9,103 matches
-
părți ale Prutului. Care interese sunt schimbătoare, în funcție de conjuncturile economice și acțiunile conjugate ale unor factori interni și externi. Să analizăm acele interese: -Obiectivele României se cunosc: și-a dorit umbrela NATO pentru ca să se apere de interesele Rusiei născută din cenușa URSS, care a rămas cu aceleași dorințe imperialiste de a redeveni Marele URSS. Apoi, și-a mai dorit o dezvoltare și o prosperitate economică, și a intrat, târându-se în genunchi, sub plapuma UE. Evident că și-ar fi dorit
ALEGRO MA NON TROPO-2 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1634 din 22 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365922_a_367251]
-
haturile toate încălțări de paie nețărmurate, se rupe iar în tinda o rază de la lună iar maica de pe laița e busuioc la grinda, copita-i bate în ușă, un cal din herghelie, o umbră, ce-i desculța și umblă prin cenușă, privește noaptea-i grie dar cine să mă aștepte, sunt gol și umbra-i vie, pustie ca un vânt migrează întunecime, și rupe din pământ, pământ cu ochiu-i sfânt. Stejărel Ionescu Referință Bibliografica: Poezii de Stejărel Ionescu / Al Florin Țene
POEZII DE STEJAREL IONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 985 din 11 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365999_a_367328]
-
destinului am întâlnit un zâmbet larg izvorât dintr-un suflet minunat. chem îngerul din cer și-l întreb dacă pot să îți ating puțin sufletul cu pana iubirii. Aștept răspuns. PASĂREA INTERIOARĂ sunt o pasăre Pheonix ce mă renasc din cenușa sentimentelor. Mi-ai pârjolit inima la focul rece din privirea-ți albastră. Mi-ai stocat o perioadă din viață călcându-mi sufletul... cu bocanci înghețați. mi-ai pătat pânza albă a trăirilor pure. E de ajuns! Rămâi acolo, pe povârnișul
MESAJE POETICE (1) de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365989_a_367318]
-
fumul cetății nu mai zboară cocori, Nu mai iintră verdele-n suflet și nici mare de stele. Plâng apele-n matcă, uitând să fie rebele Și-azurul se-ascunde după furnale de nori. Peste zare ninge confetti ciudat, fulgi de cenușă: S-au dus la plimbare-n abis, iernile cele! Mările și-au cumpărat de Crăciun ambalaje cu stele Și iarna, oh, iarna, uită să mai bată la ușă. S-adună strigăte în frunza purtată de vânt Și cad licurici peste
VERSURI (4) de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365988_a_367317]
-
cufundat în tristețe, cu care adesea intru în vorbă; el mă învață despre călătoria în nirvana, despre hieroglifa pictată peste cer din care fug încet umbrele amintirilor, despre pasărea cu ciocul de aur ca dar al morții unde există fum, cenușă, fisuri și uitări care ies din plămânii paradisului; știu că ne vom repeta în firele de iarbă, știu că ne vom regăsi în copaci, în culoarea trandafirilor, în frescele din stampele viitorului, în semințe și flori care izbucnesc din piatră
PARADOXURI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366035_a_367364]
-
-și transferă puterea lui de leu dezlănțuită magic de-nlănțuitul zeu, unde-i piere tăria ce se-mplânta spre cer, regește împărțind putere și mister și cum de poate acum, chiar și fără mănușă cu-atâta ușurință să-i umble în cenușă. si-l doare pân-la țipăt, ca rana nou deschisă, că nu mai simte-n pori căldura mult promisă, că orice foc ar fi și cum i-ar fi văpaia se-autodevorează topindu-și vâlvătaia. ZBURĂTORII lovită zburătoarea căzu jos pe pământ
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
împrăștia genuneași-n ce sfere-și transferă puterea lui de leudezlănțuită magic de-nlănțuitul zeu,unde-i piere tăria ce se-mplânta spre cer,regește împărțind putere și misterși cum de poate acum, chiar și fără mănușăcu-atâta ușurință să-i umble în cenușă.si-l doare pân-la țipăt, ca rana nou deschisă,că nu mai simte-n pori căldura mult promisă,că orice foc ar fi și cum i-ar fi văpaiase-autodevorează topindu-și vâlvătaia.ZBURĂTORIIlovită zburătoarea căzu jos pe pământcu-n țipăt nerostit
ION IANCU VALE [Corola-blog/BlogPost/365986_a_367315]
-
metodic, detașându-mă. Gândesc ceea ce mulți știu: dacă nu te ajuți singur, nimeni nu te poate ajuta - nimeni nu te poate cunoaște mai bine ca tine însuți... Îmi spun: dacă mă voi lăsa în voia „curentului”, voi renaște din propria cenușă... Trebuie să privesc cu detașare ceea ce se întâmplă în jurul meu - este ca și cum i s-ar întâmpla altcuiva ... ”Individualitatea” trebuie să înlocuiască „personalitatea” formată de-a lungul vieții, prin impunerea din exterior. A sosit vremea să rup condiționările, atașamentele de orice
ACEASTA ÎNSEAMNĂ SĂ FII STĂPÂNUL PROPRIULUI TĂU DESTIN! de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 823 din 02 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366062_a_367391]
-
Ei sunt exemplu pentru unii, Nu-ntreabă, ei nu sunt prea gravi. Firească-i și nefericirea, Firesc e și poemul meu, Trăiești o clipă nemurirea, ți-o dăruiește Dumnezeu. 2. Paranoia noastră cea de toate zilele Este singura mângâiere în cenușa imperiului, Dar noi nu vom răni sufletul pur al iubitei, Este singura paranoia care nu-și are scuză. În rest, acvilă dragă a visului, Înalță aripi, ridică-ți vocea peste nălțime, Poate un glonte va să te caute prin nouri
MEREU MAI BUN de BORIS MEHR în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365314_a_366643]
-
afară din corpul meu Și mă poartă ca pe Zeița Selene Martoră la molto bene În puterea nopții se dă de ceasul sorții Aparent se uită la mine și vine Uimită, mă-ntreabă de pustietate La Mănăstirea mea de fapte. Cenușa mă roade -ncet -ncet timpul și mă mistuie ca focul unde să pun jarul pe unde cenușa îi arunc mănușa mă ascund după ușa traiului și vătraiului caut pieptul raiului. Referință Bibliografică: Antologia ”Limba Noastră Cea Română” STARPRES 2016 / Elena
ANTOLOGIA ”LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” STARPRES 2016 de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365333_a_366662]
-
nopții se dă de ceasul sorții Aparent se uită la mine și vine Uimită, mă-ntreabă de pustietate La Mănăstirea mea de fapte. Cenușa mă roade -ncet -ncet timpul și mă mistuie ca focul unde să pun jarul pe unde cenușa îi arunc mănușa mă ascund după ușa traiului și vătraiului caut pieptul raiului. Referință Bibliografică: Antologia ”Limba Noastră Cea Română” STARPRES 2016 / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2099, Anul VI, 29 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
ANTOLOGIA ”LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ” STARPRES 2016 de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365333_a_366662]
-
jaru’-n suflet și-mi ies flăcări din fire... Dă-mi, damă de pică, focul aprig din tine Ca să simt c-am murit, că renasc și mi-e bine! Pe urmă, într-o doară și doar dacă vei vrea, Adună cenușa speranțelor din urma mea! Referință Bibliografică: CÂNTEC PENTRU DAMA DE PICĂ / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2347, Anul VII, 04 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CÂNTEC PENTRU DAMA DE PICĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2347 din 04 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365408_a_366737]
-
dansând ca niciodată pas de deux îmbrăcați în haina sfâșiată roșie posesivă a sufletelor noastre egoiste este o diferență între iubire și adorație între 1 și un miliard între o stea și un nor între noi și toți am inhalat cenușa cuvintelor grave și-am spart ferestre sordide lucizi simt cioburile-n irișii avizi Referință Bibliografică: Diferențe (in)sesizabile / Angi Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1255, Anul IV, 08 iunie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Angi Cristea : Toate
DIFERENŢE (IN)SESIZABILE de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365448_a_366777]
-
Acasă > Versuri > Iubire > TREZINDU-MĂ Autor: Nicoleta Mîlea Publicat în: Ediția nr. 205 din 24 iulie 2011 Toate Articolele Autorului TREZINDU-MĂ Bea-mi , pasăre, Cenușă dorului! Dacă nu poți De bătăile inimii, Soarbe-mi doar lacrima! În zori Un cal alb a trecut în galop Spre soare, Din ochi îi curgeau Imense izvoare Trezindu-mă! Referință Bibliografica: TREZINDU-MĂ / Nicoleta Mîlea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593
TREZINDU-MĂ de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365548_a_366877]
-
curge piatră-n râuri și nu apă, Cum se topește materia curgând Ca fonta într-o șarjă infernală, Cum căprioara, din foc de soare bând, Moare de sete grea, universală... Cum frunzelor le fierbe seva-n teacă Și iarba ca cenușa dogorește, Cum apa-n ochi și în fântâni ne seacă... Dă Doamne ploaie de ne umezește! Blestemele de apă le ridică, Ce le-am luat asupră-ne, uscați De sete și de foame și de frică, Dă Doamne, apă, cu
DĂ DOAMNE APĂ... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365575_a_366904]
-
Acasa > Stihuri > Mozaic > DUREA, DE NU S-AR FI NĂSCUT...! Autor: George Safir Publicat în: Ediția nr. 585 din 07 august 2012 Toate Articolele Autorului Cum din cenușă o scânteie Își plânge jarul ce s-a stins, Așa mă sting și eu, femeie, Pe-un rug de trandafir încins. Deasupra-mi harul se răsfrânge Cu iz de busuioc în ploaie, Petale se deschid în sânge, Sub tălp ă
DUREA, DE NU S-AR FI NĂSCUT...! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365565_a_366894]
-
de curând, o nouă carte a poetului băimărean IONEL SIMA, intitulată CĂRĂRI PRINTRE STELE. Poezia lui Ionel SIMA este o romantică pledoarie asupra frumuseților anotimpurilor vieții. Indiferent dacă se face vorbire despre anotimpul înmuguririi (primăvara), al pârguirii (vara), al (în)cenuși(rii) existenței (toamna) sau al tardivității rememorării (iarna), poetul Ionel SIMA cântă, utilizând valențele unui suav stih de dragoste. Cântă viața, printr-un melos cu rezonanțele doinei, acceptându-i bunele sau relele ei înfățișări. Poetul, deși sub o aparentă stare
„CĂRĂRI PRINTRE STELE” (VERSURI) DE IONEL SIMA (BAIA MARE) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365051_a_366380]
-
rodi în realități și civilizație, nu în instrucții care îngenunchiază. Idealismul dirijat în minciună și abuz, decurgând în erori, a ajuns la punctul terminus, după ce, socialismul și comunismul internațional devastase umanitatea. În România, vulcanul erupt de la Răsărit își scurge ultima cenușă. A rămas un singur etos pentru otrăvirea istoriei, care atinge esențialul: distrugerea, cu stăruință, a meritelor și legitimității Monarhiei, Dinastiei, Casei Regale a României. Cu atât mai mult, în raport cu această picturalitate josnică și neviabilă a tabloului românesc, încă rămas pe
REGINA ANA, ANIVERSATĂ LA COLEGIUL NAŢIONAL CALISTRAT HOGAŞ , DIN PIATRA NEAMŢ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 997 din 23 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365091_a_366420]
-
Și într-o clipă ai vrut ca să mă arzi, Scrisul din mine, nu poate să distrugă. Chiar și la sufletul meu te-ai gândit, Să-i faci ceva, cum ști tu cel mai bine Să-l arzi, să mă distrugi, cenușă s-o arunci Peste oceanul suferinței, ce mă cuprinde vie, Rănită, fără gânduri, cu sufletu-mi ascuns. Hai spune-mi ceva, de ce nu-mi spui Ce ai de gand, ce vrei să faci...? Te-ascult că știu s-o fac
CENZURĂ SI SĂRUT de COSTI POP în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365269_a_366598]
-
dacă este real și iată este cât se poate de real, sunt aici, sunt pentru că Tatăl Sfânt a îngăduit să fiu la nunta Iubirii. Aici în acest peisaj pot să mă îmbăt, cu miresme fine sau cu parfumul din vântul cenușii. Alegerea este a mea, startul a fost dat atunci când m-am născut. Eu aleg ce gust de la masa bogată, însă nu vreau să uit că la sfârșitul acestei frumoase întâlniri cu lumea, trebuie să achit consumația. Astăzi dacă pentru mine
LUMINA DIN TAINA CUVÂNTULUI de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2083 din 13 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364755_a_366084]
-
vocea calină a Manuelei, care ne recită din poezia celui ce abia ne-a părăsit: ,, Cu ochii de stele la mine privești, Întreb veșnicia, acum unde ești, Iar fiara cu laba lovește în uși, În cerul ce cade prefăcut în cenuși” Ies, fiindcă nu mai suport suferința. Mă invită cineva într-o altă încăpere, unde o sobă încălzește trupurile celor ce s-au adunat pe lângă ea. Pe marginea unui pat, o mamă îndurerată primește câte o mângâiere. Știu că este mamă
POETUL ION VANGHELE, ÎN ZBORUL INFINIT de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2250 din 27 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364767_a_366096]
-
Acasa > Strofe > Amintire > POATE DOAR UN ELF Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 758 din 27 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Să fi văzut pe cineva plecat deasupra strălucitoarei candele de zăpadă, dedesubt cenușa-i înflorind ghiocei! Poate doar un Elf să-l ridice din cenușă ca o pasăre Phoenix. Privind marele drum de foc și Dumnezeu a plâns o clipă fără ca nimeni să-i invoce numele iertare pentru trufia gândurilor. Nici flăcările care
POATE DOAR UN ELF de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364857_a_366186]
-
Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 758 din 27 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Să fi văzut pe cineva plecat deasupra strălucitoarei candele de zăpadă, dedesubt cenușa-i înflorind ghiocei! Poate doar un Elf să-l ridice din cenușă ca o pasăre Phoenix. Privind marele drum de foc și Dumnezeu a plâns o clipă fără ca nimeni să-i invoce numele iertare pentru trufia gândurilor. Nici flăcările care au ars moartea nu se simt mai vii, nemuritoare rămâne lucrarea pe
POATE DOAR UN ELF de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364857_a_366186]
-
deie La câtă alergie mai face prin muzee Privește că lumina ne cade-n cap și nu e De vină că ne facem inconștienți cucuie, Că ne scriem răvașe vârâte pe sub ușă Cu litere de-o șchioapă și gustul de cenușă; Cu ce-o fi fost de vină suava ta făptură Să te măriți c-un monstru lipsit de anvergură, Iar eu, băiatul bun, căzut între patine Să mă însor, cu-o scorpie ca tine! Referință Bibliografică: Rivali sau parteneri / Ion
RIVALI SAU PARTENERI de ION UNTARU în ediţia nr. 686 din 16 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364896_a_366225]
-
lumi deodată: îngemănarea suferinței cu bucuria, a revoltei cu abstinența, a intangibilității infinitului cu agitația microuniversului. A scrie poezie e ca și cum ți-ai percepe trupul de sticlă, spart în milioanele de picuri ai clepsidrei timpului, prin care ai putea zări: cenușa trecutului ori aspirațiile viitorului. E ca și cum ai deschide o fereastră, prin care ai zbura - dorind să fii un fluture color, ori te-ai putea întoarce - dorind să fii o ploaie albastră. A scrie poezie e ca și cum ai „ninge” din soare
INSTANTANEE CULTURALE BOGDANIA LA GALERIILE DE ARTĂ DIN FOCŞANI de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 690 din 20 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/364890_a_366219]