7,540 matches
-
Deputații democrat-liberali se vor vor întâlni luni, la ora 18:00, pentru a decide sancțiunile celor care au votat moțiunea de cenzură. Președintele PDL, Emil Boc, a declarat că decizia privind scanțiunile care se vor aplica, aparține grupului parlamentar . Daniel Oajdea a fost primul deputat care a anunțat public că va vota moțiunea de cenzură. Tot el a fost primul propus pentru
Teo ajunge astăzi la judecata partidului () [Corola-journal/Journalistic/49969_a_51294]
-
sancțiunile celor care au votat moțiunea de cenzură. Președintele PDL, Emil Boc, a declarat că decizia privind scanțiunile care se vor aplica, aparține grupului parlamentar . Daniel Oajdea a fost primul deputat care a anunțat public că va vota moțiunea de cenzură. Tot el a fost primul propus pentru excluderea din partid. De asemnea,a fost dat afară de la întâlnirea de la Snagov, de duminică, după ce fusese pus pe lista invitaților. Nici cazul Teodorei Trandafir nu va fi ocolit. Aceasta a declarat, săptămâna
Teo ajunge astăzi la judecata partidului () [Corola-journal/Journalistic/49969_a_51294]
-
trecută, că nu își va da demisia din partid și așteaptă o decizie din partea PDL. Mircea Toader, liderul deputaților PDL, a declart că se va face o analiză pentru fiecare caz în parte. Membrii PDL care au votat moțiunea de cenzură sunt: Teodora Trandafir, Daniel Oajdea, Silviu Prigoană , Cătălin Potor, senatorul Georgică Severin, Tudor Ciuhodaru și Adrian Mocanu.
Teo ajunge astăzi la judecata partidului () [Corola-journal/Journalistic/49969_a_51294]
-
Social-democrații sunt aproape siguri că vor dărâma guvernul în toamnă. După eventuala adoptare a moțiunii de cenzură din toamnă, o soluție ar fi constituirea unui "Guvern de serviciu", similar Executivului Stolojan, din 1991, care să pregătească alegerile parlamentare anticipate, a declarat președintele Consiliului Național al PSD, Adrian Năstase. Ce nu a precizat Năstase este că acum 19
PSD visează la un "Guvern de serviciu" după modelul Stolojan 1991 () [Corola-journal/Journalistic/49968_a_51293]
-
acest moment, PSD are în Parlament o situație minoritară, dar și-a exprimat speranța ca în timpul verii, în condițiile unei presiuni sociale, să se identifice o formulă prin care să se explice populației care este finalitatea unei noi moțiuni de cenzură. Năstase a adăugat că un astfel de Guvern de serviciu nu implică tehnocrați în mod neapărat și susține că PSD va căuta o soluție împreună cu PNL.
PSD visează la un "Guvern de serviciu" după modelul Stolojan 1991 () [Corola-journal/Journalistic/49968_a_51293]
-
Daniel Oajdea, unul din deputații PDL care au votat moțiunea de cenzură, a fost dat afară la ordinul lui Emil Boc. Conform spuselor lui Oajdea, invitația i-a fost făcută prin telefon. În momentul în care a ajuns la Snagov, o femeie care a venit la întâlnire cu premierul, i-a spus
Incident la Snagov. Oajdea a fost dat afară de Boc () [Corola-journal/Journalistic/49971_a_51296]
-
că nu este momentul să fie comasate ministere. Argumentul lui Traian Băsescu a fost acela că un astfel de demers implică modificarea structurii Cabinetului și deci un nou vot în Parlament, riscant având în vedere scorul strâns de la moțiunea de cenzură. Președintele a mai invocat, pentru reducerea cheltuielilor bugetare și posibilitatea excluderii din categoria celor de utilitate publică a unor ONG-uri care nu și-au dovedit eficiența. Amânarea restructurărilor are un pronunțat scop politic: supraviețuirea premierului Boc în funcție până
De ce Băsescu nu mai schimbă nimic în Guvern până la toamnă () [Corola-journal/Journalistic/49970_a_51295]
-
să numească miniștrii de la UNPR. Vasilescu a motivat că în cazul unor numiri de miniștrii de la UNPR sau reducerea numărului de ministere s-ar schimba configurația politică a actualului Guvern. Aceasta și-a bazat informația pe rezultatul votului moțiunii de cenzură. Rezultatul final a arătat că, deși moțiunea nu a trecut, a avut mai multe voturi pentru decât împotrivă. Ceea ce înseamnă că Guvernul nu mai are suținere majoritară în Parlament. În presă s-au vehiculat numele lui Marian Sârbu și lui
UNPR nu poate primi mai multe ministere dacă nu intră în PDL () [Corola-journal/Journalistic/49978_a_51303]
-
faptul că politica nu se confundă cu televiziunea. Ioan Oltean susține excluderea ei din partid, fără absolut nicio reținere. În privința celorlalți candidați, pedelistul declară că ei trebuie tratați diferențiat, pentru că au votat sub impulsul unei rațiuni de moment Moțiunea de cenzură a fost supusă dezbaterii și votului marți la Parlament. Scorul a fost de 228 de voturi ”pentru” și 197 "împotriva" . Nu a trecut însă, deoarece nu a întrunit numărul de 236 de voturi necesare .
Oltean ar da-o afară din PDL pe Teo Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/49975_a_51300]
-
Ana Blandiana Cred că, pentru a ajunge să vorbim despre cenzură într-un mod - cum să spun? - calificat, în orice caz, ca să ne apropiem și teoretic de temă, ar trebui mai întâi să vorbim despre legătura dintre scriitor și putere. Această legătură are două aspecte: primul dintre ele este nevoia și
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
toți ceilalți sunt cenzurați prin finanțare încă de la început și pe parcurs, iar, în măsura în care sunt cenzurați, ei nu mai pot să-și producă opera (un regizor căruia nu i se aprobă scenariul nu-și mai face filmul), în cazul scriitorului, cenzura este ceva ce se întâmplă întotdeauna post factum. Deci el își scrie opera și abia după aceea ceilalți hotărăsc dacă o publică sau nu. Dar, chiar nepublicată, ea este scrisă și rămâne. Ei bine, chiar de aici cred că vine
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
ceea ce voiam să devin, adică un scriitor adevărat, pentru tot ceea ce se întâmplă în jurul meu. În mod evident, din acest sentiment au decurs, în ceea ce mă privește, diversele mele reacții și felul în care am continuat să scriu. Și, bineînțeles, cenzura care mi s-a aplicat. Desigur, scrisesem și înainte și fusesem și înainte cenzurată, dar totul s-a agravat în felul acesta și, evident, de acest tip de sentimente și de reacții se leagă și evoluția relației mele cu cenzura
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
cenzura care mi s-a aplicat. Desigur, scrisesem și înainte și fusesem și înainte cenzurată, dar totul s-a agravat în felul acesta și, evident, de acest tip de sentimente și de reacții se leagă și evoluția relației mele cu cenzura: de la cenzurarea unor cuvinte, a unor pagini, a unor cărți, până la cenzurarea numelui și a persoanei mele. Cred că, dacă încerc să mă gândesc cum am parcurs eu, ca scriitor și ca persoană particulară, această epocă, din punctul de vedere
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
cenzurarea unor cuvinte, a unor pagini, a unor cărți, până la cenzurarea numelui și a persoanei mele. Cred că, dacă încerc să mă gândesc cum am parcurs eu, ca scriitor și ca persoană particulară, această epocă, din punctul de vedere al cenzurii, există două perioade: o primă perioadă, care ține până la 1 martie 1977, când cenzura era o instituție care avea un sediu, un număr de angajați, un nume (Direcția Presei și a Tipăriturilor), când toată lumea știa că aceasta este cenzura, că
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
persoanei mele. Cred că, dacă încerc să mă gândesc cum am parcurs eu, ca scriitor și ca persoană particulară, această epocă, din punctul de vedere al cenzurii, există două perioade: o primă perioadă, care ține până la 1 martie 1977, când cenzura era o instituție care avea un sediu, un număr de angajați, un nume (Direcția Presei și a Tipăriturilor), când toată lumea știa că aceasta este cenzura, că de la editură se trimite în strada respectivă manuscrisul și se întoarce sau nu se
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
știa că aceasta este cenzura, că de la editură se trimite în strada respectivă manuscrisul și se întoarce sau nu se întoarce cu celebrul DP (care venea de la Direcția Presei); și a doua perioadă, de după această dată și până la sfârșit, când cenzura nu mai era o instituție, ci o definiție - de neocolit, dar de nelocalizat - a epocii. Este clar că, de fapt, cu excepția perioadei ’68-‘72, tot ce a fost înainte a fost și mai rău decât ceea ce a fost după. Căci
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
când am scris romanul Sertarul cu aplauze, l-am scris cu sentimentul că scriu o carte care, dacă am noroc, va fi o carte postumă. Deci ceea ce vreau să spun este că, după ‘77, când, în martie, cu mare tapaj, cenzura „s-a desființat” și desființarea ne-a fost aruncată ca un mare gest de libertate, ca un mare pas înainte, de fapt - chiar dacă nu a fost mai dură -, cenzura a devenit mai greu de suportat, pentru că ea a devenit mai
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
spun este că, după ‘77, când, în martie, cu mare tapaj, cenzura „s-a desființat” și desființarea ne-a fost aruncată ca un mare gest de libertate, ca un mare pas înainte, de fapt - chiar dacă nu a fost mai dură -, cenzura a devenit mai greu de suportat, pentru că ea a devenit mai puțin clară, mai confuză, dar mai ubicuă. Nu am știut niciodată și nu știu nici acum câte trepte a avut cenzura. Era clar că - vorbesc mereu despre perioada pe
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
de fapt - chiar dacă nu a fost mai dură -, cenzura a devenit mai greu de suportat, pentru că ea a devenit mai puțin clară, mai confuză, dar mai ubicuă. Nu am știut niciodată și nu știu nici acum câte trepte a avut cenzura. Era clar că - vorbesc mereu despre perioada pe care eu am trăit-o, cea de după ‘77 - prima ei treaptă o formau redactorii de editură. Era, de altfel, singura treaptă oarecum ambiguă, în sensul că ea era ocupată într-o destul de
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
din ei cel puțin, deși erau redactori de editură, aveau aceleași sentimente și aceeași poziție estetică și politică, cu scriitorul care venea și le aducea manuscrisul. Și atunci începea să funcționeze un fel de complicitate între scriitor și redactor, împotriva cenzurii. Am spus odată această frază în străinătate, într-o conferință, și am fost întrebată „De ce spuneți complicitate și nu solidaritate?”. Și am avut o clipă de tresărire, întrebându-mă: „Într-adevăr, de ce?” Complicitate a fost sigur. Dar a fost și
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
nu era chiar o solidaritate era faptul că, în clipa în care se petrecea o cădere, nimeni nu-l mai apăra pe cel căzut. În aceste condiții, port, totuși, o reală recunoștință redactorilor, care m-au ajutat să lupt cu cenzura. Cartea mea, Proiecte de trecut, pe care în această conferință o iau ca studiu de caz, în mod evident ar fi trebuit să nu apară. Povestea ei este extrem de complicată și complexă, dar într-o primă parte, în care ar
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
se spunea „Este o carte care vorbește despre realitățile minunate ale epocii noastre socialiste”, când era o carte despre deportări și despre închisori. Dacă cineva ar fi verificat aceste referate, ar fi apărut chiar ca o bătaie de joc la adresa cenzurii. E adevărat că la Cartea Românească era director Marin Preda, ceea ce dădea o mare libertate de mișcare, pentru că, cum să spun, el ținea spatele, el era șeful și el răspundea, el era marele scriitor, care își permitea să facă gesturi
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
să spun, el ținea spatele, el era șeful și el răspundea, el era marele scriitor, care își permitea să facă gesturi pe care, în lipsa lui, alții nu și le-ar fi permis. Spuneam că n-am știut câte trepte avea cenzura. După această treaptă, formată din redactorii editurilor, urma Consiliul Culturii și Educației Socialiste, Ministerul Culturii de atunci. Și după aceea, totul se pierdea în nori. Pentru că, în mod evident, nu Consiliul Culturii hotăra. Degeaba încercai să intervii la Consiliul Culturii
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
de mult la ei. După aceea aflai, din zvonuri uneori, că a ajuns până la Elena Ceaușescu, oricum probabil ajungea, pe diverse căi, la Securitate, în măsura în care Securitatea nu se afla chiar acolo, la fața locului. În orice caz, sentimentul era că cenzura era ca o ceață care se strângea în jurul tău și, în cazurile cele mai grave, te îngheța și te sufoca. Și totuși, și eu, și majoritatea colegilor mei - mă refer la scriitorii de calitate, care de altfel au și rămas
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]
-
se strângea în jurul tău și, în cazurile cele mai grave, te îngheța și te sufoca. Și totuși, și eu, și majoritatea colegilor mei - mă refer la scriitorii de calitate, care de altfel au și rămas - au ales să lupte cu cenzura și uneori chiar au reușit să învingă. Încerc o metaforă care nu este deloc flatantă pentru noi, dar este destul de exactă: lupta cu cenzura era ca o trântă, care semăna cu o îmbrățișare. Pentru că ce seamănă mai mult cu o
De la cenzura ca formă de libertate la libertatea ca formă de cenzură1 by Ana Blandiana () [Corola-journal/Journalistic/4986_a_6311]