4,004 matches
-
Transilvania, început oficial încă din 1366, a fost desăvârșit. În aceste împrejurări, românii au încercat să își depășească condiția de inferioritate prin acceptarea ofertei venite din partea curții de la Viena, după integrarea Transilvaniei în Imperiul Habsburgic în 1691, de convertire a clerului ortodox la catolicism. Trocul prevedea promisiunea elevării statutului clerului unit la nivelul celorlalte confesiuni recepte, în schimbul acceptării a patru puncte ale dogmaticii catolice: recunoașterea papei; acceptarea doctrinei filioque (Purcederea Sfântului Duh și de la Fiul); admiterea existenței purgatoriului; în fine, folosirea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
În aceste împrejurări, românii au încercat să își depășească condiția de inferioritate prin acceptarea ofertei venite din partea curții de la Viena, după integrarea Transilvaniei în Imperiul Habsburgic în 1691, de convertire a clerului ortodox la catolicism. Trocul prevedea promisiunea elevării statutului clerului unit la nivelul celorlalte confesiuni recepte, în schimbul acceptării a patru puncte ale dogmaticii catolice: recunoașterea papei; acceptarea doctrinei filioque (Purcederea Sfântului Duh și de la Fiul); admiterea existenței purgatoriului; în fine, folosirea pâinii nedospite în taina euharistiei (Constantiniu, 2011, p. 165
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în taina euharistiei (Constantiniu, 2011, p. 165). Afacerea a fost oficializată prin emiterea primei Diplome leopoldine privind unirea din 1699. O a doua diplomă, emisă în 1701 pentru a contracara nemulțumirea populară față de unire, recunoștea drepturi civile depline nu doar clerului unit cu Roma, ci tuturor mirenilor care vor accepta trecerea la confesiunea greco-romană. Cea de-a doua Diplomă leopoldină prevedea conferirea de drepturi civile integrale chiar și iogabilor care recunoșteau unirea bisericii cu Roma. Pe bună dreptate K. Hitchins (1987
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a episcopului Micu, desfășurată între 1729 (anul instalării în funcția eclezială) și 1751 (anul în care, din exil, a demisionat din această calitate, punând punct episcopatului său). Numeroasele sale memorii adresate curții imperiale și Dietei transilvane solicitau drepturi civile pentru cler și "națiunea" română, revendicările sale fiind fundamentate prin recursul la trei argumente crucis: a) vechimea românilor pe teritoriul Transilvaniei, ca descendenți ai romanilor (episcopul Klein este creditat de către K. Hitchins [1987, p. 40] ca avansând pentru prima oară ca argument
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
seama în fața autorităților imperiale pentru acțiunile sale revendicative în urma căruia avea să fie mazilit, fostul episcop luând calea surghiunului roman Micu-Klein a convocat un sobor a cărui alcătuire era "cu totul senzațională pentru acele timpuri" (Blaga, 1995, p. 32). Alături de clerul unit a fost invitat să ia parte la sinod și preoți ortodocși, cărora li s-au adăugat mireni, atât nobili, cât și iobagi! Se transgresau venerabilele clivaje feudale deopotrivă cu mult mai recentele diviziuni confesionale. Compoziția socio-confesională a sinodului din
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
națiunii române este spectaculară, marcată fiind de un moment de străpungere semantică în care națiunea devine coextensivă românității transilvănene. Statornicit în cadrele de gândire tributare mentalității politice feudale, revendicările sale inițiale au fost însă mult mai modeste, vizând exclusiv drepturile clerului unit român și ale nobilimii române unite. În fața insucceselor, Klein a desfăcut progresiv aripile semantice ale conceptului de națiune, asimilând în circumferința în continuă expandare a acestuia sectoare succesive ale românilor. Efectul de spiralare a fost lansat prin încorporarea nucleelor
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lui Iosif al II-lea (1790), înțelegerea românească a ideii de "națiune" înregistrează o reculare semantică. Această contracție atrofiantă a razei de cuprindere a națiunii este vizibilă în Suplica din 1791, semnată de "Mult umilii și în veci credincioșii supuși, Clerul, Nobilimea, Starea militară și cea Orășenească a întregii națiuni române din Transilvania" (cf. Prodan, 1984, p. 480). Cu toate formalitățile petiționare ce trebuiau respectate, absența țărănimii românești de pe lista categoriilor de semnatari simbolizează totuși revenirea la o formă anterioară, elitară
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o parte, suplicanții revendică drepturi pentru întreaga românitate transilvăneană, pe care însă continuă să o conceapă stratificat, după modelul feudal al societății stărilor. Iată conținutul expres al celei de-a treia cerințe cuprinsă pe agenda revendicativă a Supplex-ului din 1791: "Clerul acestei națiuni credincios bisericii orientale, fără discriminare dacă gândește sau nu în toate la fel cu biserica occidentală, de asemenea și nobilimea și plebea, atât cea orășenească, cât și cea rurală, să fie socotită și tratată drept în același fel
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
credincios bisericii orientale, fără discriminare dacă gândește sau nu în toate la fel cu biserica occidentală, de asemenea și nobilimea și plebea, atât cea orășenească, cât și cea rurală, să fie socotită și tratată drept în același fel ca și clerul, nobilimea și plebea națiunilor care alcătuiesc sistemul uniunii, și să fie refăcută părtașă la aceleași drepturi" (Prodan, 1984, p. 478). Pe de altă parte însă, aceeași suplicanți mărturisesc deschis că " Nu este desigur intenția națiunii suplicante să capete pentru plebea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apăsau amare sarcini. Admiterea acestei împărțiri sociale, în spirit feudal, este o vădită concesie făcută împrejurărilor" (Blaga, 1995, p. 95). Aceasta trebuie pusă însă pe seama întorsăturii pe care evenimentele au apucat-o în epoca postiosefină a restituțiilor, în care petiționarii (clerul, nobilimea, orășenii și militarii români din Transilvania) au fost forțați să își deradicalizeze programul revendicativ. Reformulându-și solicitările în lumina unui realism pragmatic, elita românească a urmărit să ajungă la un compromis cu sistemul feudal al națiunilor politice transilvănene, în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
înscris societățile occidentale. Acestea sunt motivele pentru care înțelegerea emergenței și evoluției sistemului educațional statal în țările române este condiționată de plasarea procesului autohton în contextul civilizației europene. Primele tentative statale de arogare a atribuțiile educaționale din mâinile instituționale ale clerului s-au făcut simțite în ducatele care alcătuiau densa osatură politică a Sfântului Imperiu Roman de Națiune Germană. În Weimar, încă din 1619 a fost adoptată o reglementare care proclama universalitatea și obligativitatea instrucției primare a tuturor copiilor în vârste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prusac și subiectul său. Sistemul prusac de educație statală înființat de Frederic cel Mare în 1763 (chipurile) pentru "salvarea sufletelor" supușilor săi (și mai ales pentru salvgardarea unității statalității prusace, am adăuga noi numaidecât) a continuat să fie gestionat de clerul lutheran până în primul deceniu al secolului al XX-lea, păstrând un caracter predominant religios. Învățământul prusac a preluat o turnură patriotică tot mai pregnantă în urma dezastrului militar de la Jena (1806), unde triumful decisiv al lui Napoleon urmat de tratatul franco-prusac
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
spirituali. În 1948, Biserica Unită a fost desființată, episcopii săi depuși din funcție, iar întreg patrimoniul, inclusiv enoriașii, a fost transferat Bisericii Ortodoxe Române. Persecutarea Bisericii Unite, culminând cu desființarea prin decret a instituției ecleziale în decembrie 1948 și încarcerarea clerului refractar absorbției înăuntrul Bisericii Ortodoxe, este cumva prevestită de manualele de istorie. În Istoria României. Manual unic pentru clasa a VII-a elementară (1948) publicat în același an cu măsurile anti-unitate, Unirea cu Roma săvârșită la 1700 este denunțată ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
că, în decursul îndelungatei și săracei sale vieți, a ucis și a mâncat personal, în cel mai deplin secret, șaizeci de călugări și câțiva prunci mireni - vreo șase bucăți, nu mai mulți, adică neobișnuit de puțini comparativ cu cantitatea de cler mâncată. După cum s-a dovedit, nu s-a atins niciodată, cu acest scop, de mirenii adulți. — Nu se poate! strigă președintele în persoană, generalul, cu voce aproape supărată. Domnilor, discut adeseori și mă contrazic cu el, mereu pe marginea acestor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
verticală (asta înseamnă câteva verste pe poteci). Se știe ce e un castel: un munte întreg de pietre. O muncă teribilă, imposibilă! Și, desigur, castelele le clădeau oamenii sărmani, vasalii. Pe deasupra, erau obligați să plătească felurite biruri și să întrețină clerul. Cum să te mai hrănești tu însuți și să-ți lucrezi pământul? Erau pe-atunci puțini, probabil că sufereau groaznic de foame și într-adevăr n-aveau ce mânca. Uneori chiar mă gândeam: cum de n-a pierit atunci cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
la un număr de șaizeci de călugări și asta-i o idee teribilă, o idee istorică, o idee statistică la urma urmei, și din asemenea fapte cel care se pricepe recreează istoria; căci se calculează cu precizie matematică cum că clerul trăia de cel puțin șaizeci de ori mai bine și mai îmbelșugat decât restul omenirii de atunci. Și, poate, era de cel puțin șaizeci de ori mai gras decât tot restul omenirii... — Exagerare, exagerare, Lebedev! se râdea cu hohote împrejur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
starea psihologică și juridică a criminalului. Vedem că criminalul sau, ca să zic așa, clientul meu, în pofida imposibilității de a găsi altceva comestibil, de câteva ori, în decursul curioasei sale cariere, își divulgă dorința de a se căi și renunță la cler. Asta o vedem clar din fapte: se amintește că el, totuși, a mâncat cinci sau șase prunci, o cifră relativ neînsemnată, dar semnificativă, în schimb, în altă privință. Se vede că, muncit de remușcări grozave (căci clientul meu e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
nesatisfăcând necesitățile, lasă în urmă doar remușcări. Acum, concluzia, finalul, domnilor, finalul în care este conținută dezlegarea uneia dintre cele mai mărețe probleme ale vremii de atunci și de acum! Criminalul sfârșește prin a se duce și a se autodenunța clerului și se predă în mâinile guvernului. Să ne întrebăm ce cazne îl așteptau după obiceiul timpului de atunci, ce roți, ce ruguri și focuri? Cine l-a împins să se autodenunțe? De ce nu s-ar fi oprit, pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
cruțe barba, „deoarece aceasta nu-i deloc vinovată de înaltă trădare“. 79. În original: hlâstovșcina, de la hlâstovsto - sectă organizată în comunități sau „corăbii“, în fruntea cărora se află proroci, hristoși, născătoare de Dumnezeu sau prorocițe; adepții acestei secte nu recunosc clerul, biserica și sfintele taine; cred în Hristos-dobânditul, adică acceptă posibilitatea ca fiecare om să devină Hristos, urmând cu severitate modul de viață ascetic al lui Iisus. Liturghia lor constă din lecturi și explicații ale Sf. Scripturi, din cântări însoțite de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
la noi nu e tot astfel? Puțin ne ajută bunul moral al neatârnării naționale când pseudoromînii noștri opun piedici tot atât de esențiale dezvoltării poporului nostru ca și maghiarii dincolo. Încai dincolo a rămas din timpii trecuți câteva temeiuri de dezvoltare sănătoasă: clerul, școala populară, ba chiar urme de-o adevărată autonomie comunală. La noi biserica e ca și când n-ar fi; școala rurală crește și ea postulanți și patrioți de meserie, iar autonomia comunală e reprezentată prin cenușerii cari au deprins virtuțile patriotice
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
când necesitatea sau autoritatea-i forțează. Aceștia sunt încă cei mai cumsecade. Alții petrec timpul lor cu furturi și desfrânări; cârciuma este pentru ei azilul ce nu-l părăsesc și mulți din cârciumari sunt gazdele lor. Căsătoria nu este respectată; clerul de la țară se află în o mare parte pe o scară de cultură foarte inferioară; sărmanii copii mici nu ascultă decât vorbe rele, sudălmi și bătăi se aplică asupra lor și a mumelor lor; bărbații se bat foarte des între
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
a apăra interesele ei proprii, iar nu a se face sprijinitoarea cutărui sau cutărui partid politic. Mulțimea despărțeniilor, crescânda ireligiozitate a claselor de jos, nerespectarea sărbătorilor, pe care capitalul egoist și străin le răpește săracului, lipsa de învățătură a bietului cler de jos și a celui de sus, apatia cu care biserica stă în fața cestiunilor sociale, păgînizarea instituțiilor, legilor și a organizației muncii, camăta și desfrâul moravurilor, lipsa unui învățămînt ecleziastic într-o țară unde atâtea episcopii și atîtă preoțime există
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
ale zidurilor Academiei mai sus amintite. Față cu marile probleme ale vieții publice din România, față cu seria constantă de neajunsuri adânci, precum scăderea populației române, încetarea meseriilor și suplantarea lor prin industria străină, superficialitatea învățămîntului, lipsa de cultură a clerului, venalitatea unei adminstrații compuse din tot ce [e] mai ignorant și mai lacom în țară, față cu toate acestea capul unui guvern nu găsește decât o frază în care nici nu e cuprinsă cauza, ci rezultatul sumar al unei stări
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
progresul făcut! Nici instrumentele de muncă agricolă nu s-au îmbunătățit, nici meseriile vechi nu s-au perfecționat, nici meseriașii nu s-au înmulțit, nici din școli nu iese oameni practici și capabili a se hrăni fără ajutorul bugetului, nici clerul n-a înaintat pentru a substitui convingerea morală și religioasă vechei și naivei credințe dogmatice, nici literatura nu e superioară celei de la 1850, ci, din contra, inferioară, nici vrun progres se vede în activitatea științifică. Plagiatori de texte străine fără
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
în echilibru; țăranul cu doi boi, pălmașul, își încheie anul c-un mare deficit ce se traduce în datorii. A, daca clasele dirigente compensau munca țăranului prin munca lor, daca o administrație cinstită [î]l ocrotea de spoliare, daca un cler luminat [î]l ferea de vicii și de demoralizare, daca o legislațiune onestă ținea seamă de starea lui și-l ocrotea în loc de a-l pune sub dispoziții cosmopolite; daca, c-un cuvânt, exista înțelegere, pentru ceea ce e în adevăr esența
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]