum ar fi ghiozdanul sau ceasornicul său chiar în ajunul zilei sale de aniversare?" (20, p. 90). Tot așa, în spatele "erorilor de lectură", a unor frecvente greșeli ortografice se află, poate, o tendință refulată. Prin psihanaliză se pot descoperi sentimente profunde, inconștiente, care domină subiectul în
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
analizele economice. Limbajul trădează viziunea originară care a marcat arhitectura conceptuală a Economiei. Ceea ce este surprinzător constă în aceea că persistă această situație ca și când concluziile și ipotezele au fost declarate definitiv valide, în timp ce fizica, marea beneficiară a metaforei carteziene a ceasornicului, a trecut prin câteva revoluții epistemice de atunci încoace. Nu este o exagerare să constatăm că Economia și-a legat existența de un tipar interpretativ cu un anume grad de ocultism (Verlet, 2007). Desigur, așa cum am spus, mai degrabă putem
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
briciului lui Ockham și cutumele științifice ale comunității, teoreticianul vrea să scape cu fața curată și fără urme de palme. Figura omului de știință iluminist nu trebuia să strice poza de epocă. Fizica newtoniană a preluat ideea carteziană a universului ceasornic nu doar pentru că simplifica pe înțelesul oamenilor complicatele traiectorii ale planetelor, ci și pentru că această ipoteză sugera implicit un răspuns canonic la o întrebare (evitată pentru că era subversivă pentru secularizare): cine a construit și face să funcționeze ceasornicul? Adam Smith
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
a universului ceasornic nu doar pentru că simplifica pe înțelesul oamenilor complicatele traiectorii ale planetelor, ci și pentru că această ipoteză sugera implicit un răspuns canonic la o întrebare (evitată pentru că era subversivă pentru secularizare): cine a construit și face să funcționeze ceasornicul? Adam Smith a înlocuit în Economie ceasornicul cu ceva și mai eficient pentru dublul scop al științei iluministe: mâna invizibilă care ordonează implacabil comportamentul nostru planetar și interesele noastre divergente. S-ar putea să fie vorba despre un exces de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]