2,739 matches
-
întregește prin textul de ficțiune, ajungându-se la viziuni captivante. Intră în joc o semiologie complexuală (sub imperiul luminii); se configurează un vitalism naturant cu suprapuneri de zâmbet și candoare; prezidează o simbolistică a speranței și bucuriei. "Casă coroană de cireș" capul poartă peste zi "mărunte fructe, visele din zori..." Iubirea e benedicțiune, mântuire, eshaton primăvară perenă; plenitudinea se înfăptuiește la "lumina erotică a stânjeneilor". Trăiești în bucurie atâta timp cât repeți cuvinte consacrate: "Cuvinte vechi auzi "iubit", "iubito"! / Ce morți vom fi
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
pe terasă și privea prin gardul numit și Cea de A Opta Minune a Lumii și îi era teribil de dor de peisajul de dincolo, de nucul în ramurile căruia și-a făcut "cetatea" cât a fost un puști, de cireșul pe care el l-a altoit, de... de altceva nu prea avea de ce să-i fie dor. Dar îi era. Ce te tot uiți prin gard? îl întrebau copiii, ginerii, nurorile și nepoții. El nu le răspundea. Era secretul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
trece să calci hârtoapele alea. Așa-i, le răspundea. Nu mințea, însă îi era groaznic de dor. Îi era tot mai dor de peisajul de dincolo, de nucul în ramurile căruia și-a făcut "cetatea" cât a fost puști, de cireșul pe care el l-a altoit, de... de altceva nu prea avea de ce să-i fie dor. Dar îi era. Și cu cât trecea vremea, îi era tot mai tare. 124. Julius Zimberlan a devenit un om fericit Julius Zimberlan
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
pe terasă și privea prin gardul numit și Cea de A Opta Minune a Lumii și îi era teribil de dor de peisajul de dincolo, de nucul în ramurile căruia și-a făcut "cetatea" cât a fost un puști, de cireșul pe care el l-a altoit, de... de altceva nu prea avea de ce să-i fie dor. Dar îi era. Ce te tot uiți prin gard? îl întrebau copiii, ginerii, nurorile și nepoții. El nu le răspundea. Era secretul lui
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
trece să calci hârtoapele alea. Așa-i, le răspundea. Nu mințea, însă îi era groaznic de dor. Îi era tot mai dor de peisajul de dincolo, de nucul în ramurile căruia și-a făcut "cetatea" cât a fost puști, de cireșul pe care el l-a altoit, de... de altceva nu prea avea de ce să-i fie dor. Dar îi era. Și cu cât trecea vremea, îi era tot mai tare. 124. Julius Zimberlan a devenit un om fericit Julius Zimberlan
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
european produce nu doar efecte de ordin istorico strategic, ci și cu impact în mediul natural. Situate în partea de miazănoapte a Terrei, odată cu rotirea anuală în jurul Soarelui, peste ținuturile noastre se aștern toate anotimpurile. De la primăvara, cu flori de cireș scuturate care colorează văzduhurile, până la vara, cu spice de grâu care frâng orizonturile. Și de la toamna, cu mere coapte care arcuiesc pomii din livezi, până la iarna, cu saci de făină și șorici de porc care înghesuie podul casei. Consecință a
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
a fost săpat anume, pentru ca în el "să se oglindească eminescian luna". Ce a văzut Geo Dumitrescu, în jurul acelui heleșteu? Pe o margine, trei plopi, pe cealaltă cinci ("plopii fără soț"), într-un colț era "teiul sfînt", iar dincolo, un cireș ("Atît de fragedă te-asemeni, cu floarea albă de cireș")41. Acum troița se află dusă la biserică. În locul ei, a fost plantată o salcie pletoasă. Teiul și cireșul s-au uscat; au mai rămas cîțiva plopi, tot fără soț
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
eminescian luna". Ce a văzut Geo Dumitrescu, în jurul acelui heleșteu? Pe o margine, trei plopi, pe cealaltă cinci ("plopii fără soț"), într-un colț era "teiul sfînt", iar dincolo, un cireș ("Atît de fragedă te-asemeni, cu floarea albă de cireș")41. Acum troița se află dusă la biserică. În locul ei, a fost plantată o salcie pletoasă. Teiul și cireșul s-au uscat; au mai rămas cîțiva plopi, tot fără soț... În toate acestea, nu este vorba numai de admirația Cucorănilor
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fără soț"), într-un colț era "teiul sfînt", iar dincolo, un cireș ("Atît de fragedă te-asemeni, cu floarea albă de cireș")41. Acum troița se află dusă la biserică. În locul ei, a fost plantată o salcie pletoasă. Teiul și cireșul s-au uscat; au mai rămas cîțiva plopi, tot fără soț... În toate acestea, nu este vorba numai de admirația Cucorănilor față de Eminescu, ci și de intenția de a-l muta pe Eminescu de la Ipotești la Cucorăni, cu tot cu iubita, codru
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pensie... Mai de mirare la Fănică N. Gheorghe este faptul că, după ce nu-și culege informațiile în mod corect, mai înmulțește greșelile, cu propria-i fantezie. Bunăoară, Parcul Poetului, cu iezurcanul din mijloc, cu troița, plopii fără soț, teiul și cireșul, despre care am arătat mai sus că se află la Cucorăni, Fănică N. Gheorghe îl pune la Ipotești, "mai sus, în deal la ieșirea din sat, spre Cucorăni"60, "făcut cu îndelungata osîrdie a învățătorilor Petre Silveanu din Ipotești și
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
și umeri coperea (...) Ochi mari albaștri-n gene lungi de aur."43 În Mitologicale, tot fata aceasta apare într-un portret mai sugestiv: "Cînd soarele înainte de culcare Pe grădini se mai uită, pe alei de vișini în floare Și de cireși încărcați, de salcîmi cu mirosul dulce, Pe-acolo se plimbă o fată-n albastru îmbrăcată, Părul cel blond, împletit într-o coadă, îi cade pe spate..." (cu completări dintr-o variantă): "Fața-i roșă și albă, iar ochii mari albaștri
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
o variantă): "Fața-i roșă și albă, iar ochii mari albaștri Gura-i micuță, o vișină coaptă; ea rîde-așteaptă Pe amantul ei, scriitor la subprefectură, Tînăr plin de speranță, venind cu luleaua în gură."43 Aleile de vișini și de cireși în floare, precum și salcîmii arătați aici, erau cei din livada lui Eminovici. Printre aceștia, ei își dădeau întîlnire, seara, sub lumină de lună. De exemplu, lîngă un măr: Cînd luna aruncă o pală lumină Prin merii în floare-nșirați în
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
lumină (3); pat (3); seara (3); adevăr (2); apus (2); cer (2); distracție (2); întunecat (2); liniștită (2); pericol (2); plăcere (2); prost (2); pustie (2); singurătate (2); spaimă (2); trist (2); adîncă; adormi; afară; alb; amoroasă; la cap; carte; cireș; citit; club; confort; crîncenă; densă; dulce; energie; femeie; fericire; furtunoasă; grea; greu; inteligență; încîntătoare; înfricoșătoare; întuneric, lună; luna și stele; m. lungă; mare; mure; nea; neliniște; nevastă; ninge; noapte bună; noapte; nostalgie; oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lumină (3); pat (3); seara (3); adevăr (2); apus (2); cer (2); distracție (2); întunecat (2); liniștită (2); pericol (2); plăcere (2); prost (2); pustie (2); singurătate (2); spaimă (2); trist (2); adîncă; adormi; afară; alb; amoroasă; la cap; carte; cireș; citit; club; confort; crîncenă; densă; dulce; energie; femeie; fericire; furtunoasă; grea; greu; inteligență; încîntătoare; înfricoșătoare; întuneric, lună; luna și stele; m. lungă; mare; mure; nea; neliniște; nevastă; ninge; noapte bună; noapte; nostalgie; oboseală; pace; partea plăcută a zilei; perioadă; petrecere
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
alege; alegere; cei 7 ani de acasă; anunț; apărare; aripă; aruncă; așteptare; atenție; de aur; barbă; bărbat; bine ai venit; bluză; bluze; bou; brațe; bun; bună; bunicii mei; cale de intrare; cară; casa părintească; casă pe pămînt; castel; cercel; cinste; cireș; cravată; credință; crucea; cruțător; cunoaștere; curiozitate; curve; deschidă; deschizătoare; desparte; deține; drum/cale; duios; pe el; etapă; o altă etapă; etichetări; evadare; femei; fes; fîntîni; folos; folosi; football; frig; fular; garaj; gospodărie; graniță; grădină; gri; haină groasă; hoiște; iad; iertare
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
vînt; vorbe goale; ziare; zvonuri(1); 765/308/89/219/0 pom: copac (163); fructe (117); măr (62); fruct (38); mere (34); fructifer (32); verde (28); viață (19); roadă (17); arbore (15); frunze (14); natură (12); roade (12); brad (8); cireș (8); Crăciun (8); livadă (7); mare (7); pădure (7); umbră (6); cireșe (5); frumusețe (5); înalt (5); roditor (5); aer (4); frumos (4); grădină (4); oxigen (4); prun (4); rădăcini (4); rod (4); bogăție (3); flori (3); frunză (3); lemn
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
acțiune; acumula; acumulează; aduce; adunare; afecțiune; agoniseală; agonisește; apasă; apă; apropia; ars; arunca; aruncat; ascunde; atenție; atingere; avut; avuție; balon; bani la pernă; banii; bate; batic; bănuți; bărbăție; bine; bogății; buze; cabinet; caiete; călare; căldură; cărți; căpșune; cheltuie; chibzuință; chibzuit; cireși; claustrofob; colecții; colțunii; compulsie; condensează; culegător; cuprins; curăța; cureaua; de bani; dor; dorință; dur; duritate; econom; economic; economii; economist; efort; el; explodează; face curat; faimă; fixa; flori; foame; foc; foi; foile; frînghia; fructe; frunza; funia; furt; gol; gospodărie; grămadă; grămădește
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
a coborî (5); greu (5); în pod (5); ridica (5); strîmb (5); ascensiune (4); efort (4); scara (4); cal (3); coboară (3); mașină (3); munți (3); pom (3); seară (3); ascendent (2); avansa (2); avansare (2); cățăra (2); cer (2); cireș (2); în copac (2); culme (2); un deal (2); escaladare (2); frică (2); ideal (2); înălțare (2); încet (2); jos (2); mișcare (2); nebun (2); progres (2); repede (2); a ridica (2); pe scară (2); treaptă (2); trepte (2); urcat
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); frumoasă (2); lumină (2); natură (2); nebunie (2); petrecere (2); plăcută (2); ploaie (2); super (2); valuri (2); verdeață (2); aer; agitație toridă; albastru; amintiri; aniversare; aridă; arzătoare; așteptată; barbă; belșug; blîndă; bronzat; bunici; căldura; calea; caniculară; casă părintească; cireși; culoare; cuptor; depresie; distracții; distrată; nu dorm; emoții; energică; floare; flori; foarte bine; fustă; gagici; fără haine; harbuz; iară?; iarna; iaz; iei; iubire; înaintată; îndepărtată; însorită; înverzire; lenjerie; limonadă; linie; liniște; litoral; lucru; Mamaia; mîncare; misterioasă; nopți lungi cu prieteni
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
LUMINIȚA REVEICA ȚARAN POETICA IMAGINII ÎN CREAȚIA POPULARĂ DIN BUCOVINA REFERENȚI ȘTIINȚIFICI: Dr. filolog LUCIA CIREȘ, CERCETĂTOR ȘTIINȚIFIC ACADEMIA ROMÂNĂ filiala IAȘI Prof. univ. dr. NICOLAE CONSTANTINESCU UNIVERSITATEA din BUCUREȘTI CARTEA A APĂRUT CU SPRIJINUL: PRIMĂRIEI ȘI CONSILIULUI LOCAL FUNDU MOLDOVEI, jud. Suceava și a SOCIETĂȚII DE CULTURĂ "DIMITRIE GUSTI", FUNDU MOLDOVEI, jud. Suceava Descrierea CIP
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
făcut, practic, dificilă aprofundarea analizei. Dar ținuta științifică a lucrării, originalitatea sa, contribuția personală în realizarea acestei sinteze, ne îndreptățesc să o recomandăm, cu căldură, atât specialiștilor, cât și unei mai largi sfere de cititori interesați de cultura română. Lucia Cireș CAPITOLUL I METAMORFOZELE SOCIO-CULTURALE ALE IMAGINII ȘI IMAGINARULUI I.1. ARHITECTURA IMAGINII I.1.1. IMAGINE. IMAGINAR. IMAGINAȚIE PROLEGOMENE Etimologic, termenii de "imagine", "imaginar", "imaginație" conțin particula "im" din limba latină ( imago, -inis, imaginare, imitari, imitatio, aemulus, aemulare), reprezentând ideea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
dereviște" sau "demovina" are sensul de "căsulie".343 În tradiția românească, în ritualul înmormântării, "bradul" se așeza în pragul casei și era înfipt în pământ, la căpătâiul mortului. La slavii din sud, bradul era înlocuit cu un pom fructifer, prun, cireș sau măr. Prin intermediul pomului de înmormântare, sufletul celui răposat își continuă viața în trupul naturii.344 În trecut, mortul era așezat într-un sicriu scobit dintr-un trunchi de copac, tocmai pentru a reliefa această legătură " de sânge" dintre om
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
genele mele. Sfinte Soare, / Sfânt domn mare! / Ai 44 de răzișoare, / Patru mi le dă mie / și patru ține-le ție, / Două să mi le pun / În sprâncenele mele / Și două în umerii obrazului, / La toți feciorii să le par / Cireș de munte înflorit / Cu mărgăritar îngrădit!"159 "Farmecele" pentru frumusețe, făcute în ziua de Paști, "pe când cocoșii cântă a treia oară", stând cu fața la răsărit, sunt însoțite de cuvântul tămăduitor: "Mă uitai pe râu în sus / Nu văzui nimic; / Mă uitai
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se cuprinde un anume energetism elementar, irumpe în imagini puternice și sigure: prin arbori curge luna descălțată, stelele se aud bâjbâind, zarea e numai soare și albine și-un zumzet coșbucian se strecoară din infinit încoace". Poetul cântă cerul, pământul, cireșul, fântâna, scalda, turma de oi într-un univers rustic, bine conturat, în care se afirmă puternic viața: Venim cu oile de prin pădure/ Berbecii merg împodobiți în frunte/ câinii pe margine, ca să nu le fure/ lupii prin locurile strâmte". Din
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
întreg univers al satului actual într-o adevărată grafie, cu puncte ascuțite și arcuite, delimitează fâșii colorate, ușor geometrizate,"ascut cuțitul pe gura fântânii,/ vin cisterne călare și laptele intră-n cușcă/ mai apoi, mai apoi invalidul cu picior de cireș, o ridică la gură și sticla se deschide ca o goarnă/ se albește calul, iarba, pământul, soarele". Ion Gheorghe instaurează un realism în care observația devine subtilă, starea de efervescență este o amplă cântare, peste tot curg semințe: de iarbă
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]