3,105 matches
-
furturi sau bătăi. Județul cel mare, în afară de acțiuni penale, era și creator de jurisprudență, deci reorganizator de activități cutumiare și nimeni nu putea influența să judece împotriva conștiinței ei. Când erau cazuri care depășeau hotarele moșiei sătești, se apela la ceata de bătrâni în a cărei competență teritorială cădeau aceste cazuri. Pedepsele erau gradate după gravitatea faptei, de la cele morale și materiale până la cele capitale, în care intrau: crâncenarea, înfierarea, mutilarea mâinii și lapidarea care consta în aruncarea cu pietre
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
moldovenesc. Majoritatea dintre acestea sunt comune pentru satele din jur: Plugușorul, Banda lui Jianu, Capra, Ursul, Calul, Semănatul. Plugul cel mare este un obicei specific satelor din Oncești și de aceea vom zăbovi mai mult asupra lui. Acest alai sau ceată care ajunge până la 15 persoane se compune din următoarele personaje: arnăut, turc, fată, babă, moșneag, jidan, jidancă, țigan, țigancă, băiat de țigan, fată de țigan, bulibașă, țiganca bulibașei și 2-3 lăutari. Astăzi se prezintă într-o stare redusă ca amploare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
lume ca să mântuiască oamenii de păcate. Același lucru se face în satele răzășești cu Steaua, cu care se umblă până la Bobotează. Reiau sub diverse forme emoționante povestea nașterii Mântuitorului, exprimând bucuria oamenilor cu ocazia acestei sărbători creștine. În ajunul Crăciunului, cete de colindători pornesc în grupuri mici să colinde din casă în casă. Acest vechi obicei se practică în satele Bărboasa, Onceștii Vechi și Taula. Dacă gazda binevoia să le deschidă, colindătorii aveau parte de obișnuitele daruri: colaci, covrigi, cozonaci, nuci
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Iisus, icoană pe care membrii fiecărei case o sărutau cu evlavie. Se practică în fiecare sat. Adevăratul colindat se desfășoară însă în seara și noaptea de Crăciun. În satele amintite, colindătorii, tineri și oameni în toată firea, se adunau în cete bine rânduite. Fiecare grup își alege un conducător numit vătaf sau jude. Colindătorilor li se alăturau câțiva flăcăi cu saci și traiste pentru darurile primite. Până prin anii 1948, cetele se împărțeau și colindau numai câte o parte a satului
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
colindătorii, tineri și oameni în toată firea, se adunau în cete bine rânduite. Fiecare grup își alege un conducător numit vătaf sau jude. Colindătorilor li se alăturau câțiva flăcăi cu saci și traiste pentru darurile primite. Până prin anii 1948, cetele se împărțeau și colindau numai câte o parte a satului, în special pe la casele unde se aflau fete. Aceste cete aveau grijă să nu pătrundă pe „teritoriul” altor cete. Odată intrați în curtea gospodarilor, colindătorii începeau să ureze în fața tuturor
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
vătaf sau jude. Colindătorilor li se alăturau câțiva flăcăi cu saci și traiste pentru darurile primite. Până prin anii 1948, cetele se împărțeau și colindau numai câte o parte a satului, în special pe la casele unde se aflau fete. Aceste cete aveau grijă să nu pătrundă pe „teritoriul” altor cete. Odată intrați în curtea gospodarilor, colindătorii începeau să ureze în fața tuturor membrilor familiei, adunați de regulă în prag. Cântecele erau însoțite de dansuri. După ce cântecele și dansurile se terminau, colindătorii erau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu saci și traiste pentru darurile primite. Până prin anii 1948, cetele se împărțeau și colindau numai câte o parte a satului, în special pe la casele unde se aflau fete. Aceste cete aveau grijă să nu pătrundă pe „teritoriul” altor cete. Odată intrați în curtea gospodarilor, colindătorii începeau să ureze în fața tuturor membrilor familiei, adunați de regulă în prag. Cântecele erau însoțite de dansuri. După ce cântecele și dansurile se terminau, colindătorii erau invitați de către gazdă în casă, unde erau răsplătiți cu
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Stelei se sfârșea cu urări de sănătate, viață lungă și spor în toate. Pe timpul puterii comuniste era interzis „mersul cu Steaua”. Capra și căiuții Jocul cu Capra, cât și Căiuții, fac parte din ritualul reprezentațiilor festive închinate Anului Nou. O ceată de băieți cutreieră ulițele, ducând cu ei un cap de capră sau un cap de cal. Călărețul introdus într-un camuflaj din hârtie colorată, strunește bine calul care joacă și sare. Corpul caprei este confecționat din hârtie colorată sau din
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
unde joaca, chiotele și cântecele se prelungeau uneori până noaptea târziu. Parcă mă revăd în jurul focului, cu știuleți de porumb în lapte numai buni de copt, înfipți într-o țepușă, perpelindu-i în jar, pe toate părțile. Alteori, organizați în cete, așa, doar ca să bravăm, plecam după... furat. Ni se părea că pepenii altora sunt... bostani. Și, în timp ce unii dintre noi îi țineau de vorbă pe „stăpâni”, alții, cu cârlige uriașe, trăgeau din porumb, culcați pe burtă, cei mai frumoși pepeni
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
și modifică sensibil deznodământul. Dacă ceea ce povestise corăbierul semăna mai mult cu un fabliau, istorisirea aprodului devine mai acidă, mai virulent critică, căci el se dorește un spirit justițiar și propune o revanșă împotriva decăderii clerului, înfățișându-le ascultătorilor săi, ceata veselă și certăreață în același timp a pelerinilor, pedeapsa veșnică, de pe cealaltă lume, de care se vor învrednici călugării cerșetori, față de care nutrea o vădită antipatie: aceștia vor viețui sub coada lui Belzebut, în locul cel mai ingrat și mai indezirabil
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3076]
-
nuvelă și după al doilea război. La Ion Băieșu, o familie de intelectuali invită în intimitatea ei un căruțaș ca să facă o baie de vulgaritate. Acesta se poartă prea firesc, dezamăgindu-i. La Fănuș Neagu, în vreme de secetă, o ceată de țărani pornește călare pe firul albiei secate, sperând să întâlnească apa. Pe rând, toți călăreții renunță și se întorc din drum cu excepția unuia care continuă să galopeze, având astfel iluzia că simte răcoarea valurilor. În proza contemporană, ca și
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
patentați, în Groapa, la numai un an de închisoare. Paraschiv e prins din nou, prin denunțul unuia, Sandu, din banda lui, și de astă dată se anunță o sentință grea fiind vorba și de asasinarea lui Bozoncea, fostul șef al cetei. Ibovnica oferă trupul ei apetisant gardienilor și îi facilitează evadarea. Boale și doftori Nu te juca, soro: boala n-alege! O damă către Regina Elisabeta Nu toate personajele literaturii noastre sunt sănătoase tun. Multe cad bolnave. Dintre ele însă, unele
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
și vor să-i jefuiască de funcții pe ceilalți. Mai dau câte un ban pe ici pe colo, promit câte-o biserică dar... Bâr, oiță, de la munte... chiar de-i fi cu Steaua în frunte ! 250 Care ești, mă, din ceata asta că nu-ți vedem... căciula ! Faceți 4 sau 14% ? Dacă intrați... se duce Gigi în Parlamentul European ? Pe locurile din liste mai sunt ceva partizani, la... etc. Cum s-ar spune mulți, mărunți, pierduți și... muți. Să vedem câte
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
operei din acest moment încolo, parodiind și tipul uneori rezumativ de prezentare a episoadelor anterioare din versurile unor epopei: Lesne sătul de socratica turmă, să lase mai slobod/ Hățul să zăngăne armele lui Demostene cel Mare/ să-l înconjoare romanele cete scăpate de-accentul/ Grecilor și să-l inspire, schimbându-i de-asemenea gustul/ Forului, smuls uneori, să-i alerge condeiul pe-o filă,/ Soarta s-o cânte, cu mersu-i mereu nestatornic și iute". Naratorului-personaj i se propune să parodieze filonul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
face să alergi pe drumuri. Capitolul pe care-l începi și nu știi încă ce poveste va istorisi este asemenea colțului după care o să cotești ieșind din mănăstire și nu știi dacă-ți va scoate în față un balaur, o ceată de sălbatici, o insulă fermecată, o nouă dragoste". Deși va fi produsul unei literaturi din care postmodernismul, cel puțin la nivel conceptual, absentează, fiind înlocuit prin sintagme precum Noul Roman francez sau Noul Nou Roman, un alt reputat autor al
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Alți daci, printre care și nobili, sunt prinși și înlănțuiți pentru a fi duși la Roma, unde urmau să facă parte din cortegiul triumfal al lui Traian. în ultima scenă, soldați romani în civil, deci veterani, însoțesc, fără arme, o ceată de daci încărcată de bagaje și mânând vite. Sunt dacii care au fost mutați din locurile lor pentru a fi mai ușor supravegheați și folosiți la diferite munci. Coloniști din toate colțurile imperiului vor fi aduși în noua provincie, pentru ca
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
pe care istoricii le numesc migratoare, din pricină că migrau, adică rătăceau dintr-un loc în altul. Unele năvăleau din părțile de miazănoapte ale Europei; altele dinspre răsărit, tocmai din Asia. Cu spada, cu sulița sau cu arcul, războinicii barbari porneau în cete după pradă. În frunte galopau căpeteniile. Apoi veneau căruțele, mânate de bătrâni sau femei. În căruțe încărcau copiii, corturile din piei de animale și tot avutul. Mai în urmă călătoreau turmele de vite sau hergheliile de cai. În năvălirile lor
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
curajul și să dobândească victoria. Așa, patru sute de români, cu îndrăzneală și vitejie, după cum scrie în cronica polonă, au schimbat soarta bătăliei de la Marienburg din anul 1422. Și scrie un cronicar polon: «Astfel într-un chip minunat românii cu o ceată de 21 puțini oameni au bătut oastea mare a dușmanului și s-au întors în tabăra oștirii regale învingători și încărcați cu o pradă uriașă». Fata de la Cozia După Mircea-vodă au rămas mai mulți fii și nepoți de frați. Între
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
parc-ar fi fost însetatul care a băut dintr-un izvor rece, binefăcător. De pretutindeni a adunat tineri flăcăi, dornici să lupte cu vrăjmașul cotropitor. Bătrâna Vrâncioaia i-a ieșit în cale, i-a arătat flăcăii cum se strângeau în cete, pe văi, și i a zis: Vezi, Mâria-ta, vin flăcăii de după munți. Toată Vrancea se ridică împotriva dușmanui. Iată, în frunte sunt cei șapte feciori ai mei. Ți-i dăruiesc, Măria-ta, pentru țară. Așa, ajutat de popor, Ștefan-Vodă l-
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
de boieri și popor, și peste țară domnea un domn rău și viclean, ce se chema Alexandru cel Rău, ieșise vestea că el este fecior de domn și are dreptul la domnia țării. Atunci Alexandru cel Rău trimise îndată o ceată de călăreți să-l prindă și să-l aducă la scaunul domniei, în București. Ostașii merseră pe dată la Strehaia, unde Mihai își avea reședința băniei sale, îl luară și porniră cu el la scaunul domniei, la București, după cum li
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
Florea s-a ținut după dânșii. Pe drum, în popasuri, sta de o parte, cuviincios și cuminte. Când oamenii se aflau în luptă, le aducea apă cu ulciorul. Asta era «misiunea» lui. Câteodată, se strecura înainte și afla știri despre cetele nobililor. Altădată se urca în câte un copac și de acolo scruta zarea, să afle mișcările nobililor. De cele mai multe ori a fost de mare folos răsculaților. Tot coborând, țăranii răsculați, conduși de Crișan, au ajuns la Deva, pe-o vreme
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
despre originea satului. Se a răta că sub domnia lui Ștefan Vodă, un anume Avram Huiban, care locu ia în munți, fiind rânduit ca soldat dărăban, căuta nuiele de corn pentru coarde de arcuri și, tot căutând, nimeri la o ceată de voinici aflată tocmai unde erau Avrămeștii, unde se ș i gă sea corniș din belșug. Locurile în cauză, acoperite cu păduri și nestăpânite încă de nimeni i au plăcut dorobanțului care s-a și hotărât să i le ceară
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
ales din harta Peutengeriană se adeverează. După datina Romanilor, legioanele erau în timp de pace întrebuințate de a lucra sau a povățui lucrările cetăților, a drumurilor publice și acele ale băilor minerale. În cursul petrecerei romanilor în aceste locuri, o ceată a legioanei Iașene s-au întrebuințatu la minele de la Baia, unde comendatul ei Claudius au înălțat în onorul Împăratului Adr ianu Antoniu și a soției sale Amia Faustina o colo ană ce până astăz i se păstrează în muzeul de la
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
depărtare) REGAN: Casa-asta-i mică; bătrînul și-ai lui Nu pot fi bine găzduiți. GONERIL: E vina lui; el s-a lipsit de-odihnă Și trebui' să-și încerce nebunia. REGAN: În ce-l privește, -l voi primi, dar nici Unul din ceata-i. GONERIL: Am de gînd la fel. Unde-i lord Gloucester? CORNWALL: A condus bătrînul. (Intra Gloucester) Iată-l, s-a-ntors. GLOUCESTER: Regele-i furios. CORNWALL: Încotro pleacă? GLOUCESTER: El cere-un cal, dar nu știu încotro. CORNWALL: Mai bine să
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
pacostea udemeristă? La cât suntem noi de deștepți la urne, se pare că niciodată. Păcat, mare păcat! Tagma urgisită O are de câte ori am scris despre profesori? Cine mai știe! Chiar dacă uneori trece o lună fără să scriu nimic despre această ceată de români, ceată prea tristă și urgisită ca să mai ridice glasul în apărarea lor, totuși niciodată nu îmi dispar din gând, deoarece am făcut și eu parte un timp din rândul lor, iar urmașii mei la fel. De ce le-or
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]