1,908 matches
-
reușit să scape de la Stalingrad și au ajuns, pe jos, după nu știu câte luni, în țară. Și mă întreb dacă i-o fi binecuvântat și pe ei vreun Ivan care trăgea să moară... Darie îl ascultase cu încordare, privindu-l mirat, cercetător. - Nu cred că ne-am întîlnit până acum, continuă celălalt stânjenit, parcă ar fi încercat să se scuze. Numele meu este Procopie. Medic, dar am ciupit și eu ceva filozofie, pe vremuri, când eram student. Mi-a plăcut filozofia... Locotenentul
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
doar atît: că în această casă, există multe insectare, că există mai ales o foarte bogată colecție de fluturi... - Păcat! Și fluturii sunt frumoși, dar marea mea pasiuni sunt coleopterele... Ieronim își lăsă capul pe spate și-l privi surprins, cercetător. - Interesant, continuă după câteva clipe, și trebuie să recunosc, nu mă așteptam. Dacă aș scrie vreodată un tratat de morală, ar trebui să discut și cazul dumitale. Căci ești un caz interesant; într-un cuvânt, accepți cu entuziasm condiția de
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
șuncă sau cu brânză. Sau cu orice, adăugă repede, zâmbind, fără să-și plece privirile. - Iar pentru mine, o dată cu ceaiul, îmi aduci și un coniac. M-a cam luat cu frig... Își potrivi ochelarii și o privi din nou, concentrat, cercetător. - Vasăzică, ești străină. Îți repet asta pentru că întotdeauna am simțit că veștile importante, noutățile semnificative le aflu de la străini, de la oameni veniți din altă parte. În imaginația mea, vin din altă lume, chiar dacă vin doar de la; Iași sau de la Ploiești
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
aceasta, încerca să mă convingă... - Nu, moș Manolache, îți dau cuvântul meu de onoare că taina pe care mi-a cerut s-o păstrez nu avea nici o legătură cu povestirea dumitale. Nu se putea împiedica să nu-l privească lung, cercetător, și să nu adauge, în șoaptă, mai mult pentru el: - Curios, foarte curios!... Abia sosiseră în București, și Generăleasa ceruse să-l vadă. - Tu ești Ieronim, băiatul lui Thanase și al Marinei? - Oui, grande-mere!... Pardon, grande tante! - Cu mine vorbești
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
aproape militărește: Adăpați boii, rânduiți-i sub șopron și puneți-le mâncare dinainte. Pâcule, ia comanda! Când sunteți gata, veniți înăuntru. Până atunci, eu aranjez totul... Ca de obicei, moș Dumitru s-a oprit în pragul crâșmei, purtându-și privirea cercetătoare dintr-o parte în alta a încăperii cât o lume de mare... Drept în față, trona hornoaica lângă care ședea cocoțată balerca cu rachiu. Urma tejgheaua croită din scândură de stejar, înegrită de vreme, pe care ședeau rânduite ca la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
amîndoi profesioniști În forțele de ordine Bruce, dar metodele tale sînt foarte diferite de ale mele. Acuma, eu știu că am făcut multe rahaturi În trecut, dar s-a zis cu toată cocaina și rahaturile alea. Mă privește sever și cercetător, cu o autoritate pe care n-a manifestat-o niciodată pînă În prezent. Autoritatea unui bărbat care știe că are statul În spate, de partea lui. — Pricepuși? — Sigur Ray, zicem noi. — Atîta vreme cît Îți dai seama cum e vechiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
Despina. ―Am intrat și am salutat respectuos. Profesorul nu m a Întrebat ce doresc, ci m-a invitat să iau loc. Și nu oriunde, ci În fotoliul din fața lui. După ce m-am așezat, s-a uitat la mine lung și cercetător... „Cum a fost, dragule? Cum s-a Întâmplat și unde?” - m-a Întrebat el simplu. I-am povestit totul până În momentul când am căzut grav rănit. Mă asculta cu răbdare de bunic... Nici când am sfârșit povestea nu m-a
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
profesor - a reușit să mascheze Gruia surpriza. Deși nu-l cunoștea pe individ, și-a dat seama că este securist, după felul cum ședea În fotoliu. Răsturnat Într-o rână, picior peste picior și căutătură zeflemitoare... După o scurtă privire cercetătoare către Gruia, a Întrebat: ― El cine este? ― Asistentul meu, doctor Gruia Toaibă. Trebuie să facem contravizita bolnavilor - a răspuns profesorul. ― Și cât durează? ― Depinde ce probleme de sănătate au apărut la pacienții operați și cum se prezintă cei propuși pentru
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
păgubește nimeni nici cu o para, se codesc, și se frământă, și murmură. Ce o fi pe-acolo, Dumnezeu știe... Pe Nadina o plictisea polologhia asta. Arendașul observă și-și opri elocvența. Urmă o pauză mai lungă. Nadina îl privea cercetător, parc-ar fi vrut să afle ce se ascunde sub vorbăria grecului, care făcea o figură blândă, aproape umilă și mai cu seamă impenetrabilă. ― În sfîrșit! zise brusc Nadina, enervată puțin și cu un gest ca și când s-ar fi hotărât
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
la taifas! îl întrerupse Bîrzotescu intrând în casă. Muierea încremenise lângă vatră, cu cei patru copii lângă ea, ca o cloșcă speriată de uliu. Porcul grohăia mulțumit și ridică râtul mirat... Perceptorul se înțepeni în mijlocul odăiței și se uita împrejur cercetător. Lung și deșirat cum era, ajungea cu capul până în grinzile tavanului. Luă registrul de la strajă, însemnă ceva și rupse o foaie. ― Ascultă, Ignate! zise pe urmă sever. Acu ți-am scris porcul, că altceva de preț văd că n-ai
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
în oglindă, încercând să se familiarizeze cu propriul chip. Își întoarse fața pe o parte și pe alta, își atinse obrajii cu degetele, dar asta nu-l ajută cu nimic. Personajul din oglindă nu îi părea familiar și, după privirile cercetătoare ale aceluia, nici el nu-i părea din caleafară de cunoscut celuilalt. Se uitau unul la altul cu o anumită dezamăgire. Ea venea de la obrajii moi, pe care pomeții nu mai reușeau să-i susțină, de la cutele arcuind gura în
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
am dus să vizitez ruinele lui Yuan Ming Yuan. În clipa în care am pășit printre pietrele sfărâmate, i-am putut auzi pe barbari chiuind. Imaginea mă îneca, de parcă fumul încă mai plutea în aer. Un soare de bronz privește cercetător în jos peste festivalul în mișcare. Ne continuăm lunga călătorie spre Jehol. Sunt tristă și amărâtă când mă gândesc la pretextul „vânătorii“ soțului meu. Miniștrii și prinții, în haine minunate, sunt purtați în palanchine bogat decorate pe umerii cărăușilor care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
1), literele c) și r) se abrogă. 2. La articolul 18, alineatul (4) se modifică și va avea următorul cuprins: "(4) Președintele ASAS emite decizii pentru constituirea comisiilor de atestare și promovare în grade profesionale de cercetător științific I și cercetător științific II, decizii privind componența consiliilor de administrație ale unităților de cercetare-dezvoltare, conform legii, și avizează propuneri cu privire la asocierea unităților de cercetare-dezvoltare cu alte unități, instituții și operatori economici în vederea realizării de proiecte și lucrări în domeniul agricol, la reorganizarea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236503_a_237832]
-
1979-1983), în timpul studenției fiind redactor și cronicar literar la „Echinox”. Este repartizat ca profesor de literatură română la Liceul Industrial nr. 2 din Oradea, unde lucrează până în 1989. Redactor scurt timp la „Tribuna” (1990) și la „Apostrof” (1990-1991), devine ulterior cercetător la Institutul de Lingvistică și Istorie Literară „Sextil Pușcariu” din Cluj-Napoca. Debutează cu versuri în „Tribuna” (1980), colaborând cu poeme, eseuri, cronici literare și traduceri (lirica și eseuri filosofice) și la „Steaua”, „Familia”, „Vatra”, „Apostrof”, „Interval”, „Poesis”, „Calende” ș.a. Debutul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288138_a_289467]
-
învățători refugiați din Basarabia. A urmat Liceul „Frații Buzești” din Craiova (1960-1964) și Facultatea de Filologie a Universității din București (1964-1969). Și-a luat doctoratul în filologie (1991) cu lucrarea O carte populară necunoscută. Viteazul și Moartea. Din 1969 este cercetător la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” din București. În anul universitar 1990-1991 funcționează ca lector la Universitatea „Kliment Ohridski” din Sofia, iar ulterior va fi cadru didactic la Facultatea de Litere a Universității din București. În 1992
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288248_a_289577]
-
că în acest capitol, ca și în capitolul precedent, sunt expuse nu numai diferitele teorii, ci și cercetările concrete (de teren sau experimentale) care susțin aceste teorii. Autoarea oferă un ghid de cercetare util nu numai studenților, dar și tinerilor cercetători, sugerând teme ce ar merita reluate în contextul socio-cultural românesc: vestimentația și formarea primei impresii, semnificația hainelor în context social concret, relația dintre vestimentație și competența profesională, codul vestimentar în organizații, uniformele, dar și efectele lor asupra comportamentului social. Ne
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
7), istoria studiilor modei poate începe din 1750, când discursul critic al filosofului francez Jean-Jacques Rousseau blama manifestările modei și luxului din societatea timpului său. Astăzi, deși analiza modei nu constituie o temă predilectă în științele sociale, în opinia aceleiași cercetătoare (ibidem), putem totuși construi o abordare sociologică a modei prin structurarea analizei la nivel macro- și microsocial, ceea ce, în concepția autoarei, ar consta în apelul la tradiția sociologică a funcționalismului și interacționismului simbolic. O lucrare de referință a grupului de
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de sine scăzută, sprijin familial redus), în vreme ce celălalt poate fi mai rezistent datorită unor factori de protecție care acționează asemenea unui tampon în calea experienței negative (reușită școlară, inteligență, sprijin familial pozitiv). Designuri experimentale longitudinale, transversale și longitudinale accelerate Un cercetător clinician vrea să studieze impactul atașamentul insecurizant de-a lungul vieții, mai exact, modul în care acesta afectează reușita școlară și popularitatea socială în rândul celor de aceeași vârstă în perioada preșcolară, în școala primară și la încheierea primului an
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
al introducerii (începând din 1976) a unui curs general de Probleme fundamentale ale istoriei patriei și P.C.R. în programa tuturor facultăților din țară, indiferent de profilul lor, conducerea Facultății de Istorie a Universității ieșene a apelat, firesc, la colaborarea colegilor cercetători de la Institutul „A. D. Xenopol”, pentru acoperirea numeroaselor norme didactice apărute intempestiv la nivelul întregului centru universitar. Trecând peste faptul că majoritatea covârșitoare a titularilor acestui curs, cadre didactice ori cercetători, au profitat de ocazie pentru a optimiza cunoașterea istoriei patriei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Istorie a Universității ieșene a apelat, firesc, la colaborarea colegilor cercetători de la Institutul „A. D. Xenopol”, pentru acoperirea numeroaselor norme didactice apărute intempestiv la nivelul întregului centru universitar. Trecând peste faptul că majoritatea covârșitoare a titularilor acestui curs, cadre didactice ori cercetători, au profitat de ocazie pentru a optimiza cunoașterea istoriei patriei (mai puțin sau deloc istoria partidului) de către studenții facultăților neumaniste (științe, politehnice, economice, medicină, agronomie), momentul rămâne de referință și în biografia lui Leonid Boicu, pentru că l-a apropiat pentru
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pe ton și în limbaj care nu blocau, ci stimulau comunicarea intercolegială. Exigența-i profesională, receptată de beneficiari cu fireasca (pe atunci) condescendență, a exercitat un puternic și pozitiv impact asupra standardului valoric al respectivelor publicații, dar și asupra tinerilor cercetători, care au descoperit în el un autentic și fermecător model. Întreaga dimensiune a virtuților sale științifice, organizatorice, intelectuale, morale și colegiale sau umane poate fi surprinsă în ipostaza-i de inițiator și coordonator al colectivului de Istorie a relațiilor internaționale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
consuma timpul, energia, priceperea și, mai ales, răbdarea, investite cu rar-întâlnită generozitate, chiar dacă finalmente satisfacțiile aveau să fie pigmentate sau devansate prin dezamăgiri. Sub aripa-i ocrotitoare i-a luat astfel, spre a-i forma, pe câțiva tineri (pe atunci) cercetători, călăuzindu-i pe direcții sau domenii deficitare ale istoriei relațiilor internaționale din perspectivă românească: Veniamin Ciobanu, pentru raporturile româno-polone; Gemil Tahsin, pentru relațiile româno-otomane; Stela Mărieș, pentru relațiile româno-germane și, mai târziu, Gabriel Bădărău, pentru raporturile româno-austriece. Nu și-a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
unele părți ale acestuia, Leonid Boicu și-a focalizat, în paralel, atenția pe propria-i pregătire de specialitate într-un program doctoral. Cum însă la Universitatea „Al. I. Cuza” nu exista încă un îndrumător științific pentru domeniul istoriei moderne, tânărul cercetător ieșean a apelat la serviciile unui profesor bucureștean, căruia - observa malițios un confrate de breaslă - „nu-i trebuia titlul de doctor ca să poată fi conducător”. Dăruit de natură cu exigențe și pretenții ce-i înspăimântau pe studenți, dar îi și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
lansat și va vedea lumina zilei în 1924, fiind condus în ajunul războiului de istoricul Alphonse Dupront. La noile centre de românizare activă (printre care se numără Universitatea din Cluj, care devine românească la 3 noiembrie 1919) sînt aduși tineri cercetători formați în Franța, împreună cu echipe întregi de profesori francezi. Emmanuel de Martonne predă la Cluj timp de un an, sub conducerea sa secția de geografie din Cluj publicînd primul volum din Travaux de l'Institut de géographie de Cluj. Deschiderea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Să fim drepți, pledoaria autorului e convingătoare. Mass-media, intim legată de putere, a colonizat cultura. În plus, cu totală îndreptățire, D. Kellner desființează distincția dintre cultură și comunicare, observînd (și notînd) ceea ce ar fi trebuit să fie la îndemîna oricărui cercetător: cultura nu poate fi decît comunicațională. Nemulțumit, Kellner este în dezacord cu vocabularul de bază, denunțînd etichetologia cu iz ideologizant. Se războiește, am văzut, cu Postmodernismul dar vrea și "distrugerea distincției" (mai sus menționată), în fine, nu poate accepta semnul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]