2,130 matches
-
2006 nu este acela de a crea un regim privilegiat creanțelor bugetare ori autorităților publice, în general, în raport cu alți creditori, ci recunoașterea puterii unui titlu executoriu, în sensul că "o creanță cuprinsă prin acesta nu mai poate fi reevaluată ori cenzurată în vreun fel". Dispozițiile criticate nu încalcă dreptul la un proces echitabil și nici dreptul de proprietate privată al debitorului, întrucât înscrierea în masa credală se face "doar în scopul acoperirii unor creanțe legale, iar nu în vederea diminuării patrimoniului social
DECIZIE nr. 1.197 din 20 septembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 66 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/237718_a_239047]
-
consideră că prevederile art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 24/2008 sunt constituționale și nu contravin dispozițiilor art. 24 și art. 53 din Constituție, deoarece instanța de judecată sesizată cu acțiunea în constatare cenzurează "nota de constatare" prin mijloacele procedurale stabilite în cadrul procesului, pentru aflarea adevărului în cauza dedusă judecății. De asemenea, "relatările verbale" consemnate de lucrătorii Securității sunt supuse unui examen critic al instanței de judecată, iar hotărârea ce va fi pronunțată se
DECIZIE nr. 1.416 din 20 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 lit. b) teza întâi din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236837_a_238166]
-
o parte, solicită modificarea și completarea dispozițiilor legale criticate, iar, pe de altă parte, criticile sale vizează probleme ce țin de modul de interpretare și de aplicare a acestora, ceea ce excedeaz�� controlului de constituționalitate și, prin urmare, nu pot fi cenzurate de instanța de contencios constituțional, fiind de competența legiuitorului, respectiv a instanței de judecată. În fine, nu poate fi reținută ca relevantă pentru soluționarea excepției de neconstituționalitate jurisprudența constituțională și convențională invocată de autorul acesteia în notele scrise depuse la
DECIZIE nr. 1.321 din 11 octombrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9^3 alin. (1) lit. g) coroborate cu dispoziţiile art. 50 alin. (1) lit. e) din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/236354_a_237683]
-
decizii pronunțate într-un recurs în interesul legii, nu poate constitui obiect al excepției de neconstituționalitate, fiind, din această perspectivă, inadmisibilă, deoarece instanța de contencios constituțional, în acord cu prevederile art. 146 din Legea fundamentală, nu are competența de a cenzura constituționalitatea hotărârilor judecătorești, indiferent că sunt pronunțate în dezlegarea unor pricini de drept comun ori în vederea interpretării și aplicării unitare a legii. Prin urmare, Înalta Curte de Casație și Justiție, în acord cu dispozițiile constituționale ale art. 126 alin. (3
DECIZIE nr. 854 din 23 iunie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 394 din Codul de procedură penală în interpretarea dată prin Decizia nr. LX/2007 pronunţată de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235253_a_236582]
-
309 Îndatoririle soților (1) Soții își datorează reciproc respect, fidelitate și sprijin moral. (2) Ei au îndatorirea de a locui împreună. Pentru motive temeinice, ei pot hotărî să locuiască separat. Articolul 310 Independența soților Un soț nu are dreptul să cenzureze corespondența, relațiile sociale sau alegerea profesiei celuilalt soț. Articolul 311 Schimbarea numelui de familie (1) Soții sunt obligați să poarte numele declarat la încheierea căsătoriei. ... (2) Dacă soții au convenit să poarte în timpul căsătoriei un nume comun și l-au
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 **). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233791_a_235120]
-
desparte o parte din imobil sau se micșorează întinderea acestuia. ... (3) Alipirea sau dezlipirea unui imobil grevat cu sarcini nu se poate face decât cu consimțământul titularilor acelor sarcini. Refuzul titularilor sarcinilor nu trebuie să fie abuziv, el putând fi cenzurat de către instanța judecătorească. (4) Dacă însă creditorii ipotecari consimt la alipirea sau, după caz, atât la dezlipirea, cât și la alipirea imobilului grevat la un alt imobil, în lipsă de convenție contrară, ipotecile vor lua rang după cele ce grevează
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (**republicat**)(*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 **). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233791_a_235120]
-
au fost întrunite. Referitor la pretinsa încălcare a art. 1 alin. (4) și art. 114 din Constituție, sunt invocate considerentele Deciziei Curții Constituționale nr. 1.525/2010 , prin care s-a statuat că angajarea răspunderii de către Guvern nu poate fi cenzurată de Parlament sub aspectul oportunității sale. De asemenea, este citată Decizia nr. 34/1998 , în care s-a statuat că "angajarea răspunderii este o procedură mixtă, de control parlamentar, întrucât permite inițierea unei moțiuni de cenzură, și de legiferare, deoarece
DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231529_a_232858]
-
condițiilor de cvorum legal la momentul exprimării votului de către parlamentari nu poate fi apreciată în funcție de numărul de voturi exprimate. Astfel, este posibil ca, deși prezenți, parlamentarii să se abțină de la vot. Instanța de contencios constituțional nu este în măsură să cenzureze o astfel de conduită. Analizând, din perspectiva arătată, condițiile de cvorum la momentul votării moțiunii de cenzură depusă cu prilejul angajării răspunderii Guvernului pentru proiectul Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, Curtea constată că, potrivit
DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231529_a_232858]
-
prevederea expresă a posibilității suspendării raporturilor de muncă este de natură a preveni măsura mai drastică a disponibilizărilor pentru perioada în care angajatorul se confruntă cu probleme economice, tehnologice, structurale sau altele similare acestora. Mai mult, măsura dispusă poate fi cenzurată de instanța judecătorească. Astfel, nu se poate susține că angajatul ar avea o protecție mai redusă din partea statului în urma adoptării acestei măsuri legislative. - În privința modificărilor aduse art. 129 din Codul muncii, Curtea constată că acestea restrâng, într-adevăr, o parte
DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231529_a_232858]
-
favoriza mai mult sau mai puțin una dintre părțile implicate după cum se impune o protecție sporită a salariaților ori, din contră, o încurajare a activității economice. Toate aceste măsuri cad în marja de apreciere a legiuitorului și nu pot fi cenzurate de Curtea Constituțională decât în măsura în care ar aduce atingere înseși substanței drepturilor consacrate la nivel constituțional, ceea ce, așa cum s-a constatat, în speță nu este cazul. II.2. În ceea ce privește modificarea art. 79 alin. (4) din Codul muncii în sensul măririi termenului
DECIZIE nr. 383 din 23 martie 2011 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 2 referitor la art. 16 alin. (1), pct. 9 referitor la art. 31 alin. (1), pct. 25, pct. 37 referitor la art. 72 alin. (5), pct. 40 referitor la art. 79 alin. (4), pct. 51 referitor la art. 94 alin. (2), pct. 52, 66, 70, 75, 78, 84 şi art. II alin. (1) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 53/2003 - Codul muncii, precum şi a legii în ansamblul său. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/231529_a_232858]
-
administrative (poliția de frontieră), de exemplu, atunci când dorește să părăsească țara împreună cu copilul pentru o vizită la bunici. Prin urmare, se încalcă dispozițiile art. 124 alin. (2) din Constituție, deoarece hotărârea judecătorească de stabilire a unui program de vizitare este cenzurată de un organ administrativ. Consideră că în prezenta cauză ar trebui să se aplice același raționament ca și cel reținut în Decizia Curții Constituționale nr. 742/2008 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 111 alin. (6) din Ordonanța
DECIZIE nr. 394 din 24 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232417_a_233746]
-
prin care i se acordă pe perioade limitate dreptul de pază și supraveghere al minorilor în cadrul unui program de vizitare cu ridicare va fi nesocotită de organele poliției de frontieră, ajungându-se la situația în care un organ administrativ să cenzureze o hotărâre irevocabilă a unei instanțe judecătorești. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 742/2008 prin care s-a declarat neconstituțional art. 111 alin. (6) din Codul rutier, deoarece un organ al puterii executive nu poate cenzura un act al puterii
DECIZIE nr. 394 din 24 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232417_a_233746]
-
un organ administrativ să cenzureze o hotărâre irevocabilă a unei instanțe judecătorești. Invocă Decizia Curții Constituționale nr. 742/2008 prin care s-a declarat neconstituțional art. 111 alin. (6) din Codul rutier, deoarece un organ al puterii executive nu poate cenzura un act al puterii judecătorești; ... b) Art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție, deoarece atâta timp cât hotărârea instanței judecătorești nu va putea fi pusă în executare, liberul acces la justiție este iluzoriu, întrucât, cu sau fără hotărâre judecătorească, este necesar acordul
DECIZIE nr. 394 din 24 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232417_a_233746]
-
stabilit dreptul și programul de vizită al părintelui căruia nu i-a fost încredințat copilul, ceea ce contravine, în opinia autorului excepției de neconstituționalitate, dispozițiilor art. 124 alin. (2) din Constituție, ajungându-se la situația în care un organ administrativ să cenzureze o hotărâre irevocabilă a unei instanțe judecătorești, Curtea constată că nici aceasta nu este întemeiată, deoarece textul de lege criticat reglementează condițiile ieșirii din țară a cetățeanului român minor, indiferent dacă acesta a fost sau nu încredințat unuia dintre părinți
DECIZIE nr. 394 din 24 martie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 30 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232417_a_233746]
-
averea debitorului, ceea ce este inechitabil, mai ales în situația în care creditorul majoritar ar putea stabili o remunerație care să depășească inclusiv propria creanță sau chiar masa pasivă. De asemenea, în accepțiunea textelor criticate, judecătorul-sindic devine un simplu "notar", neputând cenzura voința creditorului/creditorilor majoritari. Astfel, în opinia autorului excepției, există o încălcare a dispozițiilor art. 21, 44 și 126 din Constituție. Tribunalul București - Secția a VII-a comercială consideră că excepția de neconstituționalitate ridicată este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30
DECIZIE nr. 434 din 7 aprilie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 19 alin. (2), (2^1) şi (4) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/232344_a_233673]
-
309 Îndatoririle soților (1) Soții își datorează reciproc respect, fidelitate și sprijin moral. (2) Ei au îndatorirea de a locui împreună. Pentru motive temeinice, ei pot hotărî să locuiască separat. Articolul 310 Independența soților Un soț nu are dreptul să cenzureze corespondența, relațiile sociale sau alegerea profesiei celuilalt soț. Articolul 311 Schimbarea numelui de familie (1) Soții sunt obligați să poarte numele declarat la încheierea căsătoriei. ... (2) Dacă soții au convenit să poarte în timpul căsătoriei un nume comun și l-au
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233244_a_234573]
-
desparte o parte din imobil sau se micșorează întinderea acestuia. ... (3) Alipirea sau dezlipirea unui imobil grevat cu sarcini nu se poate face decât cu consimțământul titularilor acelor sarcini. Refuzul titularilor sarcinilor nu trebuie să fie abuziv, el putând fi cenzurat de către instanța judecătorească. (4) Dacă însă creditorii ipotecari consimt la alipirea sau, după caz, atât la dezlipirea, cât și la alipirea imobilului grevat la un alt imobil, în lipsă de convenție contrară, ipotecile vor lua rang după cele ce grevează
CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*actualizat*) ( Legea nr. 287/2009 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/233244_a_234573]
-
a invocat aceste motive în apel sau în recurs, cu intenția de a crea un tratament juridic egal între aceștia. De asemenea, Curtea a mai reținut că, odată invocate pe calea apelului sau a recursului, aceste motive urmează a fi cenzurate de către instanță, care se va pronunța asupra lor, astfel încât nepronunțarea asupra acestor motive în faza recursului dă posibilitatea părții interesate să le invoce în cadrul contestației în anulare, potrivit art. 317 alin. 2 din Codul de procedură civilă. Din moment ce partea a
DECIZIE nr. 1.493 din 15 noiembrie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 317 alin. 1 pct. 1 din Codul de procedură civilă şi ale art. 18 coroborate cu art. 14 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238342_a_239671]
-
se pronunță numai asupra concordanței acestora cu Constituția, fără a le putea interpreta, modifica sau completa. Așadar, stabilirea drepturilor ce se cuvin persoanelor care au fost distinse prin conferirea unor decorații reprezintă o opțiune a legiuitorului și nu poate fi cenzurată de Curtea Constituțională. Tot astfel, scoaterea din legislație, prin abrogare, a unor acte normative, fiind atributul legiuitorului, excede competenței Curții. Așa fiind, Curtea nu poate reține încălcarea prin art. 87 din Legea nr. 29/2000 , cu modificările ulterioare, a prevederilor
DECIZIE nr. 52 din 12 februarie 2004 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 87 din Legea nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României, cu modificările ulterioare. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156001_a_157330]
-
egală cu cel care a invocat aceste motive în apel sau în recurs, cu intenția de a crea un tratament juridic egal între aceștia. Rezultă cu evidență că, odată invocate pe calea apelului sau recursului, aceste motive urmează a fi cenzurate de către instanță, care se va pronunța asupra lor, astfel încât nepronunțarea asupra acestor motive în faza recursului dă posibilitatea părții interesate să le invoce în cadrul contestației în anulare, potrivit art. 317 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Din moment ce partea a
DECIZIE nr. 465 din 2 aprilie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 317 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/210667_a_211996]
-
conduce fie la imposibilitatea realizării obiectivului finanțat, fie la cheltuirea întregului venit, deși necesitățile nu o impun. Astfel, calificarea unor surse de venituri ca aparținând bugetului de stat sau bugetelor locale este o decizie de oportunitate bugetară ce poate fi cenzurată de Curtea Constituțională numai în situația în care funcționarea unei puteri a statului este pusă în pericol, ceea ce, în speță, nu este cazul." Se constată că, de principiu, taxele judiciare de timbru constituie o contraprestație raportat la actul de justiție
DECIZIE nr. 948 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 lit. c) şi art. 8^1 din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224884_a_226213]
-
aeternam o situație de incertitudine juridică, dând efect astfel și prevederilor art. 644 și următoarelor din Codul civil. În ceea ce privește proporționalitatea impozitului, Curtea nu poate decât să observe îndrituirea constituțională a legiuitorului de a stabili taxe și impozite, fără a putea cenzura cuantumul acestora decât doar în situația în care afectează substanța dreptului. Or, în situația de față nu se poate ajunge la o atare concluzie. În sfârșit, cu privire la caracterul nediscriminatoriu al normei, se constată că aceasta se aplică tuturor persoanelor aflate
DECIZIE nr. 940 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 77^1 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/224656_a_225985]
-
act normativ, nu aduc nicio atingere principiului universalității drepturilor, libertăților și îndatoririlor fundamentale ale cetățenilor și principiului înfăptuirii justiției în numele legii. În plus, critica formulată privește modul de aplicare a dispozițiilor de lege atacate și, prin urmare, nu poate fi cenzurată de instanța de contencios constituțional, fiind de competența instanței de judecată învestite cu soluționarea litigiului, respectiv a celor ierarhic superioare în cadrul căilor de atac prevăzute de lege. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147
DECIZIE nr. 1.137 din 23 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 134/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie şi ale art. 1, art. 13^2, art. 16, art. 29 alin. (1) şi art. 33 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/227101_a_228430]
-
în materie penală, deoarece în situația reglementată de textele contestate se va pronunța, de către o jurisdicție superioară, o hotărâre care devine definitivă și executorie, privându-l pe inculpat de o judecată a unei instanțe superioare care, la rândul său, să cenzureze hotărârea instanței inferioare. Arată că, după rejudecare de către instanța de recurs, este posibil să se pronunțe o hotărâre nelegală și netemeinică, care însă nu mai poate fi cenzurată. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală opinează că excepția de
DECIZIE nr. 78 din 27 ianuarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^15 pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230011_a_231340]
-
de o judecată a unei instanțe superioare care, la rândul său, să cenzureze hotărârea instanței inferioare. Arată că, după rejudecare de către instanța de recurs, este posibil să se pronunțe o hotărâre nelegală și netemeinică, care însă nu mai poate fi cenzurată. Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția penală opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului
DECIZIE nr. 78 din 27 ianuarie 2011 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 385^15 pct. 2 lit. d) din Codul de procedură penală. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/230011_a_231340]