9,942 matches
-
caracterizate, în principal, prin două mari tipuri de organizare a producției private (de tip sclavagist sau feudal) sau pe baza „tributului”. Finalitatea generală a tuturor acestor tipuri de organizare este preluarea de la producători a plusprodusului de către o clasă sau o colectivitate exploatatoare. Modalitățile prin care se realizează exploatarea unei populații, conform teoriei lui Marx, depind de o serie de condiții ale procesului de producție, inclusiv de condițiile naturale. Ele depind, cu alte cuvinte, de posibilitățile existente de exploatare. Un proces de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
În consecință, procesul va avea un grad mai ridicat de socializare. Poziția în suprastructura administrativă și militară reprezintă aici instrumentul principal de obținere a plusprodusului - sistemul „tributal”. Același sistem tributal apare și în cazul exploatării, cu forța armelor, a altor colectivități. Analizând procesul formării societății feudale românești, Henri H. Stahl evidențiază tranziția de la modul tributal de însușire a plusprodusului la tipul feudal european. Această tranziție este cauzată de modificările din posibilul acțional al elitelor exploatatoare. Dacă inițial exploatarea era externă, realizată
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu există nici un obiect al exploatării. Apariția plusprodusului determină stratificarea societății (Engels, 1967, și verificarea acestei ipoteze de către Sahlin, 1958). Teoria lui Luis Coser (1969) asupra cauzelor violenței ne oferă un alt caz foarte clar. Atunci când obiectivele individuale împărtășite de către colectivitate nu pot fi realizate prin mijloace legitime, dar există mijloace nelegitime accesibile, va rezulta un comportament deviant; când nu există însă nici asemenea mijloace nelegitime de realizare a obiectivelor, atunci reacția sistemului va fi violența. Cauza P se referă deci
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
unui proces productiv eficient era posibilă, în acele condiții, doar prin divizarea cât mai adâncă a muncii, prin oferirea unor posturi de muncă tot mai simple, mai ușor de învățat și de controlat. Creșterea nivelului profesional, social-cultural și economic al colectivității, ridicarea, în consecință, a aspirațiilor privitoare la sfera muncii fac principiul muncii simplificate tot mai puțin adecvat. O soluție mai potrivită cu noile condiții o reprezintă, în consecință, promovarea unui nou tip de organizare a muncii, bazat pe principiul muncii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
O soluție mai potrivită cu noile condiții o reprezintă, în consecință, promovarea unui nou tip de organizare a muncii, bazat pe principiul muncii îmbogățite. Analizând migrația, Dumitru Sandu (1984) sugerează mai mulți factori determinanți, cum sunt: nivelul calității vieții din colectivitățile apropiate, costul deplasării dintr-o comunitate în alta, posibilitățile de comunicare dintre comunități. Primul factor (nivelul calității vieții din comunitățile învecinate spre care se migrează) și cel de al treilea (posibilitățile de comunicare, de informare despre posibilitățile de integrare în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
fi putut (sau ar putea) să se întâmple, dar nu s-au întâmplat (Zamfir, 1981). Cât timp procesul social era predominant spontan, problema alternativelor se punea mai mult teoretic. Dezvoltarea spontană a societății nu se caracterizează prin examinarea, la nivelul colectivității, a alternativelor posibile în vederea alegerii uneia dintre ele. Soluțiile se impun oarecum de la sine, fie pentru că sunt singurele care au putut fi imaginate, fie pentru că reprezintă efectul unui șir de evenimente mai mult sau mai puțin întâmplătoare. Să luăm cazul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sisteme învecinate, pentru societatea globală. Este ceea ce Merton desemna prin termenul de „fascicul de consecințe funcționale”. După ce a fost analizată semnificația funcțională a unui element pentru diferitele cerințe funcționale, este necesar, în consecință, să se estimeze beneficiul funcțional total al colectivității în legătură cu respectivul element, eficacitatea sa globală. O întreprindere are o mulțime de consecințe funcționale pentru colectivitate, începând cu produsele pe care le furnizează și cu beneficiile economice pe care le oferă colectivității (funcțiile sale finale) și sfârșind cu efectele activității
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
După ce a fost analizată semnificația funcțională a unui element pentru diferitele cerințe funcționale, este necesar, în consecință, să se estimeze beneficiul funcțional total al colectivității în legătură cu respectivul element, eficacitatea sa globală. O întreprindere are o mulțime de consecințe funcționale pentru colectivitate, începând cu produsele pe care le furnizează și cu beneficiile economice pe care le oferă colectivității (funcțiile sale finale) și sfârșind cu efectele activității sale asupra mediului natural și urbanistic, asupra stării de sănătate a personalului său muncitor, a satisfacției
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
consecință, să se estimeze beneficiul funcțional total al colectivității în legătură cu respectivul element, eficacitatea sa globală. O întreprindere are o mulțime de consecințe funcționale pentru colectivitate, începând cu produsele pe care le furnizează și cu beneficiile economice pe care le oferă colectivității (funcțiile sale finale) și sfârșind cu efectele activității sale asupra mediului natural și urbanistic, asupra stării de sănătate a personalului său muncitor, a satisfacției cu munca a acestuia, a veniturilor economice pe care le pune la dispoziție membrilor săi etc.
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
măsură a tuturor consecințelor funcționale ale satisfacției în muncă utilizată - banul, plusul de eficiență economică - este parțială. Într-o asemenea unitate nu putem să exprimăm efectul variației satisfacției în muncă asupra calității vieții persoanelor în cauză, asupra familiei lor, asupra colectivității din care ele fac parte. Și nici măcar câștigurile sau pierderile economice pe termen lung ale organizației în cauză nu pot fi estimate. Este deci un caz de construire a unei unități de evaluare parțială a consecințelor funcționale. Estimarea beneficiului funcțional
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
ale organizației în cauză nu pot fi estimate. Este deci un caz de construire a unei unități de evaluare parțială a consecințelor funcționale. Estimarea beneficiului funcțional total al unei soluții începe să devină o problemă practică critică. Tot mai adesea, colectivitățile se află în situații de alegere între mai multe soluții, opțiunea putând fi luată doar pe baza însumării variatelor consecințe funcționale ale acestora, a beneficiului funcțional total asociat cu fiecare dintre ele. Cele mai multe asemenea analize, care se practică deja, nu
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în toate privințele. Atunci când fiecare alternativă prezintă atât avantaje, cât și dezavantaje, situație probabil mult mai curentă, este necesar un mecanism mai complex de evaluare, bazat pe însumarea tuturor tipurilor de consecințe funcționale. Strategiile politice, între care tot mai frecvent colectivitățile trebuie să aleagă în mod conștient, prezintă consecințe distincte în cele mai diferite sfere: economice (bunăstare, ocuparea forței de muncă, venituri, posibilități de acumulare), ecologice (mediu curat, sănătos, estetic), sociale (coeziune socială, participare, cooperare), calitate a vieții (consum personal, activități
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
consecință, în competiție pentru obținerea lor. Resursele sistemelor sociale pot fi foarte diverse: resurse financiare (bani), materii prime, energie, forță de muncă, timp, cunoștințe, capacități șiaptitudini. În orice societate există două mari probleme în ceea ce privește organizarea. Prima se referă la eficacitate: colectivitatea trebuie să-și imagineze activități care să realizeze maximum posibil de performanțe funcționale. Cea de a doua problemă se referă la costuri: trebuie imaginate activitățile ce utilizează cât mai puține resurse, pentru a nu se afecta, printr-un consum excesiv
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o societate: resurse financiare, timp și energie umană. Munții sunt o resursă pentru multiple activități: turism, recreere, păstorit, silvicultură, vânat, minerit. Timpul este o resursă mult mai generală: pentru activitățilede producție (fondul de timp de muncă de care dispune o colectivitate), pentru recreere și dezvoltare personală (timpul liber). Timpul liber, partea rămasă din timpul de care dispune o persoană după ce s-a scăzut timpul de muncă și timpul necesar refacerii fiziologice, este o resursă pentru activități variate: educație a copiilor, distracție
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mai mult. În acest caz, ea ar fi cu siguranță acaparată de o întreprindere care ar consuma-o ca materie primă sau sursă de energie. Destinația sa va fi decisă printr-un proces social și politic, în funcție de interesele globale ale colectivității. Este, de asemenea, important să distingem între costurile directe și costurile indirecte. Distincția este foarte clară la nivelul costurilor economice. Costurile directe se referă la consumul direct de resurse de către un sistem pentru asigurarea funcționării sale. Pentru a produce, o
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de preț de cost. În ultimul timp au început să fie luate tot mai mult în considerare și costurile economice indirecte sau sociale. Acestea sunt și ele cheltuieli economice implicate în funcționarea respectivului sistem, dar nesuportate de acesta, ci de colectivitate sau de alte sisteme. O întreprindere, de exemplu, poate polua mediul. Colectivitatea, și nu întreprinderea, cel mai adesea, consumă o parte din resursele sale economice pentru a anula acele efecte poluante. Influența negativă a unei activități productive asupra stării de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tot mai mult în considerare și costurile economice indirecte sau sociale. Acestea sunt și ele cheltuieli economice implicate în funcționarea respectivului sistem, dar nesuportate de acesta, ci de colectivitate sau de alte sisteme. O întreprindere, de exemplu, poate polua mediul. Colectivitatea, și nu întreprinderea, cel mai adesea, consumă o parte din resursele sale economice pentru a anula acele efecte poluante. Influența negativă a unei activități productive asupra stării de sănătate a personalului muncitor este contracarată prin asistență sanitară plătită de colectivitate
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Colectivitatea, și nu întreprinderea, cel mai adesea, consumă o parte din resursele sale economice pentru a anula acele efecte poluante. Influența negativă a unei activități productive asupra stării de sănătate a personalului muncitor este contracarată prin asistență sanitară plătită de colectivitate sau de persoana în cauză. Există încercări de a se transforma costurile economice indirecte în costuri economice directe, prin obligarea întreprinderilor de a suporta economic activitățile de contracarare a consecințelor negative. Întreprinderile, de exemplu, pot fi obligate să suporte activitățile
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
economic activitățile de contracarare a consecințelor negative. Întreprinderile, de exemplu, pot fi obligate să suporte activitățile de depoluare pe care funcționarea lor le-a făcut necesare. Este însă evident că mereu vor rămâne o serie de costuri indirecte pe care colectivitatea sau alte sisteme le vor suporta. O altă metodă de a limita costurile indirecte o reprezintă impunerea unor restricții referitoare la consecințele negative ale activității diferitelor sisteme, a căror recuperare ar reveni colectivității: controlul poluării, al riscurilor de accidente, de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
o serie de costuri indirecte pe care colectivitatea sau alte sisteme le vor suporta. O altă metodă de a limita costurile indirecte o reprezintă impunerea unor restricții referitoare la consecințele negative ale activității diferitelor sisteme, a căror recuperare ar reveni colectivității: controlul poluării, al riscurilor de accidente, de îmbolnăvire etc. Costurile indirecte sunt nu numai economice, ci și noneconomice. O parte din poluare este contracarată prin mobilizarea unor resurse economice și tehnologice; o altă parte însă rămâne necontracarată, ea afectând resursele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
lucrări (Zamfir, 1977). Pentru ilustrare voi cita două exemple de analiză de eficiență care sugerează stadiul încă primitiv al acestora, dar și direcțiile probabile de dezvoltare. Allan Johnson (1978) încearcă o analiză de eficiență cu privire la diferitele activități productive ale unei colectivități de indieni din Amazonul peruvian. Criteriul de eficiență ales de antropologul american este raportul dintre beneficiul energetic al fiecărei activități de producție (caloriile produse) și numărul de calorii consumate în procesul de producție (costul). Eficiența energetică a diferitelor strategii de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Criteriul de eficiență ales de antropologul american este raportul dintre beneficiul energetic al fiecărei activități de producție (caloriile produse) și numărul de calorii consumate în procesul de producție (costul). Eficiența energetică a diferitelor strategii de producere a hranei adoptate de colectivitatea respectivă este foarte variată: culesul produselor sălbatice oferite de pădure -0,8 calorii obținute pentru o calorie consumată (0,8/1); pescuitul pe malul râului - 2/1; creșterea păsărilor - 9,3/1; cultivarea porumbului - 45,4/1. În momentul în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
variată: culesul produselor sălbatice oferite de pădure -0,8 calorii obținute pentru o calorie consumată (0,8/1); pescuitul pe malul râului - 2/1; creșterea păsărilor - 9,3/1; cultivarea porumbului - 45,4/1. În momentul în care eraîntreprinsă cercetarea, colectivitatea respectivă se afla în procesul trecerii de la un mod de producție bazat pe vânătoare, pescuit și cules la un altul bazat pe creșterea păsărilor și agricultură. Johnson estimează că explicația acestei tranziții trebuie căutată tocmai în această diferență de eficiență
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
activități ineficiente? Antropologul american consideră că acesta este un caz evident de necesitate de lărgire a analizei eficienței în sensul considerării unei eficiențe sociale mai generale. Astfel, activitatea de cules oferă pe lângă aportul strict energetic o serie de alte beneficii colectivității: oferă o mai largă varietate de hrană, la care se adaugă oportunități de a obține continuu informații despre mediul înconjurător, despre modificările care pot interveni aici, de detectare a eventualelor amenințări, cât și a noilor resurse naturale. Dacă adăugăm și
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de cules este eficientă și ea se va menține alături de celelalte activități. În lucrarea lui Johnson găsim și alte analize de eficiență, mai mult calitative. De exemplu, producerea de tobe pentru activitățile artistico-ritualice, o activitate de mare importanță în respectiva colectivitate. Efortul de producere a tobelor (costul) este compensat de o serie de efecte pozitive (eficacitatea):plăcerea petrecerilor și a întâlnirilor, la care toba reprezintă instrumentul muzical principal, creșterea solidarității sociale ca rezultat al respectivelor festivități, creșterea abilității de a coopera
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]