46,651 matches
-
câțiva oameni care trebuie să asiste alienul în reproducerea sa. Mare lucru! Mult mai interesanți mi s-au părut oamenii de știință care apar în acest film, ce începe cu descoperirea unei piramide în Antarctica. Pentru a o examina este chemat cel mai bun istoric - arheolog de pe planetă. Vede el poze cu piramida, observă că fiecare fațetă aparține altei culturi și civilizații și conchide solemn că piramida e construită de prima generație umană. Care probabil s-a scindat apoi în funcție de preferințele
Cafteala extratereștrilor by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11913_a_13238]
-
să se culce chiar înainte de a fi început petrecerea. Gagica lui Carlton își dă părul pe spate și îmi spune: - Noapte bună, bebeluș. Zîmbește victorios și mîngîie șuvița de păr de pe fruntea lui Carlton. - Nu! strig din nou. Mama îl cheamă pe tata, care mă înhață și dă să iasă cu mine din cameră, ținîndu-mă în brațe ca pe o bombă vie care sînt. înainte de ies, îmi încrucișez privirile cu Carlton. Ridică din umeri și-mi spune: - Noap' bună, bătrîne. Tata
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
țîșnește din el. Mama țipă. Carlton face un pas, cade în brațele prietenei lui și amîndoi se rostogolesc pe jos. Mama se aruncă peste el și peste fată. Oamenii strigă tot felul de sfaturi recomandate la accidente: "Nu-l ridicați!" "Chemați Salvarea!" Eu privesc din hol. Sîngele lui Carlton împroașcă totul, îmbibă covorul, stropește hainele oaspeților. Mama și tata încearcă din răsputeri să astupe rana cu palmele lor, dar sîngele li se scurge printre degete. Carlton arată mai curînd nedumerit, de parcă
Michael Cunningham - O casă la capătul lumii by Antoaneta Ralian () [Corola-journal/Journalistic/11891_a_13216]
-
Cumpărată-cumpărate cu reducere, pentru artiști. În acest caz, Horațiu Mălăele și Nicolae Urs. La început, o imagine cumva apocaliptică, dezordinea aceea de după o reprezentație. Elemente de recuzită, costume, din spectacolul tocmai încheiat. Și nu numai. Singure, în liniștea stranie, costumele cheamă alte costume, replicile se rostogolesc spre altele, din alte spectacole, se amestecă, își amestecă mirosurile, consistențele, transpirația, recuzita însumează frînturi din alte decoruri. Se compun și se recompun lumi, spectacole. Spațiul scenografei Nina Brumușilă de la Sala "Toma Caragiu" vorbește, prin
Teatru sau cale ferată? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11912_a_13237]
-
poate continuă să fie demiurgul din culise. Fără a vrea să diminuez importanța regiei de film, aș vrea să atrag atenția asupra unui detaliu: când s-a acordat Oscarul pentru cel mai bun film, nu regizorul, ci producătorii au fost chemați să primească premiul, iar Clint Eastwood s-a scuzat pentru prezența lui pe scenă! Cu alte cuvinte, în lumea filmului, noul demiurg e producătorul, nu regizorul. Cred că Michel Foucault ar fi zâmbit în fața acestei inovații: puterea îi aparține celui
Doi mari regizori (II) by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11938_a_13263]
-
simplu jurnalist ca mine are deschise nu doar ușile Cotroceniului, ci și seifurile Băncii Naționale. De la rude reapărute în viața mea după decenii de ignorare apăsată, la foști colegi care-au uitat nu doar cum arăt, dar și cum mă cheamă, la inși pe care i-am întâlnit o dată pe scara unui avion sau la garderoba unui restaurant, sunt somat, ca-n Caragiale, să intervin acolo unde, evident, n-am cum să intervin, dar nici nu mi-ar trece prin minte
Gogu, lobbyst la Cotroceni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11922_a_13247]
-
Echinoxului de iarnă, cînd ceva se schimbă în viața plantelor, care influențează secret viața și visele oamenilor, neștiutori de proiectele din stele." Oamenii sînt, așadar, niște inocenți bănuitori. Și suspiciunile lor vin, cel mai adesea, din vise. S-ar putea chema, acest jurnal, scris în urma soțului, editorul René Coeckelberghs care, murind, a lăsat în loc iubire cît pentru toate viețile, în urma lui Lionel, socrul și "tatăl spiritual", în urma tinereții, în fond, cu angoasele și luptele ei, requiem for a dream. E căutarea
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
pentru interviu ai nevoie mai întîi de talent, apoi, ca și în proză, trebuie să-ți cunoști personajul, ca să nu-i pui întrebări prostești, iar în cele din urmă, să vrei să te duci tu către el, nu să-l chemi la tine. Cu intuiția ei de poetă, Marta Petreu are ceva în plus față de intervievatorii de profesie. Ea nu se străduiește se pună întrebări insolite sau să se tragă de șireturi cu cei cu care discută. Marta Petreu știe că
Ce vrea Marta Petreu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11990_a_13315]
-
dar nu unul fără rost. Și, dacă sînt bine făcute, ne dau o idee despre canonul literar al momentului. E mult? E puțin? E, în tot cazul, ceva. Cît despre poeta Letiția Ilea, al cărei recent volum de versuri se cheamă O persoană serioasă, îi dorim să nu confunde jocul cu neseriozitatea. Persoanele cu adevărat serioase se joacă. Poeta însăși se joacă de-a copilul în cartea ei. Cititul și norma didactică O anchetă referitoare la postmodernismul românesc găzduiește numărul 7-10
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11964_a_13289]
-
făcut, dacă sînt în armonie cu ele, dacă și le-au asumat, dacă se cunosc pe ei înșiși. Albert, soțul legitim, este iritat de revenirile lui Werther, de modificările emoționale ale platinatei soții. Charlotte îl gonește, din nou, și îl cheamă de Crăciun. Actul al treilea. Iarnă. Pomul grandios este dezgolit. Frunzele au căzut. Este înfricoșător acum, ca un fel de animal preistoric. Dramatismul crește, se intensifică, se cristalizează. Ca și relațiile. Un copac bătrîn, cu noduri groase, cu crengile aplecate
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
pretextul epic al cărții, pe atât de surprinzătoare e evoluția narațiunii în sine. Un cimitir aflat pe un deal care se surpă obligă autoritățile la dezhumarea mormintelor, proces care se face cu ajutorul unor deținuți de drept comun. Rudele morților sunt chemate pentru recuperarea osemintelor și mutarea lor într-un cimitir nou. "Proprietarii" morților (expresia are simbolistica ei) sunt cazați într-un hotel, interacționând în virtutea unor vagi și mai vechi relații. Până aici, o situație de roman sud-american. De altfel, motivul dezhumării
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
scoate la iveală vechile obsesii și luminează anumite relații, ascunde într-o oarecare măsură și motivațiile prezentului. Moartea este suprapersonajul cărții și fiecare personaj se raportează în felul lui la ea. Unii cu propria moarte. Dar aura morții îi și cheamă la viață și adevăr pe cei chemați să decidă viitorul morților lor. În confruntarea cu trecutul "încărcat" și cu aspectele latente ale morții pe marginea gropilor deschise, viața pare o dezhumare: afirmarea vulnerabilității, conștientizarea dependenței, asumarea instinctelor, a pulsiunilor: "Abjecția
Viața ca o dezhumare by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11995_a_13320]
-
Occidentul, veacuri, dinastii, Simboluri, univers, cosmogonii Zadarnic îmi oferă. Pasu-mi, lentul, În urma mea penumbra o încearcă, Și drum îmi fac cu bățul nedecis, Eu, care-ntrezăream un paradis Ca o bibliotecă vastă. Parcă Ceva, desigur, care nu se poate Hazard chema, aceste lucruri toate Le stăpînește. A mai fost cîndva Un om care-a purtat povara-mi grea. Prin lente galerii orbecăind, Nedeslușită simt o sacră spaimă Că-s celălalt, defunctul, ce se-ngaimă, Același drum și-același timp urzind. Dar
Poezii de J.L. Borges by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/11961_a_13286]
-
că am jucat pentru prima oară într-un sitcom, răspunzând invitației unei vechi colaboratoare și prețuite realizatoare, Carmen Fulger, după ce tot ea, cu ani în urmă, îmi «testase» abilitățile actoricești. Atunci era vorba de o amuzantă montare, «Pînza Penelopei» se chema, parcă, iar eu cred că eram Ulysses, iar Doina Ghițescu șireata Circe... Am prins gust pentru această joacă serioasă, asa că am acceptat acum să devin inspector școlar, convins și de faptul că titlul, « Cheia sol», ca și subiectul, sunt
„CHEIA SOL” , UN SITCOM PENTRU ADOLESCENŢI, LA TVH de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382667_a_383996]
-
ai vegheat speranța din visurile mele. Că-n ochii tăi se-aprinde puzderie de stele, în veci ești icoana vie a sufletului meu. Mă voi hrăni cu seva din speranțe eterne, când Zeu din altă lume la el o să te cheme. Orfană voi rămâne, să viețuiesc o vreme și să-ți port prețuire, cât sânge-mi curge-n vene. Voi duce-n alte vremuri, cugetul de-naintași, din spirit de credință cu iz de-nțelepciune, ce ar putea să facă destinele
DESTIN DE MAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382671_a_384000]
-
aș pune în condei, ca prin vers, și el să plângă. Tristețea să-mi alunge prin curgerea de vreme. Din sufletul de mamă să îmi aline doruri a căror pătimire transpare dintre rânduri. Când veșnicia morții la ea o să mă cheme. De viață purtătoare printr-o poruncă sfântă, e mama-ngrijorată ce-și poartă-n veci, renume. Ca cei ce-s prunci în viață sau vor veni pe lume, la sânu-i să asculte doină din leagăn frântă. E rug aprins prin
DESTIN DE MAMĂ de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382671_a_384000]
-
plecat la subfurnizorii din București sau la alți distribuitori din Turcia sau Grecia. Periodic, duminica după liturghie, Mache era invitat să ia masă împreună cu el și soția lui. De sărbătorile de Crăciun și Paște, când se întrunea toată familia, era chemat și el, astfel că toți se obișnuiseră să-l considere un apropiat al familiei. Mache îi privea cu sfială și respect și nu intra în discuții decât dacă era întrebat. Scurta cât mai mult vizita, pentru a un părea că
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
m-ați dat afară până acum și v-ați gândit la mine, probabil mă voi descurca, zise Mache. - Bine Marinache, mâine mă duc la Slobozia să cumpăr o casă și locul unde vom construi magazinul și depozitul, după care te chem și pe tine pentru a-ți arăta la fața locului ce trebuie să faci. Peste două zile, Mache era la Slobozia, unde domnul Alexandrescu, care îl aștepta în micuța gară, îl duse la o curte destul de mare în care se
MOȘ MACHE CAP.III,DRUMUL SPRE ÎNĂLȚIME de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382646_a_383975]
-
Cine nu are copii știe cel mai bine cum să-i crească (idiș). Și bătută, si posedata, si deposedata... • Sunt greu de suportat: eșecul și succesul (Andrei Bacalu). • Degeaba stai strâmb dacă nu judeci drept. • Măgarul troian. • În politica se cheamă că spune adevărul cine minte mai puțin. • Cinstește-ți părinții măcar că pe niște străini oarecare! • Modestia e adesea orgolioasa (Roni Căciularu). • Să călci în străchini și apoi să mănânci din ele... Hmm! • Cine visează căi verzi pe pereți, reușește la
PROVERBE COMBINATE & ÎNTÂMPLĂTOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382675_a_384004]
-
Acasa > Poeme > Devotament > GRĂDINI Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1516 din 24 februarie 2015 Toate Articolele Autorului Fără sandale sau pantofi, în opincile simțului ajung în brațele tale care mă cheamă fără încetare! E secretul grădinilor noastre mersul în pași de crini și unduiri de liliac spre povestea fără de sfârșit a visului devenit realitate. E iarnă? Fulguim în cetina îmbrățișată de sărbătoare și în seva promiselor explozii cu bucurie inspirate în
GRĂDINI de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382722_a_384051]
-
în urechile copiilor care vor avea de suferit de pe urma asediului manelelor, din telefoanele mobile și ele încărcate de otravă sonoră...! Nelu Ploieșteanu e nu numai un artist, e un model! A muncit și a fost serios întreaga lui viață. Îl cheamă, de fapt, Ion Dumitrache (Nelu Ploieșteanu e nume de scenă). S-a născut pe 16 decembrie 1950, la Ciorani. A început să cânte pentru câștigarea pâinii celei de toate zilele de la optsprezece ani, când a rămas fără tată. Pe lângă voce
NELU PLOIEŞTEANU. SERI BOEME de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382695_a_384024]
-
una în halul acesta. Apoi, pe hol, în fața ușii direcțiunii, Sonia auzi o discuție incredibilă. Chiștoroaia amenința un elev de clasa a Xll-a din Republica Moldova, care întreba de o colegă de a sa, cu care venise în țară să studieze. - Chem duba noastră, să te ia și nu te mai vede nimeni niciodată. Eu am medicii mei, care fac cu tine ce vreau eu. Așa am făcut cu mulți alții ca tine! Aici toți spunem același lucru, indiferent ce se petrece
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
ca pe tarlaua proprietate personală?” Nu era însă Chiștoroaia singura care considera că instituția de stat este cadoul acordat directorilor prin lege, odată cu numirea în post. Apoi auzi din nou, formula adresată în prima zi de directoare elevului din Republica Moldova. - Chem duba noastră, să te ia și nu te mai vede nimeni niciodată. Eu am medicii mei, care fac cu tine ce vreau eu. Așa am făcut cu mulți alții ca tine! Aici toți spunem același lucru, indiferent ce se petrece
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
a reacționat cum trebuia într-un asemenea caz - fără să reacționeze, să se miște, să scoată vreun cuvânt și dacă încerca să deschidă gura sau dacă schița vreun gest să se apere atunci era lovit puternic de aceștia, de persoanele chemate în ajutor, din gruparea lor și de agenții firmei T. AG.R.S.Z de pază, plătită din banii elevilor dar care făceau ce li se comanda. Apoi Chiștoroaia amenința profesorul devenit victimă, că toți din liceu vor declara că el
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
un soi de creștere în proprii mei ochi, o chestiune de prestigiu, dacă mă pot exprima astfel. Pentru că, mărturisesc, neam de neamul meu încă nu se atinsese de o asemenea brânză, iar eu eram primul în ordine dinastică... Seara am chemat copiii la masă și, într-un fel oarecum ceremonios, i-am anunțat că îi voi servi cu ceva special. Le-am pus câte un cub pe mijlocul farfuriei și le-am dat câteva instrucțiuni: - Nu înghițiți dintr-o dată... Lăsați să
SCHIŢE UMORISTICE (28) – BLAZON IMAGINAR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382709_a_384038]