2,007 matches
-
de către învățătorii Bucur Pujdercă, Gruia Novac, Moise Câlțea și Vasile Stoicance, toți născuți în Șona unde au revenit căutând să ridice la nivel superior învățământul școlar prin instruirea copiilor din satul lor natal. În anul 1950 a s-a făcut colectivizarea agricolă în satul Șona, prin aceasta naționalizându-se proprietățile funciare ale proprietarilor locali, care au devenit angajați ai CAP. Ceea ce a produs, totuși, o creștere a nivelului de trai, a fost electrificarea satului în anul 1953.
Șona, Brașov () [Corola-website/Science/300971_a_302300]
-
96 alte etnii în 1890. Recensământul din 1930 consemnează 1.238 sași, 1.024 români, 317 alte etnii. După 1945 populația comunei a scăzut drastic, datorită condițiilor vitrege la care au fost supuși sașii, chiaburii și cei care nu doreau colectivizarea. În 2002 comuna (din care făcea parte și Holbavul) număra 5.640 de locuitori. Biserica fortificată din sat cuprinde în plan o navă rectangulară, acoperită cu planșee din lemn caselat, și are alipit pe latura vestică turnul-clopotniță masiv, cu cinci
Vulcan, Brașov () [Corola-website/Science/300984_a_302313]
-
Chimic), a fabricii F.M.F.P.M.P (Fabrica de Mecanică Fină și Prelucrări Mase Plastice) - denumită mai apoi METALOPLAST, toate aceste fabrici și altele. și-au pus amprenta puternic asupra structurii sociale a populației Râușorului. Începând cu anii 1956 odată cu începerea procesului Colectivizării (proces care s-a încheiat în anii 1960-1962) și înființării C.A.P.-urilor, structura socială a satului avea să sufere din plin întrucât Regimul Comunist a confiscat de la săteni multe animale și pe mulți i-au forțat fie să lucreze
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
mare proporție. Prin Deciziunea Consiliului de Miniștri nr. 1307 din 02 octombrie 1948, „"se trece în patrimoniul comunei"” (naționalizează) „"moara, fosta proprietatea Mircea Nicorescu, din comuna Bordei-Verde"”, precum și moara Vlăsceanu din Filiu. Pe parcursul anilor 1950 s-a desfășurat procesul de colectivizare a agriculturii, care a afectat profund structura socio-economică a localităților. S-au înființat cooperative agricole de producție se în toate satele comunei între 1950-1954 iar sub conducerea unor comuniști ""cu înalte calități formate la școala muncii de partid ca Vasile
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
un sobor condus de Valer Părău a oficiat prima liturghie greco-catolică in biserică după 62 de ani. După 1950, face parte din Regiunea Cluj până când se reînființează județul Sălaj în 1968. Satul a fost electrificat la începutul anilor 1960 iar colectivizarea a fost încheiată în 1962. Școala nouă cu opt săli de clasă și dependințe a fost construită în perioada 1974-1979. Începând cu anul 1983, această instituție de învațămant se numește Școala "Simion Bărnuțiu" din Bocșa. În vara anului 1985, a
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
cărămidă ( cărămidă ) care era produsă de ei. Ocupația era aceeași pe care o moșteniseră, si anume prelucrarea lemnului. Natalitatea era destul de ridicată însă mortalitatea foarte mare făcea că sporul natural să fie totuși mic. Populația de rudari nu a cunoscut colectivizarea datorită suprafețelor mici de terenuri pe care le dețineau și pe care le primiseră de la boierul Grigorica Paioseanu, fapt ce i-a obligat în continuare să-și câștige existența din prelucrarea lemnului. Bărbații produceau unelte de utilitate casnica (linguri, albii
Prundu, Teleorman () [Corola-website/Science/301827_a_303156]
-
hrana. Suprafața redusă a terenurilor agricole din zonă îi determină pe localnici să păstreze în saivane doar animalele de tracțiune și mai rar câte una sau două cornute, restul fiind aduse în gospodării înaintea sacrificării. În trecut, persistând chiar până la colectivizare (1951), una din principalele ocupații (în afara creșterii animalelor) era agricultura. Se cultivau cereale, legume, pepeni și în mai mică măsura mici plantații de pomi fructiferi (mai ales pere și gutui). Drept dovadă, în zona Letea au existat peste 10 mori
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
fie desființată, fapt ce a determinat și dărâmarea a 150 de mănăstiri și desființarea a peste 100 de sate românești.(Biserică Românească din Transilvania în secolele XIV-XVIII http://www.patriarhia.ro/ro/structura bor/istoric bor 3b.html) Astăzi, cu toată campania de colectivizare și de agricultură intensivă, locuitorii satului poartă încă numele lor cu rezonanță ardeleana, cântă cântece de doina specific ciobanilor de peste munți 9guturale), poartă straie muntenești și au stani pe malurile Râmnicului că ardelenii veniți odinioară. Sărbătorile de iarnă poartă amprenta
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
la o construcție mai veche de la care a fost preluată respectiva lespede de piatră și reutilizată la construirea castelului. Actualul castel a fost construit în jurul anului 1900. În timpul regimului comunist în castel a funcționat școala și sediul CAP-ului. Datorită colectivizării multi tineri au plecat la oraș si numărul locuitorilor a scăzut drastic. În 1956 erau 514 locuitori în Corneni, în 2006 mai erau doar aprox. 160. În 1990 colectivul s-a desființat, dar cei plecați nu s-au mai întors
Corneni, Cluj () [Corola-website/Science/300324_a_301653]
-
în cele două mari platouri care mărginesc satul în partea de nord și sud, foarte bune pentru activități agricole. Satul se află pe traseul șoselei care leagă Mociu de Câmpia Turzii, prin Frata. Între cele două războaie mondiale și până la apariția colectivizării, satul a fost celebru prin Moara de măcinat grâu, care deservea toate satele din jur și asigura o calitate deosebită a făinii obținute . Clima este temperată, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Vara este călduroasă, temperaturile atingând în
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
căruțe și pe jos spre Berchieș, însoțite de un mare alai de tineri și copii, toți îmbrăcați în haine românești de sărbătoare, în culori și modele specifice fiecărui sat. Această tradiție s-a păstrat încă mulți ani, chiar și după colectivizarea satelor, însă plecarea la orașe a tinerilor a restrâns această întâlnire tradiționala. În prezent, în 2015, aceasta este mai degrabă o sărbătoare comercială, sensul pentru care a fost creată inițial pierzându-se poate pentru totdeauna...
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
de săteni ,aceștia neavând alte inițiative "lumești" după 1960, cum ar fi reamenanjarea sau dezvoltarea satului așa cum s-a întâmplat în satele învecinate. Ulițele satului au continuat să fie presărate cu gropi și pline de noroi pe întreaga perioadă a colectivizării { chiar dacă în sat se aflau trei cariere de piatră și CAP -ul din sat deținea utilajele necesare lucrărilor de pietruire mecanizata }. De altfel "drumurile" din sat au fost acoperite { doar în zona locuibila } cu un strat subțire de pietriș abia
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
onoarea încredințată de comunitate. Numărul mare de elevi arată că românii din Aruncuta aveau o situație materială bună pentru acea vreme, dovadă fiind numărul mare de copii cuprinși în programa școlară de studiu, specifică bisericii greco-catolice din acea vreme. După colectivizarea forțată din 1960 și exodul masiv al tinerilor spre Cluj -Napoca și Turda natalitatea a devenit nesemnificativă, astfel că în anul 1984 se desființează clasele V-VIII - urmare a numărului mic de elevi, iar în 15 sept.2010 grădiniță și
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
deținut postul de Guvernator al Transilvaniei de câte două ori, în perioada 1710 - 1840), la care se adaugă familia nobiliara Karacsay de Valje - Szaka, care a deținut funcții importante în administrația comitatului Cluj în prima jumătate a secolului XIX-lea. Colectivizarea în Aruncuta a început în 1958 prin înființarea unei 'Tovărășii" de tip sovietic și finalizată în martie 1961. Originile "Tovărășiei" se regăsesc în " Cuvântarea rostita de Vladimir Ilici Lenin { Ulianov } la prima consfătuire pe întreaga Rusie în legătură cu munca de partid
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
sistemul de colectare a produselor prin cote că o " justă politică de aprovizionare " a muncitorilor și de întărire a relațiilor între clasa muncitoare și țarănime. Aceste idei ale lui Lenin vor fi folosite de comuniștii români în diversele etape ale colectivizării agriculturii și pentru "justă politică de aprovizionare ", prin preluarea cu forța și/sau la prețuri derizorii a pretinselor surplusuri de produse agricole, inițial de la gospodării individuale, ulterior și de la CAP - uri. .În jurul anului 1952, odată cu reântoarcerea în sat a prizonierilor
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
presiune continuă asupra țărânilor, în final fiind nevoiți să intre în Gospodăria Agricolă Colectivă, înființată în martie 1961. În primăvara anului 1961 "Tovărășia " se transformă în Cooperativa { Gospodăria } Agricolă de Producție, conducerea acesteia preluând practic și destinele sătenilor.Imediat după colectivizare, în perioada 1961 - 1962, se introduce curentul electric în sat, respectiv un fir de telefon la sediul Cooperativei agricole de producție și un aparat de proiecție filme la căminul cultural din sat. În martie 1961 structura organizatorică cuprinde : 4 brigăzi
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
gospodăresc adus cooperativei se explică prin înapoierea economică, dar și urmare a înstrăinării acestuia în toamna anului 1960 { o parte din țărani și-au vindut boii și întreg inventarul cu puțin înainte de înființarea cooperativei, la persoane din zonele montane }, cînd colectivizarea satului era iminentă. După circa 2 ani ,CAP -ul a fost dotat cu un autovehicol marca "Steag " . La înființare, organigrama CAP-ului cuprinde următoarele posturi: Președinte, Vicepreședinte, 5 posturi brigadier { un post sector zootehnic și 4 posturi sector vegetal}, un
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
prin tăierea țevilor de alimentare și distribuție. În prezent investiția realizată de CAP -iști { bazinul de alimentare cu apă } este folosită de o pescărie privată, înființată în toamna anului 2011 la circa 200 m. sud - est de izvor. La începutul colectivizării din 1961 s-au început și lucrările de amenanjare a unei culturi de vită de vie, în partea de sud - est a satului, în zona numită " Dealul Lutului ", pe o suprafață de circa 50 hectare de vită nobilă, în baza
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Impozitul pentru venitul realizat reprezintă 27,5 % din valoarea producției realizată { 200.000 lei }. Modul de repartizare ne indică că întreaga muncă realizată a fost manuală. Ponderea mare a producției destinată membrilor cooperatori dovedește interesul partidului de a demonstra avantajele colectivizării raportat la proprietatea privată. După 1962, cînd se încheie procesul de colectivizare, procentele se inversează, respectiv membrii cooperatori primesc 10 - 20 % din producția realizată, iar statul peste 70 % din producția realizată. Este perioada în care ,datorită slabei cointeresări materiale, începe
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
000 lei }. Modul de repartizare ne indică că întreaga muncă realizată a fost manuală. Ponderea mare a producției destinată membrilor cooperatori dovedește interesul partidului de a demonstra avantajele colectivizării raportat la proprietatea privată. După 1962, cînd se încheie procesul de colectivizare, procentele se inversează, respectiv membrii cooperatori primesc 10 - 20 % din producția realizată, iar statul peste 70 % din producția realizată. Este perioada în care ,datorită slabei cointeresări materiale, începe migrația sătenilor la muncă industrială din orașe, inițial în construcții { la celebrele
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
cel de-al Doilea Război Mondial alți 81 eroi lipoveni și-au jertfit viața pentru eliberarea patriei. Alți 271 țărani au fost împroprietăriți cu 241,50 ha, din terenurile expropiate, între anii 1945 - 1953. Pentru puțin timp însă, deoarece decretarea colectivizării agriculturii a dus la comasarea suprafeței agricole prin înființarea unor forme socialiste de proprietate comună numite întovărășiri agricole (1953 - 1959), gospodărie agricolă (1959-1965) sau cooperativă agricolă (1965). Între anii 1959 - 1989 în comună au fost inaugurate numeroase edificii: căminul cultural
Comuna Lipovu, Dolj () [Corola-website/Science/300405_a_301734]
-
de localnici de-a lungul secolelor ca tranșee și zid de apărare. Dobridorenii numeau împrejmuirea „Tabia”, se mândreau cu impenetrabilitatea ei și îi păzeau porțile cu cetățeni plătiți de obște pe care îi numeau „pândari”. „Tabia” a fost distrusă odată cu colectivizarea satului de către comuniști în anii 1960-1970. „Moșia Dobridorului” este o câmpie aluvionară care înconjoară satul circular pe o rază de aproximativ 4-5 km; este marcată și străjuită de „măguri” cu nume care de care mai uimitoare și fiecare cu legenda
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
om-ca-lumea”. Ele păreau a fundamenta - pentru orice moșnean care își educa și își creștea copiii strict pe baza lor - o condiție paradisiacă inextricabilă și certă. Această iluzie seculară s-a spulberat brusc în anii 1950-1960 când regimul comunist a decis colectivizarea satului. Sătenii s-au opus cu îndârjire dar represiunea a fost extrem de violentă și totală. Mulți dobridoreni au pierit în închisorile comuniste, alții s-au sinucis, alții au părăsit satul. Ulterior s-au destrămat toate cutumele și morala proverbială
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
împletituri, cum ar fi rogojinile și vestitele sacoșe oltenești, papornițele, iar nuielele de răchită pentru împletit coșuri, garduri și pătule. Lintița și nuferii au dispărut odată cu lacurile. Despre faună se poate vorbi tot așa, la trecut și la prezent. Până la colectivizare aproape fiecare familie avea vite mari și mici, vacă, boi, de multe ori și cai, carul și căruța fiind singurele mijloace de transport la îndemână, apoi capre, oi și desigur, porci. Bivolii și măgarii se creșteau mai puțin. Acum au
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
Darju sat vecin cu Petecu. Peteki Janos moare la vârsta de 40 de ani în 1612. După pacea de la Trianon frontiera româno-maghiară se întindea la marginea de nord a satului. După 1945 începe o nouă eră în viața satului prin colectivizarea forțată și distrugerea lentă a proprietății private. În sat se găsește o frumoasă biserică reformată și o biserică ortodoxă, azi în paragină. Românii din sat, de-a lungul vremii, au plecat sau au trecut la religia reformată. Astăzi satul este
Petecu, Harghita () [Corola-website/Science/300482_a_301811]