2,059 matches
-
să fie, spune Rufus. Clipește imediat, fals panicat: — Deși, ciumpăvit de celelalte nume cum îl porți tu... — N-are importanță, i-o întoarce un altul. Puterea lui este mai mare decât a lui Anubis, căci alături de Isis, Cybele și Virgina Celestă este unul dintre cele patru elemente primordiale ale Universului. — Serios? se minunează de formă Rufus. Întreabă plin de solicitudine: — Și care ar fi acestea? — Focul, apa, pământul și aerul. Dacă ești atât de atras de filozofie, suspină în sinea sa
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
și morale? În timp ce-i preda, își studia elevul. Băiatul era uluitor de interesat și isteț, disperat să învețe. Spre uimirea sa, Andrew se trezi lăudându-l, nu doar admonestându-l. Și desigur, băiatul îndeplinea și funcția de mesager, un intermediar celest între lumea lui și cea a soției sale. Un înger. Pagină separată După ploi, a urmat vremea rea. După răcoare, căldura. În decursul anului, după vizita la doamna Pereira și sosirea echipamentului științific al pastorului MacFarlane, corpul lui Bobby se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
notează adresa. Se gândește că poate-l și cunoaște pe individ. Nu cumva l-a văzut odată discutând cu doamna Macfarlane? Înainte să plece, doamna Pereira îi arată ultima ei invenție, un buton ascuns sub covor, care declanșează o muzică celestă de la un gramofon aflat în dormitor. Încă nu funcționează perfect. Acul are tedința să alunece, dar va avea mare succes cu el. Bobby îi spune că va fi foarte bine, apoi că se va întoarce în câteva zile. Nu este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
Animalule! Năluca dispare. Un tip gras, cu barbă stufoasă se uită în jur, vădit deranjat. Zdrențele dispar după colț, însoțite de râsul unui student. Traversează St. Giles zâmbind. Apoi, dintr-odată, se întâmplă ceva rar și semnificativ. Ca acele corpuri celeste ale căror traiectorie necesită riglă de calcul și tabele de conversie pentru a o calcula, Jonathan, o particulă fără casă, intră într-o coliziune. Un eveniment care schimbă totul, pentru totdeauna. Începe cu un clopoțel și scrâșnetul unui lanț neuns
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
trec din când În când și le vedem farurile. Apoi, Universitatea Napier, răsăritul soarelui, ciripitul păsărilor care se duc spre grădinile din Gilmore Place și pe urmă suntem În King’s Theatre. Stacey, Carole și micuța prietenă a lui Stacey, Celeste, Împreună cu noi la pantomimă, să vedem Mother Goose cu Stanley Baxter și Angus Lennie din Crossroads. Noi am văzut-o. Ba nu, n-am văzut-o. Ba da, așa a fost. E lumină și nouă ne e frig: ne clănțăne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
sarcastic, glasul stelelor moarte. Fâlfâitul tocit al îngerilor muți treziți de mângâierea lunii. Gingășia de fildeș a oceanelor siderale este - curios lucru! - albastră. Tulburătoare mereu, niciodată stabilă, magia paradoxului mascat de tăcere frământă taina mirajului plictisit. Inexplicabilă liniște a conținutului celest. Sfidătorul Luceafăr pare un Tedy al Parnasului din ceruri - stih abstract al poeziei sublime. Întunericul albastru cuprinde ritualul vrăjii cerești. ......................................................... ............ Cerneala s-a vărsat peste gingășia de fildeș a oceanelor siderale ce este - curios lucru! - tot albastru. Alina Tonigaru, clasa
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
rostogolea ca buzduganul din altă poveste vocea groasă, puternică a Stăniloaiei, hangița: Că parcă nu v-aș ști eu, ’r-ați ai dracu’ de mitocani! Episodul 24 îN LEGĂTURĂ CU UNELE PROBLEME îNTÂMPINATE DE POVESTITORII SECOLULUI AL XVII-LEA în toată această celestă harababură din jurul hanului, mai la o parte, ascuns de vânzoleala dimprejur printr-o căruță înaltă cu coviltir, pâlpâia domol un foc lângă care ședea o mână de oameni prăvăliți întru hodină. Dacă din întâmplare ori dacă în mod legic, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
orașului Kabul, ci a unei întregi culturi, biblioteca fiind un depozitar al culturii afgane. Sanford Biggers a petrecut câțiva ani în Japonia, iar videoul lui prezintă un grup de artiști care fac un fel de meditație budistă, cântând o muzică celestă, ciudată, din clopote care au fost realizate din argint și aur provenit din bijuterii hip-hop. Mesajul lui este foarte clar: se referă la deturnarea sensului inițial al hip-hop-ului, dintr-unul social, o muzică protestară, care are rolul de a ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
capul plecat mai tot timpul. Credeam că, dacă țin capul jos, oamenii nu or să mă vadă și or să uite pur și simplu că sunt acolo. Nu a funcționat. Practic, eram sacul de box al unei scorpii pe nume Celeste, care mă amenința că îmi ia capul dacă nu fur țigări din geanta mamei ca să i le dau ei. Celeste, pacostea aia, o uram de-a dreptul. Mi-a făcut viața un infern. Și colac peste pupăză, mama m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
uite pur și simplu că sunt acolo. Nu a funcționat. Practic, eram sacul de box al unei scorpii pe nume Celeste, care mă amenința că îmi ia capul dacă nu fur țigări din geanta mamei ca să i le dau ei. Celeste, pacostea aia, o uram de-a dreptul. Mi-a făcut viața un infern. Și colac peste pupăză, mama m-a bătut când a văzut că-i lipsesc țigări. Se spune că zilele petrecute în școală sunt cele mai fericite din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
de pe mâna ei stângă. E măritată. Doamne, până și vaca aia a reușit să se mărite cu cineva. Și nici măcar nu e urât, la naiba. Cel puțin, dacă era urât puteam să mă consolez. Da, cu asta, e grozav. Acum, Celeste, ai putea să te așezi cât se poate de repede, pentru că și așa suntem destul de în întârziere? E furioasă. Două pete de un roz aprins apar pe pomeții ei ascuțiți. Cu toate astea mă ascultă. Când se așază, aruncă o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
pauză de un minut, întrebându-mă dacă nu cumva ar trebui să mă opresc acum când mai pot. Apoi, mă gândec eu, o să mai spun un singur lucru. De fapt, mă distrează asta, în ciuda inimii mele frânte și faptului că Celeste - dușmanca mea din copilărie venită din iad - stă la doar câțiva metri de mine. Văd o vacanță în străinătate; plaje albe și mare limpede, albastră. Poate o insulă. — Ah, asta va fi luna de miere, se luminează Tania. Mergem în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
mișcarea, cu dinamica existentului. Tensiunea între contrarii „conferă unitatea de structură a lumii” (Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii, II, Ed. Eminescu, 43 1987). Hyperion și Cătălina sunt entități energetice incompatibile. Realizarea unității prin identificare (amândoi muritori sau amândoi celești) ar anula sistemul însuși, adică acea structură de opoziții și contrarietăți, simetrii și disimetrii ce tind mereu spre echilibru, sau, cum nota poetul în „caietele fiziografice” (Fragmentarium) : un belșug dintr-o parte corespunde unei lipse în altă parte, iar suma
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
liniștea „pe-alei de viață milenară” (ibid., 5). Așadar, teama de „pierdere” și „rătăcire” se rezolvă prin „restructurarea” ființei în cuvânt, în cadențele versului. Poezia este un fel de „terapie”, calea ideală (și idealizată!) a înălțării de la teluric (lacrima) la celest (Paradisul). Tăcerea fumegândului cuvânt, Ed. Pim, Iași, 2010 După ce, prin culegerea de versuri intitulată Lacrima din Paradis (2009), își definea modalitățile discursului liric și obsesiile tematice, Mariana Rogoz Stratulat vine să-și contureze teritoriul poetic în tușe mai apăsate. Articulațiile
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mișcarea, cu dinamica existentului. Tensiunea între contrarii „conferă unitatea de structură a lumii” (Mircea Florian, Recesivitatea ca structură a lumii, II, Ed. Eminescu, 43 1987). Hyperion și Cătălina sunt entități energetice incompatibile. Realizarea unității prin identificare (amândoi muritori sau amândoi celești) ar anula sistemul însuși, adică acea structură de opoziții și contrarietăți, simetrii și disimetrii ce tind mereu spre echilibru, sau, cum nota poetul în „caietele fiziografice” (Fragmentarium) : un belșug dintr-o parte corespunde unei lipse în altă parte, iar suma
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
liniștea „pe-alei de viață milenară” (ibid., 5). Așadar, teama de „pierdere” și „rătăcire” se rezolvă prin „restructurarea” ființei în cuvânt, în cadențele versului. Poezia este un fel de „terapie”, calea ideală (și idealizată!) a înălțării de la teluric (lacrima) la celest (Paradisul). Tăcerea fumegândului cuvânt, Ed. Pim, Iași, 2010 După ce, prin culegerea de versuri intitulată Lacrima din Paradis (2009), își definea modalitățile discursului liric și obsesiile tematice, Mariana Rogoz Stratulat vine să-și contureze teritoriul poetic în tușe mai apăsate. Articulațiile
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
mai sper însă. Vorbește cu doctorul tău, tatăl lui Bogdan, parcă, zi-i să te mai scutească de torturile astea medievale. Inchiziția nu poate scoate nimic de la unul ca tine oricât s-ar strădui. Zi-le că buba ta e celestă, metaforică, deictică. Zi-le că ea nu se extirpă cu bisturiul lor steril. De fapt nici nu trebuia să te duci la doctor, poate îți crește vreo aripă și proștii ți-o taie. Hai cu noi în deltă și facem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2189_a_3514]
-
repetă persuasiv și tenace că tomul său și vechea noastră camaraderie pretind de la mine să scriu un cuvânt Înainte. Orice protest e zadarnic. De guerre lasse, mă resemnez să Îmi Înfrunt Îndemânatica Remington, confidentă complice și mută a atâtor escapade celeste. Când huzuream În fotoliile vreunui Pullman, sau mă lăfăiam sceptic În băile de nămol din unele cazinouri mai mult sau mai puțin termale, modernele constrângeri exercitate de bănci, bursă și turf nu m-au Împiedicat să-mi aduc obolul Înfiorărilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
veacul, unul din monumentele fără de număr ale arhitecturii noastre instinctive, În care dăinuie ingenua profuziune a meșterului italian, abia temperată de severul canon latin al lui Le Corbusier. O voi evoca fără șovăială. Priviți casa: pe fațada de azi, albastrul celest de ieri e zăpeziu și aseptic; Înăuntru, pașnicul patio al copilăriei, unde micuța sclavă neagră ducea de colo-colo În goana mare cana din argint pentru mate, Îndură fără să-i fie pe plac ofensiva progresului, care Îl burdușește cu dragoni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
miresele fuseseră măritate și trimise la casele lor, Fran trebuia să se apuce de numărul viitor. De data asta anunțurile urmau să fie contra cost. Se închipui intrând în clădirea Citizen și găsind departamentul de televânzări la fel de pustiu ca Marie Celeste, cu telefoanele la fel de tăcute precum cele din casa unei domnișoare bătrâne. Nu-i veni să creadă când o întâmpină zarva, confuzia și haosul create de mulțimea ce stătea la coadă ca să dea anunțuri pentru numărul 2. Singurele persoane care aveau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
paie de orez. Amaterasu, ținută strâns de opt milioane de zei orbiți de strălucirea celei regăsite, fu silită să-și reia locul în lumea de deasupra. Strigătul cocoșilor pecetlui zorile. Atunci când, peste multă vreme, Amaterasu își trimise nepotul, pe Ninigi, Celestul Orezului, să aducă pacea în Japonia negrelor începuturi, ea îi înmână cele trei daruri: Sabia curajului, primită de la fratele vinovat, care își ceruse astfel iertare, Giuvaerul de jad, și el unealtă a marii ademeniri de sub arborele Sakaki, și Oglinda în
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
perfecțiune orice artă pe care binevoiește să o practice, Genji este Amantul, de care toate femeile se îndrăgostesc și care redă fiecare femeie esenței ei absolute. Nu, nu se îndrăgostesc, îl adoră, îl urmează fără suflu, așa cum urmezi un stăpân celest în templul său. Genji poate avea, deci, orice femeie își dorește, și le și are, pe toate care îi ies în cale, mânat de înfrigurarea celui posedat de frumos. Pentru că Genji celebrează, în fiecare femeie este și vulgar să spui
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
arhetipal, zămislit în somnul colectiv japonez, de secole, cu precizia luminoasă pe care numai imaginile din vis o pot avea. Umilul, imperfectul, suferindul înveliș de carne pe care ai învățat să-l porți cu necesitate este retranscris conform unor stindarde celeste și o icoană pură, fără pată vine să i se suprapună. Tu nu te poți împotrivi, nu poți decât să o primești, în râs sau în disperare, așa cum ai primi o mască de aur care îți este aplicată, nemilos, peste
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
bărbatul iubit. Moment aproape la fel de emoționant ca acela în care, îmbrăcându-se cu hainele lui, Matsukaze își dăruiește propriul corp iubitului, pentru ca acesta să se reincarneze. Pe această forță magică a costumului este construit în întregime un no precum Hagoromo (Celestul veșmânt cu pene). Superbul veșmânt, agățat într-un pin, are ceva supranatural. Shite îl va cere și va accepta, în schimb, să danseze dansul fiicelor cerului. În momentul dansului, scena va deveni răspântie unde cerul se întâlnește cu pământul, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
Car într-o jumătate de oră. I-a lăsat pe Celeste și pe Stefan acasă să sărbătorească singuri ziua de Anul Nou - știa că soția lui va declanșa un război din cauza asta. Mal ridică receptorul și formă numărul de acasă. Celeste răspunse după ce sună de trei ori - „Da? Cine e cela care sună? - fraza ei încâlcită însemnând în mod sigur că vorbise cu Stefan în cehă. „Sunt eu. Voiam să știi că poate dura câteva ore”. „Blonda ridică pretenții, Herr Lieutenent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]