3,274 matches
-
multor tipuri de narațiuni În care apar ursitoarele constituie o etapă importantă În tabloul reprezentărilor destinului În proza populară românească. a. Ursitoarele voci ale destinului Un prim tip include situațiile În care ursitoarele se constituie În voci ale destinului. Un cioban sau un boier (Împărat) aude spusa ursitoarelor și Întreprinde o serie de tentative pentru a o modifica. Basmul Împăratu cu Cărbunarașu [Teodorescu] prezintă un caz special; mama copilului moare la naștere, iar ursitoarele Îi menesc astfel copilului: prima: ani mulți
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
care poruncea să fie omorât. Baba, carel salvase la naștere, Îi iese din nou În cale și schimbă scrisoarea Împăratului; astfel, Împărăteasa Îi dă de soție pe fiica sa. Soarta se află În centrul scenariului evenimențial din Basmul cu ursitorile. Ciobanul care este sortit să ia de soție p copila nou născută, o fură și o Înfige Într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul care a furat-o. La fel
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
scenariului evenimențial din Basmul cu ursitorile. Ciobanul care este sortit să ia de soție p copila nou născută, o fură și o Înfige Într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul care a furat-o. La fel se Întâmplă și În Ursitul sau În Menirea ursitoarelor se Împlinește. Se poate reconstitui o paradigmă a sorții, pornind de la drumul pe care-l are de străbătut eroul (simbol al inițierii și al cunoașterii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
recunoaște, fără să și dea seama, pe cel care i-a fost menit chiar de la naștere. Nimeni nu mai poate schimba nimic, târguiala este doar aparentă, personajele sunt mântuite de destin. Basmul nu se Încheie Însă cu nunta celor doi. Ciobanul Își Întreabă nevasta cu care Între timp făcuse patru copii, unul mai chipeș decât altul , de unde provine numele de nord ( care era totodată și un vestit magician, de vreme ce știa dinainte tot ce avea să se petreacă ), când fiul său era
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
va moșteni averea boierului care doarme), după cântatul cocoșilor, la fereastră. Boierul cumpără pruncul și Îl abandonează Într o pădure, la scorbura unui lemn borțos, gândind că va muri În scorbură și va schimba ursirea. Copilul este găsit de un cioban și botezat Aflatul. Venind la stână să-și vadă turma, boierul află cine e Aflatul , plătește o sută de galbeni ciobanilor În schimbul băiatului si Îl trimite cu o scrisoare la nevasta lui. Dumnezeu cu Sf. Petru nimeresc la aceeași fântână
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
scorbura unui lemn borțos, gândind că va muri În scorbură și va schimba ursirea. Copilul este găsit de un cioban și botezat Aflatul. Venind la stână să-și vadă turma, boierul află cine e Aflatul , plătește o sută de galbeni ciobanilor În schimbul băiatului si Îl trimite cu o scrisoare la nevasta lui. Dumnezeu cu Sf. Petru nimeresc la aceeași fântână la care poposește băiatul; fără să-l trezească, citesc scrisoarea În care boierul ordona să fie ucis. Supărați pe faptul că
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
a pus pe unul să fugă ziua și pe altul noaptea. Iar pentru ca luna să nu vadă frumusețea fratelui ei și să se Îndrăgostească, a orbit-o. Petele de pe chipul ei le-ar fi făcut Într-o altă variantă, un cioban, care a chiorât-o, zvârlind cu baligă În ea. Soarele rămâne mereu același, egal cu sine Însuși, fără nici un fel de devenire. Luna, dimpotrivă, este un astru a cărui viață e supusă legii universale a devenirii, a nașterii și a
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
să asculte cum cântă 80 un ciobănaș. Acesta Îi vede semnele de pe corp atunci când se scaldă. Venind vremea să se mărite, Împăratul dă sfoară În țară că o va da numai aceluia care-i va ghici semnele de pe trup. Un cioban spuse că fata are soarele-n piept, luna-n spate și doi luceferi În cei doi umeri. Un boier răspunse că așa ar fi zis și el. Împăratul Îi pune pe amândoi Într-o cameră; ciobanul ce ronțăie flori cele
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
semnele de pe trup. Un cioban spuse că fata are soarele-n piept, luna-n spate și doi luceferi În cei doi umeri. Un boier răspunse că așa ar fi zis și el. Împăratul Îi pune pe amândoi Într-o cameră; ciobanul ce ronțăie flori cele, Îi răspunde celuilalt că-și ronțăie nasul, așa că boierul, făcând la fel, se prezintă desfigurat În fața Împăratului și iese din competiție. În basmul Prințesa și porcarul, o fată de Împărat vrea să se mărite doar cu
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
degradări, rezultate prin schimbarea identității (căci este categoric vorba despre o depreciere, despre o involuție care, În urma unei relații de impunere Între două personaje, Împinge umanul spre sub-uman, spre animalic, vegetal ori mineral), sunt proiectate pe un timp limitat. Un cioban păștea oile În basmul Ioan Voinicu. Vine o pasăre și ciugulește, iar el prinde dragoste de pasărea care, parcă, Îl Îndemna s-o prindă. Când s-a mai dus cu oile, În locul păsării a venit o zână, care-i spune
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
trecutul meu ca Într-un cufăr vechi o haină albă. Zarea e cu brazi și pe sînul munților oile - salbă. Peste priveliște, sufletele au să ni se apropie ca peste aceeași carte două frunți. Vom asculta cîntecul buruienilor. O să Întîlnim ciobani. Sprinteni și cu soare În trup, vom alerga prin pădure. Aerul ne va deschide pieptul, ca o secure. Și viața o să treacă simplu, ca un rîu peste bolovani. (GÎnduri pentru Soveja) Cu asemenea date, prima carte a lui Voronca arată
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
rânduri evocat aluziv, nu e înfățișat vreodată. Cititorul e confruntat cu situația paradoxală a unui epic cvasivid într-o carte densă în anecdotică și culoare: parcă nu se întâmplă nimic, deși se întâmplă o sumedenie de lucruri. „Vestitorul” este un cioban, alter ego decalat al lui Petrache Lupu, martor al unei teofanii opace, presupus „vestitor” ignorând sensul vestirii („Da’ ce pustia să vestesc?”, se tot întreabă el, nedumerit). Se disting otium-ul boieresc postfanariot, tratat în manieră mateină, și topos-ul complotului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288762_a_290091]
-
în republica literelor. E. Lovinescu i-a făcut un portret memorabil, de un lirism neînfrânat, după prima vizită a tânărului literat: „Sul de fum ridicat pe coșul casei în zările înalte ale primăverii, plop singuratic cu foșnet perpetuu de frunze, cioban grigorescian răzimat în bâtă și profilat nesfârșit pe fundul cerului albastru - cu ce aș fi putut asemăna pe tânărul ce mi-a intrat în birou acum vreo zece ani - beduin fără burnuz și cămilă sau tânăr prinț indian, smead, iluminat
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
întîmplă des ca un enunț non-ambreiat să fie construit cu ajutorul verbelor la prezent, ca în următoarele prezentări de film: BABE (1995). Într-o fermă în care animalele vorbesc între ele, un mic purceluș tenace și ambițios, educat de cățeaua unui cioban, înfruntă cei mai buni cîini paznici de trupe. FERICIREA ESTE PE CÎMPIE (1995). La 65 de ani, un om de treabă, tiranizat de muncitoarele sale, de soție și de fisc, profită de o întîmplare pentru a-și căuta fericirea sub
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
lui 15. Grigoraș fiul lui Minciună 16. Ion fratele lui 17. Ștefan Chițacu, slab, bătrân 18. Simion fiul lui Sandul Lupan 19. Vasile Sofroneț 20. Neculaiu Dămian 21. Andreiu Ghirău 22. Vasile Dămianu, slab, bătrân 23. Nichifor Dămianu 24. Ion, cioban, sărac 25. Simion Chițacu 26. Lupul Buzilă 27. Macoveiu Cațuc 28. Andriaș Buzilă 29. Ion Buzilă 30. Vasile fiul lui Dumitrașcu 31. Dumitrașco Pobircu 32. Andreiu fiul lui Dumitrașco 33. Ion, rus 34. Iacov, rus 35. Toader fiul lui Sandu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
vreo două, trei zile Să stea vadra lânga mine. Crâsmărița-i mititică Dar puțin cam frumușică Cu țâțele boureie Cu buzele subțirele, Cu tulpanul vișiniu Nu ne-o mai spuneți, c-o știu! Strâmtă-n șale, largă-n sâni Dragalașă la ciobani. La ciobani face cu mâna La flăcăi stinge lumina, Alde noi, umplem grădina. Cu ciubote se-ncalța La-mparatul c-alerga. Împăratul de-o videa De departe mi-o-ntreba: Ce-i Aniță, crâșmăriță La ce vii așa-nfocată Cum n-
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
trei zile Să stea vadra lânga mine. Crâsmărița-i mititică Dar puțin cam frumușică Cu țâțele boureie Cu buzele subțirele, Cu tulpanul vișiniu Nu ne-o mai spuneți, c-o știu! Strâmtă-n șale, largă-n sâni Dragalașă la ciobani. La ciobani face cu mâna La flăcăi stinge lumina, Alde noi, umplem grădina. Cu ciubote se-ncalța La-mparatul c-alerga. Împăratul de-o videa De departe mi-o-ntreba: Ce-i Aniță, crâșmăriță La ce vii așa-nfocată Cum n-ai venit
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Puf alb și Puf gri”, dar au ascultat și un fragment din „Ionică mincinosul” de Alexandru Mitru. Concluzia finală a dezbaterii a fost: „Minciuna are picioare scurte și întotdeauna o ajunge din urmă adevărul”. Un copil a povestit „Lupul și ciobanul”, comentând în final morala acestei povestiri. Au făcut analogii și cu obiceiul „caprei neastâmpărate”. Finalul a fost amuzant și sincer, copiii amintindu-și situații din propria lor viață. Minciuna este, adeseori unul dintre cele mai naturale și firești lucruri la
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
peste Dunăre cu Moesia. Existau două rute ce puteau fi accesate între Transilvania și Oltenia, respectiv: una de defileu, prin pasul Lainici, utilizată de romani, și alta de altitudine, prin trecătoarea Vâlcan, folosită de daci (și, dintotdeauna, de mocani și ciobani 42). Ceea ce explică importanța curburii carpatice interne ca areal de coagulare a primelor nuclee urbane și statale este strâns legat de râul Mureș, care leagă Transilvania de Panonia. Mureșul a fost principalul, dar nu singurul ax care facilita accesul în interiorul
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
din sudul Bucovinei și grupurile aduse din Ardeal de lângă Arad și colonizați În apropiere de Kiev. Ancheta etnosociologică efectuată În cursul războiului, În intervalul 1942 - 1944 prezintă cea de a 5 - a generație de colonizați. Ultima categorie de coloniști erau ciobanii ardeleni din Țara Bârsei, Țara Făgărașului, a Sibiului și alte locuri din Transilvania. Ei s-au așezat În Crimeea, coasta Mării Azov pînă În Caucaz și zona carboniferă a Donețcului. Mareșalul Ion Antonescu a ordonat Înregistrarea tuturor românilor din Ucraina
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
așezări românești din apropiere de Harcov și din Transnistria. În studiul său scoate În evidență starea economică a coloniștilor români mult inferioară coloniștilor germani și chiar bulgari cu excepția satelor de români din Crimeea constituite În cea mai mare parte de ciobani ardeleni. Sunt descrise obștile rurale - gospodăria, casa, interiorul caselor precum și starea culturală. După revoluția rusească și instaurarea regimului sovietic s-au Întrerupt orice relații cu comunitățile românești din Uniunea Sovietică. În timpul celui de-al II-lea război mondial, odată cu depărtarea
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
românii nu numai că nu fuseseră slavizați, dar ajunseseră la câteva sute de familii cu câteva mii de suflete vorbind românește până la ultimul copil”. Din cercetarea lingvistică În aceste zone reiese că unele colonii de români au fost formate din ciobani ardeleni plecați În diferite perioade istorice cu turmele de oi din Țara Bârsei, Făgărașului, Sibiului.... În luna martie 2008 românii din Crimea s-au constitiut În organizații neguvernamentale la care au participat reprezentanți și invitați de la alte organizații românești din
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
CIOBANU, Nicu (26.VIII.1960, Sâmiai, Republica Serbia și Muntenegru), poet. Este fiul Mariei (n. Mohan) și al lui Ion Cioban, țărani. A urmat liceul în Alibunar și la Vârșeț (1973-1979), apoi Facultatea de Drept și pe cea de Filosofie la Novi Sad, fiind licențiat al celei din urmă în anul 1984. A lucrat ca redactor la secția dramatică a postului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286238_a_287567]
-
conducem de alte priviri, ca să putem ajunge la rezultate adevărate”. De fapt, prin literatura promovată T.l. se menține pe linia tradiției. Sunt incluse versuri de George Coșbuc, Octavian Goga, Elena din Ardeal, Vasile E. Moldovan, Maria Cunțan, Al. Aciu, Maria Cioban, I. Ulpiu Traian, Ion Agârbiceanu, Petre Dulfu, Ion Scurtu, Iosif Velcean, Victor Bontescu, Th. D. Speranția, Emil Sabo, N. G. Rădulescu-Niger, Andrei Bârseanu, Nicu Dracinschi, Radu R. Rosetti, Constant Nutzescu, Ion Gorun, V. Demetrius. Proza aparține lui Jean Bart, George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290254_a_291583]
-
Ioan Horia, Traian Stoenescu, Gh. Silvan, Eugen Herovanu, I. E. Prodan, Ștefan Petică, Georginei Missici, Margaretei Moldovan, lui Th. Cornel, Alex. Țințariu ș.a. Teatru publică Teodor V. Păcățian, I. E. Prodan, I. Kalinderu. Folclor trimit Ion Pop-Reteganul, I. E. Prodan, G. Coșbuc, Maria Cioban. Paginile rezervate traducerilor oferă versiuni din Guy de Maupassant, Alphonse Daudet, Goethe, Mark Twain, I. S. Turgheniev, Alfred Hennequin, Heine, Vladimir Korolenko, Émile Zola ș.a. Traducători sunt I. Pop-Reteganul, D. Karnabatt, Margareta Moldovan, I. E. Prodan, Elena din Ardeal, Elena Pop
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290254_a_291583]