2,428 matches
-
de la Divizion, și am prins la arest un ciudat de la Regiment care a îngropat arma unui camarad. Unul de prin Piatra Neamț. M. M.: Ați văzut? Numai ca să-i facă rău. S. B.: Era unul mic de statură și tot cu cicatrici, era din lumea bătăușilor. Țin minte că mai era în arest cu încă doi țigănuși care dezertaseră și pe care îi prinseseră prin Gara de Nord. Aveau copii acasă și li se făcuseră dor de ei. Au crezut că vor ajunge să
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
mândria lui, asprimea mustrărilor lui se domolea, având drept urmare o iertare bruscă. Astfel, am fost mai mult nedumerit decât Încântat Într-o zi, când, aflând că m-am tăiat dinadins la picior, chiar deasupra genunchiului (mai am și acum o cicatrice) pentru a scăpa de o recitare la oră, pe care n-o pregătisem, tata nu părea În stare să se Înfurie cu adevărat; și recunoscând ulterior o Întâmplare similară În propria lui copilărie, am fost răsplătit că nu ascunsesem adevărul
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
o locomotivă de pe botul căreia o mână matură și prudentă avusese grijă să smulgă steaua roșie, în cinci colțuri, ce îi trăda proveniența. Văd limpede, de parcă aș mai ține în mână acea jucărie adaptată, urgent, mersului istoriei, locul gol, urât, „cicatricea”, și realizez că băiețelul de patru ani, de atunci, pricepea exact necesitatea îndepărtării unui simbol devenit, peste noapte, inactual și indezirabil, semnificația gestului prin care se operase extracția „nasturelui” de metal. Se schimbase, încă o dată, administrația, regimul, orânduirea... * Când l-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
o asemenea carte, definitiv nu, pentru criticii snobi și „increduli”, dar sigur printre cei simpli și subtili, inteligențe vii ale culturii universale. În Iugoslavia continuă războiul civil, îngrozindu-i pe oameni. O rană deschisă, sângerând în corpul deja plin de cicatricele a două războaie mondiale. August Dunărea s-a umflat, atingând șapte metri! Inundații în România și Austria. Vecina mea Ebba a venit cu un vas plin de căpșune suedeze. Am mâncat, luând în mine roșul și albul în care îmi
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
Se scrie negru pe alb: „Trebuie să fii nebun ca să iubești”. Adevărul pur: de aceea foarte mulți oameni se feresc de iubire, de catastrofalele urmări ale faptului de a „permite” acestei „nebunii” speciale să intre în corpul și sufletul tău. Cicatricele mele de iubire (văzute și nevăzute) sunt numeroase. Simt uneori „atacul” nebuniei cu numele iubire, simt ca o lovitură care mă transformă ca sub bagheta unui magician: totul se transformă în omul care iubește (nu în cel iubit!). De câte ori am
Jurnal suedez III (1990-1996) by Gabriela Melinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2032_a_3357]
-
în multe împrejurări efectul reveriei suprarealiste s-a tradus însă, în formule detestabile. Multe reverii s-au concretizat în cele mai grotești manifestări. Revoluțiile și ideile reformiste, precipitate, au avut în special această soartă odată trecute într-un text "concret". Cicatricile recente ale societății contemporane atestă acest fenomen, "eșecul reveriei". În "epoca de aur", societatea românească a trăit chiar într-un peisaj morbid, în care între mistificare și realitate s-a produs un proces de omogenizare. Nu știu dacă separarea elementelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
în două ca de un paloș, de curgerea tulbure a Prutului. Istoria celor două părți ale aceluiași pământ s-a umplut, de o parte, cu siberii și "pahoduri", de cealaltă parte, cu temnițe și canale de sânge. Purtându-și stigmatul cicatricii acestei sfâșieri, portretele pământului sunt de fapt unul singur, un portret al aceluiași pământ, reflectat în opera lui Potârniche. Acasă este un singur loc de unde provine portretul acestor ținuturi și unde se termină el, mărturisind același adevăr pe un mal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
și a altora, cu care, timp de aproape trei decenii, întreprinde acțiuni piraterești, unele autorizate, altele nu, împotriva coloniilor și a navelor spaniole. Se alege după ele nu doar cu faima unui luptător maritim de temut, ci și cu o cicatrice pe obraz și un glonte în picior. După 1578, cu Golden Hind, nava sa amiral, Drake trece în Pacific prin strâmtoarea Magellan și continuă pirateria semiautorizată până pe coastele Californiei, reușind să navigheze dinspre Americi spre Vest, acasă, în Anglia. Până în
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
și cangrene, tratate exclusiv prin amputări de membre). Ne putem imagina că un membru al unui echipaj de pirați nu arăta deloc atrăgător, dimpotrivă, scăpat de disciplina oficială obligatorie și de controalele unor comandanți severi, apărea neras, mizerabil, plin de cicatrici și de semne pe corp, cu dinții stricați și beteșugurile prost mascate, așa cum trebuia să arate un individ pentru care interfața socială nu mai conta. Dedați relaxării depline, devorați de alcool, epuizare fizică prematură, promiscuitate și boli venerice, fără tăria
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
lumea legală, fiind cunoscut printr-un aer distins, îmbrăcat elegant, disprețuitor al bețiilor și jocurilor de noroc, atât de obișnuite în echipajele de pirați). Așa se explică și infirmitățile piraterești (picior de lemn, proteză cu cârlig la mână, ochi acoperit, cicatrici), intrate în legendele occidentale de gen. Multe dintre jafuri nu aveau ca obiect neapărat comori sau bunuri scumpe, ci articole cotidiene, de uz imediat, imposibil de procurat în afara porturilor. Pirații nu aveau interes să acosteze prea des, mai ales dacă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
lumea legală, fiind cunoscut printr-un aer distins, îmbrăcat elegant, disprețuitor al bețiilor și jocurilor de noroc, atât de obișnuite în echipajele de pirați). Așa se explică și infirmitățile piraterești (picior de lemn, proteză cu cârlig la mână, ochi acoperit, cicatrici), intrate în legendele occidentale de gen. Multe dintre jafuri nu aveau ca obiect neapărat comori sau bunuri scumpe, ci articole cotidiene, de uz imediat, imposibil de procurat în afara porturilor. Pirații nu aveau interes să acosteze prea des, mai ales dacă
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
în variantă ficțională. Primul portret al piratului Billy Bones are, în deschiderea poveștii, toate datele imaginare ale tâlharului de mare : părul terminat într-o codiță lungă până la umăr, mâinile noduroase, umflate, murdare și cu unghiile rupte, chipul brăzdat de o cicatrice făcută de o tăietură, un cuțit, la cingătoare (de fapt, o scurtă sabie de abordaj), îmbrăcămintea unui pirat clasic (haină albastră, peticită, tricorn), un cufăr și un ochean cu care scrutează zarea, dependența de rom, obiceiul de-a fredona un
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
a grupului ce număra o duzină de ofițeri mergînd ca un singur om, cu același pas cadențat, îmbrăcați în noua ținută de culoare verzuie, prezentînd același vechi aspect al unor cefe violacee frecate cu glaspapir, aceleași figuri spînatice pline de cicatrici de la duelurile din vremea studenției, cu monocluri interșanjabile, în spatele șefului-creator al tinerii armate: faimosul general von Seeckt, odinioară șef de Stat Major al armatei care a invadat România. Abia peste cîțiva ani a putut lumea măsura la adevărata valoare opera
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
CONSTITUENȚILOR CHIMICI PARIETALI Rezultatele cercetărilor privind topografia constituenți chimici în peretele drojdiilor pot fi sumarizate în câteva considerații generale: -la majoritatea speciilor de drojdii manoproteinele sunt localizate în stratul extern al peretelui celular; ele au fost detectate de asemenea în cicatricea mugurală ca și pe suprafața protoplastului în curs de regenerare a peretelui celular. -glucanul din peretele celulelor vegetative este localizat preponderent în stratul intern ; parțial, este totuși accesibil și pe fața externă a peretelui celular. Ca urmare, dacă se are
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
preponderent în stratul intern ; parțial, este totuși accesibil și pe fața externă a peretelui celular. Ca urmare, dacă se are în vedere segregarea spațială a celor două polizaharide majore, peretele celular al drojdiilor apare stratificat. -chitina este concentrată la nivelul cicatricei mugurale, unde formează un inel de bordură cuprins între două straturi de glucan . La tulpinile crescute la temperatură nepermisivă, chitina se acumulează la suprafața peretelui celular, iar la celulele la care creșterea este stimulată cu ajutorul feromonilor, în zona de creștere
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
Formarea mugurelui Este un proces morfogenetic complex cu o strictă localizare în timp și spațiu. O celulă normală de Saccharomyces cerevisiae poate înmuguri de circa 20 ori, așa încât înainte de a-și pierde viabilitatea, aproape întreaga suprafață celulară este acoperită cu cicatrici mugurale. În celule de tip sălbatic, ovale sau elipsoidale, primul mugure apare în regiunea de curbură maximă, iar cel de-al doilea, la haploizi și în poziție diametral opusă față de diploizi. Înmugurirea este inițiată numai după ce celula a atins o
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
transformă chimic și fizic devenind sept secundar. În imaginile ultrasecțiunilor, septul apare trilamelar, aspect datorat compoziției chimice diferite a diferitelor sale zone. Când celula mugurală se detașează, septul primar rămâne la celula- mamă, ca o componentă fundamentală a așa-numitei cicatrice mugurale. 1.1.1.8. Regenerarea peretelui celular de către protoplaști Datorită capacității lor de a regenera peretele celular și de a se transforma în celule normale (reversia protoplaștilor), protoplaștii au fost intens utilizați pentru studiul aspectelor biogenetice, morfo-structurale și fiziologice
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
se pierde în momentul separării celulelor - fiice. La drojdiile care înmuguresc (ex. Saccharomyces cerevisiae ), celula mugurală rezultată rămâne o perioadă atașată de celula-mamă după formarea septului de diviziune; amprenta lăsată pe peretele celulei - mamă după desprinderea mugurelui poartă numele de cicatrice mugurală. Un ciclu celular la drojdii durează între 6 și 9 ore, în funcție de specie, vârsta celulei, de condiții de cultură. 1.13.2. Conjugarea Conjugarea reprezintă o formă particulară de reproducere sexuată, prezentă la marea majoritatea drojdiilor ca și la
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
a receptorilor, iar intensitatea durerii depinde de numărul de nociceptori activați. Sistemul nervos central poate influența pragul nociceptorilor prin modulare centrală sau transport axonal. De exemplu, memoria durerii poate influența pragul nociceptorilor. O durere nouă apare Întâi Într-o veche cicatrice, după care se extinde În zona lezată. În reacțiile inflamatorii, Însăși terminațiile nervoase contribuie la reacția locală, prin eliberarea unor substanțe ce se găsesc În aceste terminații., sub influența unor agenți iritanți - mecanici, chimici, termici etc. Nociceptorii sunt influențați și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
efectele În declanșarea, Întreținerea și stingerea procesului. Inflamația, ca proces primar de apărare Împotriva agenților infecțioși, fizici, chimici și de altă natură, este reversibilă Încheindu-se cu neutralizarea factorilor agresivi și reparația tisulară fie prin „restitutio ad integrum", fie prin cicatrice hipofuncționale. Inflamația reumatismală și cea vascular tisulară din colagenoze poate asigura uneori vindecarea structurilor afectate, așa cum se Întâmplă În reumatismul articular acut, reumatismele infecțioase secundare, eritemul nodos. De cele mai multe ori Însă, acest proces capătă caracter cronicizat patologic, el Însuși agresiv
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
191,192]. Factorii de chemotaxie și activare fibroblastică (IL-1, TNF, IPN, TGF), Între care se remarcă FGF, secretat de macrofage, endoteliocite și fibroblaști conduc la popularea arealului inflamat cu fibroblaști tineri, secretanti de matrice și fibre conjunctive, care generează astfel cicatricea postinflamatorie. Este foarte probabil ca În viitor controlul imunologic (anticorpi monoclonali) sau biochimic al factorilor de cooperare celulară ai inflamației să permită dirijarea selectivă a proceselor inflamatorii reumatismale. 2.2.5 Boli reumatismale abarticulare difuze 2.2.5.1 Fibromialgia
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
unui mers normal, poate, de asemenea, avea consecințe grave În toată funcționarea corpului. Miofascia este fascia legată de țesutul muscular. Miofascia sănătoasă permite atât compresia și tensiunea, cât și relaxarea. Este fascia care poate produce cele mai frecvente aderențe și cicatrici ale țesutului. Substanța care face parte din compoziția miofasciei, are o consistență gelatinoasă, pentru a putea absoarbe mai bine forțele create În timpul mișcării. Substanța menține distanța dintre fibrele țesutului conectiv. Aceasta Împiedică formarea de microadeziuni și mentine țesutul maleabil și
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
sale anterioare dându-le ca inedite. Simptome fizice. Eminescu, pe atunci de 40 de ani, era de constituție forte, musculatura bine dezvoltată, capul bine conformat, figura mare și congestionată. Lobulii urechii bine dezvoltați, nu erau aderenți. Prezenta pe ambele gambe cicatrice, urme ale unor ulcere vechi (sifilitice?). Nu prezenta dificultate în vorbire nici tulburări în articularea cuvintelor și scriere. Scria perfect, fără tremurături, fără omisiuni de litere sau cuvinte. Mai târziu, apare o ușoară incoordinare a membrelor superioare și tremurături ale
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aveți despre aceasta?” 2. Care este răspunsul la întrebarea: „Care este semnul care apare după operație?”. Un student la inginerie ar răspunde „egal”, familiarizat fiind cu înțelesul matematic al întrebării. Dar un student la medicină ar fi tentat să răspundă „cicatrice”, deoarece acesta este sensul cel mai cunoscut pentru el al cuvântului operație. Deci întrebarea are cel puțin două răspunsuri la fel de valabile. Iată de ce în rezolvarea unei probleme este util să adunăm păreri ale mai multor persoane, de profesii diferite, cu
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Îl chema pe acel comandant? Nu. L-am căutat pe urmă, după ce-am venit acasă, și aș fi vrut să beau o cafea cu el, da’ nici Rusu n-o știut... Da’ țin minte c-avea un semn, o cicatrice... Era sergent-major sau plutioner, nu știu ce grad avea. L-am bănuit pe unu’, da’ cred că i-o fi fost frică... Și io l-am Întrebat, dar n-o vrut să recunoască c-o fost el... Poate că nici el nu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]