2,486 matches
-
28. 12, ora 19; Concert de gală - cu pagini celebre din literatura universală de operă și operete. Conducerea muzicală: Victor Dumănescu, 29. 12, ora 19; „Liliacul“ de J. Strauss, 31. 12, ora 18. Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Croncănit de cioară“ - adaptare scenică după romanul „Cioara îndrăgostită“ de Tersțnszky Józsi Jenő, 27. 12, ora 19; 28. 12, ora 17 (Sala Studio). Teatrul German de Stat: Spectacol de Crăciun sub conducerea muzicală a lui Ioan Opra. Coordonare artistică: Ida Jarcsek-Gaza, 28. 12
Agenda2003-52-03-timp () [Corola-journal/Journalistic/281884_a_283213]
-
de gală - cu pagini celebre din literatura universală de operă și operete. Conducerea muzicală: Victor Dumănescu, 29. 12, ora 19; „Liliacul“ de J. Strauss, 31. 12, ora 18. Teatrul de Stat „Csiky Gergely“: „Croncănit de cioară“ - adaptare scenică după romanul „Cioara îndrăgostită“ de Tersțnszky Józsi Jenő, 27. 12, ora 19; 28. 12, ora 17 (Sala Studio). Teatrul German de Stat: Spectacol de Crăciun sub conducerea muzicală a lui Ioan Opra. Coordonare artistică: Ida Jarcsek-Gaza, 28. 12, ora 17 (în deplasare, în
Agenda2003-52-03-timp () [Corola-journal/Journalistic/281884_a_283213]
-
România cu lozinci de genul " Nu ne vindem țara!", "Jos Europa!", cîștigînd copios alegerile pe baza sloganelor naționaliste și antioccidentale, membrele grupului de la Vișegrad își vedeau, tăcînd și înghițind dezagrementele tranziției, de interesele de lungă durată. Incomparabili maeștri în vopsirea ciorii, politicienii români și-au imaginat că n-o să le observe nimeni ticăloșiile și că acoperiți de glasurile lor eternamente răstite își vor urma liniștiți planurile de izolare a țării - perfectă formulă a animalului de pradă: după ce și-a înfipt ghearele
Europa are urechile înfundate by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15688_a_17013]
-
spune-le împreună, repede, auzi, hai, ce aștepți?! Deodată singură, pierdută, neînțelegând ce mi se cere, zbătându-mă fără ajutor, am aruncat o privire panicata pe ilustrația din abecedar spre pasărea tuturor nenorocirilor mele și am spus într-un suflu: Cioară. Chiar așa, Cioară în loc de Cuc. S-a lăsat o mare tăcere. Că la Judecata de Apoi a tuturor abecedarelor. După care, cu pasul lui cel mai ferm (nu se glumea în casa noastră cu cultura), tata s-a dus s-
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
repede, auzi, hai, ce aștepți?! Deodată singură, pierdută, neînțelegând ce mi se cere, zbătându-mă fără ajutor, am aruncat o privire panicata pe ilustrația din abecedar spre pasărea tuturor nenorocirilor mele și am spus într-un suflu: Cioară. Chiar așa, Cioară în loc de Cuc. S-a lăsat o mare tăcere. Că la Judecata de Apoi a tuturor abecedarelor. După care, cu pasul lui cel mai ferm (nu se glumea în casa noastră cu cultura), tata s-a dus s-o cheme pe
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
sfîntă zămislire din planeta cu iubire Te-am purtat prin timp și tină o damnare la lumină!... Poezie pe pîine și șorțul bunicii rămas din deceniul trecut atărnat de speteaza scaunului din bucătărie N-aș fi putut imita vocea unei ciori dacă n-aș fi fost îndrăgostit de ea. Prin mimesis se-nvață Poezie pe pîine Vremea e prea lungă pentru arta care se strecoară prin crăpăturile tencuielii de la baie, se strecoară și se strecoară deși n-o mai aude aproape
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7835_a_9160]
-
în română; de altfel, termenul e atestat de Dicționarul Academiei (Dicționarul limbii române, Tomul II, 1934), ca franțuzism, „despre relațiuni, afaceri, mediu”: „mai mult decât echivoc sau suspect, (aproape) fraudulos, cu nume rău”. Cuvântul a fost folosit de Topîrceanu, în Cioara („Cu alura interlopă/ Ca un muzicant în frac,/ Cuvioasă ca un popă/ Și smolită ca un drac”). Pare să se fi folosit tot mai mult în sintagma (calchiată după franceză) lume interlopă, desemnare comodă a unui ansamblu de persoane, fenomene
Interlop by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5917_a_7242]
-
de tot.) M-au amuzat de pildă copios improvizațiile avangardiste ale lui Horia Hristov (născut în 1974), chiar așa, atinse de duhul lui Daniil Harms cum sunt: „din ascensor ieșeam tot acolo/ venea primăvara dar parcă nu venea/ vedeam o cioară dar mai târziu mi-am dat seama/ iar pe tastatură se așeza mătreața/ și tăceam din gură/ căci nu-mi permiteam să tac din altceva." (p. 101) N-aș vrea să-i omit pe Alexandru Buruiană (născut în 1980, autorul
Altă generație by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6400_a_7725]
-
punct alb. O primă picătură de ploaie cade undeva pe aproape. Între timp cele două păsări au înaintat mult spre el, se pomenește cu ele alături. Le vede țopăind pe suprafața de beton la câțiva metri distanță. Nu, nu sunt ciori. Sunt două păsări răpitoare, ceva între șoim și vultur, păsări de mare altitudine. Îl cercetează cu ochi mărunți, sfredelitori. Clonțurile acviline strălucesc metalic" (p. 100). Naratorul o așteaptă pe Ea, o ființă feminină fără identitate, care, când sosește, povestește parcă
Postmodernismul de peste Prut by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11605_a_12930]
-
Drept urmare, discursul său, ca al oricărui lider de extracție comunistă, e pândit de schizofrenie: un limbaj normal, de om care înțelege realitatea în datele ei autentice, și unul aberant, al minciunii sfruntate. Cel dintâi e livrat îndeosebi în străinătate, unde ciorile vopsite n-au trecere, al doilea, acasă, unde amărășteanul înghite orice, pe nemestecate, fie că e ștevie, urzică sau minciună guvernamentală. Cu condiția, desigur, să i se spună basme frumoase despre cât de bine o va duce deși, momentan, mănâncă
Octav-Baba și cei patruzeci ori patruzeci de hoți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13761_a_15086]
-
sinistre alegorii, prilej al unui sarcasm nedrămuit, al unei satire de astădată nereținute: "Încep manevrele de toamnă / vulpile schiaună prostituatele se retrag sub plăpumi / nici negustorii de rachiuri și nici parlamentarii gureșii / nu rămîn cu mîinile împreunate pe pîntece // cătina ciorile imploră protecția brumei atîtea / și atîtea ființe se ascund în hîrburi pînă / și teoriile filosofice intră-n talazurile putrefacției" (Bubuie pălăriile). "În multipla desfășurare de sensuri a titlului, notează Cornel Ungureanu, semnatarul unei admirative prefețe , am putea descoperi și semne
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
Humanitas - oricât de mult ar insista Gabriel Liiceanu să-l publice. Ar însemna că gestul admirabil de acum n-a fost decât parte a unei strategii, e drept, mai sofisticată, dar care ar semăna mult prea mult cu cotidienele noastre ciori vopsite.
Știți să vă cereți iertare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8256_a_9581]
-
readuce, într-un târziu, mulajele din plastic ale fragilelor oase de lebădă ale poetului. Iar românii ce vor veni după noi vor vărsa lacrimi înduioșate în fața mulajelor de plastic așa cum astăzi strămoșii lor se închină cu cușma în mână în fața ciorii vopsite livrate la metru (și douăzeci și cinci) de cinismul incomensurabil al unor avortoni ai istoriei. Remanierea operată zilele trecute cu viteză de Năstase are aceeași consistență a tinichelei: inși mutați de ici-colo, vechi fețe de incompetenți pozând în salvatori ai neamului
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
Curtea Constituțională că nu există temeiuri serioase pentru a considera încălcări ale Constituției interpelările (când blânde, când rostite cu glas tunător) ale președintelui. Pentru politrucii de clasă nouă aciuiați în Palatul Poporului, oricine îndrăznește să le spună că umblă cu cioara vopsită devine automat un dușman de moarte, care trebuie eliminat cu ferocitate. N-am să obosesc, cât voi mai avea unde să scriu, că, în opinia mea, formula parlamentară actuală trebuie anihilată cu fermitate. Ori scăpăm de ei, ori riscăm
Dumnezei de uz intern by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9741_a_11066]
-
într-un spațiu ermetic, în parcela K , unde „se simte mort un pic”, în tovărășia unui cîine galben, vagabond, vestitor al morții și călăuză spre lumea de dincolo, a unui cocor alb, „simbol al singurătății mele, iubito” și a unei ciori, figurînd moartea și tenebrele: „nimic nu mai e cum a fost, a pierdut și ce n-a avut,/ acum stă în ogradă cu ochii în gol și/ îmbată ciorile cu țuică, le dă pîine înmuiată în țuică,/ pe una a
Etnobotanicele lui LIS by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3141_a_4466]
-
unui cocor alb, „simbol al singurătății mele, iubito” și a unei ciori, figurînd moartea și tenebrele: „nimic nu mai e cum a fost, a pierdut și ce n-a avut,/ acum stă în ogradă cu ochii în gol și/ îmbată ciorile cu țuică, le dă pîine înmuiată în țuică,/ pe una a prins-o și i-a turnat țuică pe gît,/ i-a desfăcut ciocul și cogîlț, cogîlț.../ N-a murit cioara, din contră, de a doua zi i-a/ cerut
Etnobotanicele lui LIS by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3141_a_4466]
-
stă în ogradă cu ochii în gol și/ îmbată ciorile cu țuică, le dă pîine înmuiată în țuică,/ pe una a prins-o și i-a turnat țuică pe gît,/ i-a desfăcut ciocul și cogîlț, cogîlț.../ N-a murit cioara, din contră, de a doua zi i-a/ cerut de băut. Acum bea cu ea împreună și la cîrciuma/ din sat - noaptea, cioara se transformă/ în femeie tînără. El/ și-a pregătit totul pentru înmormîntare, hainele,/ pînzele de pus în
Etnobotanicele lui LIS by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3141_a_4466]
-
și i-a turnat țuică pe gît,/ i-a desfăcut ciocul și cogîlț, cogîlț.../ N-a murit cioara, din contră, de a doua zi i-a/ cerut de băut. Acum bea cu ea împreună și la cîrciuma/ din sat - noaptea, cioara se transformă/ în femeie tînără. El/ și-a pregătit totul pentru înmormîntare, hainele,/ pînzele de pus în coșciug, coșciugul” ( Ce i-a mai rămas). Parcela K pe care o desenează drumurile poetului nu e doar un spațiu al identificării vieții
Etnobotanicele lui LIS by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/3141_a_4466]
-
pe o bordură, în fața birtului. La scurt timp și-a făcut apariția R.L. , care a început să-i ironizeze, spunându-le că sunt niște ciobani. Un alt tânăr aflat în apropiere, L.P. , i-a zis apoi lui I.F. că e „cioară“. Atât a trebuit, că spiritele s-au încins la maxim. I.F. a sărit să-l bată pe cel care tocmai îl jignise, s-au înjurat și s-au pălmuit reciproc. Inculpatul s-a ridicat și a încercat să-i tempereze
Agenda2004-3-04-lege () [Corola-journal/Journalistic/281960_a_283289]
-
din prima parte. Deși bine scrise, cu câteva nuclee de proza din nou excepționale (să amintesc doar formidabilă scenă în care stăpânul unui armăsar înfierbântat de apropierea unei iepe încearcă să-l domolească, ăvorbindu-i că între bărbați: "Dă-o-n ciorile de curva, n-o știi, e iapa lui Z? Ești tu de ea, frumosul tații?"a sau de cea în care un sătean "membru de partid", ales președinte al colectivei "în ședința ținută la căminul cultural, în prezența câtorva sute
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
FRF. Ca și lui Antonie Solomon, primarul Craiovei, care a declarat EVENIMENTULUI ZILEI de la sfîrșitul lui aprilie că nu preia echipa de fotbal falimentată de doctorul în științe Dinel Staicu (fost milițian), fiindcă (auziți motiv!) numără printre jucători prea multe "ciori" și inși "de culoare" de prin Africa. Solomon e primar și membru PSD. Nici el nu știe că legea nu se calcă nici "la nervi" (așa s-a scuzat!). E curios și că Ralu Filip a participat la o emisiune
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
își amintește, cu ceea ce își imaginează, cu ceea ce ar dori să fie și nu a fost. Autoficțiunea Brodski se deschide cu o cameră goală, într-un apartament din Leningrad (Sankt Petersburg), cu un Brodski bătrân și miop însoțit de două ciori, și se închide pe Neva înghețată cu băiețelul Brodski alergând către un pescar care pescuiește la copcă. Universul lui Brodski se află între aceste două paranteze, și oricât de mult le-am licita interpretativ simbolismul, ele au o mare doză
Josef Brodski – „Pseudopoetul în pantaloni de velur“ by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5862_a_7187]
-
au fost aprobate cotele pentru speciile de faună de interes cinegetic la care vânarea este permisă, pentru sezonul care a început pe 15 mai. Gestionarii fondurilor de vânătoare vor recolta - specifică Ordinul nr. 315 - câte 200 de exemplare din speciile cioara grivă, cioara de semănătură, coțofana și gaița, pe fiecare fond de vânătoare. Pentru speciile ciocârlie și prepeliță, numărul maxim de exemplare ce se pot recolta într-o zi, de către fiecare vânător înscris în autorizația de vânătoare, este de 100, respectiv
Agenda2006-21-06-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284980_a_286309]
-
aprobate cotele pentru speciile de faună de interes cinegetic la care vânarea este permisă, pentru sezonul care a început pe 15 mai. Gestionarii fondurilor de vânătoare vor recolta - specifică Ordinul nr. 315 - câte 200 de exemplare din speciile cioara grivă, cioara de semănătură, coțofana și gaița, pe fiecare fond de vânătoare. Pentru speciile ciocârlie și prepeliță, numărul maxim de exemplare ce se pot recolta într-o zi, de către fiecare vânător înscris în autorizația de vânătoare, este de 100, respectiv 50. Pe
Agenda2006-21-06-general5 () [Corola-journal/Journalistic/284980_a_286309]
-
justiția (iarăși oarbă, n’est-ce pas?). Or, dacă aceștia vor lua mare parte din moștenire, de ce nu plătesc și taxa pentru retrocedare, care pentru ei ar fi un mizilic? Ba, mai mult, aceștia i-ar fi și achitat doamnei, pentru cioara de pe gard, aproape trei milioane de euro! Or, din suma asta, n-ar fi putut plăti doamna în cestie opt sute de mii de lei și ceva? Întrebare pe care instanța, pudică, nu și-a pus-o. Lasă că instanța, dacă
Ministerul adevărului mutat la tribunal by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/3644_a_4969]