6,690 matches
-
reveneau aproape în întregime sarcinile menajer-domestice (gătit, confecționarea de îmbrăcăminte, îngrijirea copiilor). Rolurile erau complementare, dar puternic diferențiate. În societatea industrială, grupul domestic are funcții mai mult de consum. Și aici însă tatăl este principalul aducător de venituri, el fiind centrat pe „câștigarea pâinii”, iar mama pe treburile casnice și afective. Această teză structural-funcționalistă(parsonsiană) vedea în respectiva complementaritate ceva pozitiv, funcțional. Și într-adevăr, în SUA, cel puțin pentru clasa de mijloc, până în anii ’60, modelul de soț ce lucrează
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
proporție mai mare decât cele necăsătorite sau căsătorite, dar având un loc de muncă, faptul că sunt fericite (Bernard, 1972). S-ar părea că este în joc conformarea la așteptările tradiționale de rol feminin ale modelului cultural american: soție casnică, centrată pe funcția expresiv-emoțională, al cărei soț câștigă suficient pentru a asigura la cote înalte bunăstarea familiei. Din moment ce s-au conformat cu succes acestui deziderat, „trebuie” să fie fericite. Sunt însă ipoteze bazate pe anumite date empirice care susțin că, indiferent
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
sărace, destrămarea familiilor este practic mai mare decât numărul divorțurilor pentru că și abandonul marital e mai crescut. Pe lângăexplicația lui G. Becker (1991), se mai invocă faptul că cei din clasele de mijloc și superioare se căsătoresc mai târziu, fiind centrați pe școală și carieră; ei nu se confruntă nici cu dificultățile materiale de zi cu zi, care la cei mai săraci sunt o serioasă sursă de tensiune familială. Pentru divorțialitate contează însă extrem de mult statutul social al părinților și mediul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
returnează acum sub formă de contribuții materiale (cheltuieli pentru întreținerea locuinței, medicamente și spitalizare etc.) sau răspunsuri de stimă și afecțiune. Prin pensionare, ieșind într-o anumită măsură din rețeaua socială dată de profesie și viața socială activă, părinții se centrează asupra celei familiale. A. Pitrou (1977) distinge două tipuri de întrajutorare părinți-copii: „ajutorul de subzistență” și „ajutorul de promovare”. Prin primul se vizează intervențiile necesare pentru a menține un anumit standard al calității vieții, iar al doilea urmărește ameliorarea statutului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
rural, cât și în mediul urban, comparativ cu formele de schimb din țările occidentale (Hagestadt, 1995; Hogan et al., 1993). 8.3.4. Sistemul parental în contemporaneitatetc "8.3.4. Sistemul parental în contemporaneitate" Considerațiile de până acum s-au centrat cu predilecție pe raporturile copii adulți (căsătoriți)-părinți în vârstă. Acestea au și cel mai mare volum și cea mai mare semnificație în totalitatea relațiilor de rudenie în societatea contemporană. Proeminența lor în studiile de specialitate este dată și de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
familiei și problemelor sale s-a produs tocmai prin trecerea de la asistența spontană nesistematică la cea organizată oficial, cu metode și mijloace specifice. La rândul ei, psihoterapia (familiei) a cunoscut o profundă schimbare de perspectivă, și anume de la paradigma clasică, centrată pe individ ca membru al familiei, la cea modernă, ce tratează familia ca unitate. S-a trecut de la abordarea intrapersonală la cea interpersonală. Înainte de a dezvolta câteva considerații pe acestă temă, se cuvin două precizări terminologice: 1. sfera și conținutul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
supraprotecție) sporește rata recidivelor (Seff, Vaughan, 1985); Tehnicile psihoeducaționale caută să reducă EE; - în faza de debut a terapiei, în întâlnirea cu familia este important să nu se facă blamări și să nu se dramatizeze situația; - a doua fază este centrată pe educația familiei (informații și discuții despre etiologie și simptomatologia bolii, importanța tratamentului medicamentos, efectul mediului familial); - faza a treia constă în ședințe terapeutice obișnuite - bazate în special pe tehnicile terapiei structurale - ce au menirea de a controla și reduce
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de acest lucru și întrerup mai frecvent discuția. Femeile folosesc mai des pronumele „tu” și „noi”, bărbații pe cel de „eu”. • Modelul de conversație la femei este mult mai cald și egalitar în comparație cu cel al bărbaților, mai aspru și mai centrat pe dominanță-ascultare. Fetele și femeile, chiar când se critică sau se ceartă, nu pun problema în termen de „șef”, „important” etc., pe când băieții și bărbații, da. • Femeile își dezvăluie reciproc intimitățile și secretele mult mai mult decât o fac bărbații
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
criză, iar depășirea ei reclamă o terapie socioculturală, o restructurare de mentalități și conduite la nivel societal. Și cred că aceeași autoare (Sontag, 1994) are dreptate când afirmă că soluția nu este de reîntoarcere la valorile „clasice” familiale ale trecutului (centrate pe dominația masculină), ci de adoptare la modul efectiv a unei noi structuri și ideologii familiale; nu femeile să revină la realitatea anilor ’50, ci bărbații să vină în întâmpinarea unei tot mai acute realități prezente și viitoare. Dar dacă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
românești desemnează căile de pătrundere a speciei în spațiul literar românesc, studiază Istoria ieroglifică și elaborează, în final, o cronologie a fabulei românești, invocând trei nume de „întemeietori”: D. Țichindeal, Ioan Tomici și Gh. Lazăr. Revista mai găzduiește o dezbatere centrată pe unul din cele mai controversate „cazuri” literare ale vremii - Panait Istrati. Rubrica „Recenzii” e susținută de Tiberiu Crudu, I.V. Luca, Emil Nicolau, N.N. Răutu, și Const. Oprescu, iar „Revista revistelor” este realizată de Constantin Iordăchescu și Thoma Chiricuță. Diverse
REVISTA MOLDOVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289233_a_290562]
-
Făt-Frumos, 1980), multe premiate în țară și peste hotare (Zagreb, 1976), alcătuiește ediții școlare, face traduceri. În 1985 se stabilește în Germania, la Bad Nauheim (Hessen), urmată, în 1989, de soțul ei, scriitorul Adrian Rogoz. Proza din prima perioadă este centrată aproape exclusiv pe valorificarea, cu sensibilitate și talent, a valențelor basmului cult (Vălurea, 1953, Ulcicuța cu vrăji, 1957, De ce nu mai are puricele potcoave de argint, 1958, Ghil-Thagár, 1959, premiat la Festivalul Tineretului de la Moscova). O situație aparte a avut
ROGOZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289295_a_290624]
-
inspiră ciclul Sărbători trupești. Gustul pentru încifrare duce și spre poezia lui Ion Barbu. Însă toate aceste înrâuriri nu strivesc glasul poetului, nu ocultează ceea ce el are personal, autentic, nu îi transformă versurile în simple pastișe. Ciclurile de poeme se centrează pe o imagine sau pe un simbol. În Sărbători trupești laitmotivul este dansul, și titlurile sunt sugestive: Danț pe aproape de păcat, Melodie pentru dansul pântecului. În Vedenii sălbatice poetul recurge la imagini a căror simbolistică trimite spre peisajul autohton, ca
ROBOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289290_a_290619]
-
uneori ireconciliabile”. Biograful lasă să vorbească mai cu seamă documentele, considerate nu o dată „mai elocvente decât orice comentariu”. Capitolele amintesc prin titlu de secvențele operelor dramatice și de proză istorică ale lui Hasdeu (Rădăcini, Mărirea, Cumpăna, Căderea etc.) și sunt centrate pe momentele de cotitură ale vieții scriitorului, în vreme ce partea finală (Legături primejdioase și Excelsior) creionează, ținându-se în proximitatea faptelor verificabile, profilul omului de geniu sortit solitudinii, ca și portretul în mișcare al veșnicului rebel, polemist și fantast, care și-
SANDU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289466_a_290795]
-
devenit un uriaș laborator pentru regândirea viitorului umanității. În multe aspecte, visul european este imaginea oglindită a visului american. În timp ce acesta din urmă pune accentul pe creștere economică nelimitată, pe bogăția individuală și pe urmărirea interesului personal, visul european se centrează mai mult pe dezvoltare sustenabilă, pe calitatea vieții și pe consolidarea comunităților. Noi, americanii, trăim (și murim) de acord cu etica muncii și dictatele eficienței. Europenii pun un preț mai mare pe timp liber și chiar pe inactivitate. America s-
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
dorințelor personale. Rezultatul era era acela că fiecare generație succesivă de americani mai puțin doritoare (sau chiar capabilă) să muncească din greu și să amâne recompensa de moment În așteptarea uneia viitoare. Pentru narcisist, timpul are valoare imediată și este centrat pe propria persoană. Angajamentele din trecut și obligațiile viitoare sunt privite drept restricții inutile și piedici În calea satisfației imediate. În aceasta nouă cultură a narcisismului, fiecare se simte Îndreptățit și, mult mai puțin, dispus să amâne fericirea pentru ziua
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este interesant de remarcat, cu o bătălie epică Între Biserică și o clasă comercială În formare la sfârșitul epocii medievale și Începutul erei moderne timpurii. Disputa era asupra chestiunii cametei. În joc erau două noțiuni diferite ale securității, una sacră, centrată pe salvarea eternă, cealaltă profană, bazată pe o abundență materială. Biserica interzisese cămătăria. În Matei 6,24, stă scris: „Nimeni nu poate să slujească la doi domni, căci sau pe unul Îl va urî și pe celălalt Îl va iubi
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de deliberare, negociere, compromis și consens, cu sugestia radicălă că cele mai bune decizii sunt cele În care sunt implicate, În mod democratic, toate persoanele afectate. Procesul Însuși - cu accent pe feedback continuu - devine noul model de guvernare. În modelul centrat pe proces, rețelele devin mecanismul optim pentru un angajament continuu Între părți. Ideea că guvernarea cuprinde un domeniu mai larg de participanți și activități decât guvernul propriu-zis a fost revoluționară prin implicațiile ei. În timp ce statul-națiune modern, În special modelele francez
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
popoarelor subjugate În exterior. Într-o lume dominată din ce În ce mai mult de forțe comerciale globale și birocrații distante și impersonale, postmoderniștii propun un antidot sub forma perspectivelor multiculturale și a Împuternicirii culturilor locale. Dacă, În era statelor-națiune, domină lupta de clasă centrată pe chestiunea posesiei și distribuției capitalului și pe protejarea dreptului de proprietate privată, În era globală lupta se dă pentru diversitate și e centrată mai mult pe menținerea identității culturale și a dreptului la acces Într-o lume dens corelată
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
forma perspectivelor multiculturale și a Împuternicirii culturilor locale. Dacă, În era statelor-națiune, domină lupta de clasă centrată pe chestiunea posesiei și distribuției capitalului și pe protejarea dreptului de proprietate privată, În era globală lupta se dă pentru diversitate și e centrată mai mult pe menținerea identității culturale și a dreptului la acces Într-o lume dens corelată și interdependentă. Teama majorității oamenilor În era globalizată, În care toate vechile frontiere sunt eliminate, este aceea de a se pierde și de a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de asemenea În mod activ etichetarea, astfel Încât consumatorii să fie informați despre folosirea practicilor umane. Etichetarea ouălelor a fost deja legiferată. Într-un comunicat emis În noiembrie 2004, Comisia Europeană arăta clar că politica Uniunii Europene În domeniul agriculturii este centrată din ce În ce mai mult pe „calitate și nu pe cantitate”77. Pentru Uniunea Europeană, o „abordare de calitate” Înseamnă a gândi care este cea mai bună cale de a optimiza Întreaga rețea de relații care formează sistemul alimentar. Comisia definește conceptul de calitate
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
internaționale, să instituționalizeze cooperarea de mediu multilaterală În interiorul regiunii și la nivel global, să implementeze programe pentru reducerea sărăciei, să adopte programe care să furnizeze acces la serviciile medicale de bază, să stabilească un program complet pentru dezvoltarea resurselor umane centrat pe Îmbunătățirea educației de bază, a educației profesionale și În cadrul corporațiilor, să promoveze identitatea și conștiința regională și să coopereze la proiecte pentru conservarea și promovarea artei și culturii estasiatice. Raportul notează că „În trecut, rivalitățile politice, animozitățile istorice, diferențele
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și funcțiile acestora cunosc o variabilitate intraculturală, în interiorul aceleiași culturi ele fiind diferite potrivit unor criterii ca școlaritate, sex, status social, precum și una interculturală. Din acest ultim punct de vedere, s-a constatat că în societățile „individualiste” funcția instrumentală este centrată pe interese strict personale, în vreme ce, în cele „colectiviste”, are relief cea de adaptare și solidaritate socială. Ipoteza a fost testată destul de ingenios, cercetătorii procedând la o analiză de conținut a reclamelor din SUA („individualistă”) și Coreea de Sud („colectivistă”). În SUA, conținutul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
un candidat în alegeri (pozitivă) și pot să am o altă atitudine asupra faptului dacă e bine să contribui cu o sumă de bani pentru campania electorală a acestuia (comportament). A doua orientare are ca obiect-țintă însuși comportamentul și se centrează foarte mult pe consecințele așteptate, așa cum se vede și în modelul discutat mai sus. Studiile clasice, în tradiția lui La Piere (1934), focalizate pe relația directă dintre atitudine și obiectul său (prima orientare), au cunoscut o revigorare prin luarea în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
induce astfel o stare de neangajare, numită efectul de privitor sau spectator (bystander effect - Darley și Latané, 1968). Acest efect nu funcționează atunci când unul dintre cei prezenți este perceput ca fiind mai competent în a oferi ajutor. Dimpotrivă, responsabilitatea se centrează pe el și este, prin urmare, obligat cumva să acționeze. Efectul de privitor se înscrie în fenomenul mai larg al responsabilității și în cel al ignoranței pluraliste, dar spune ceva mai specific, fapt pus în evidență experimental de către Darley și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
la adresa bunului public. În finalul acestui capitol se impune să facem câteva observații fundamentale. În primul rând, în abordarea comportamentului prosocial s-a produs în ultima vreme o deplasare de la teoriile ce puneau accent pe motivații sau mecanisme specifice și centrate în general pe ideea autorecompensei în combinație cu procesarea informațiilor, înspre cele care aduc în discuție, inclusiv în designul investigațional, emoții, sentimente, principii morale, valori (Batson, 1998; Chelcea și Iluț, 2003; vezi și prima secțiune din capitolul 1 al lucrării
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]