12,065 matches
-
După simpozioane și participări la expoziții colective, după activități civice și administrative, după ce, într-un cuvînt, și-a constituit un profil, el și-a organizat tîrziu prima sa expoziție. Și pentru că tot a amînat atîta vreme evenimentul, acesta a inclus, compensatoriu, și desenul alături de sculptură, oferind, dintr-o dată, un spațiu de referință mult mai larg și o bază de discuții diversificată și ea în consecință. Și, de la bun început, trebuie amintit faptul că desenul reprezintă, pentru Vlad Ciobanu, un nivel de
Artiști în penumbră by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14958_a_16283]
-
delimitări, complementarități ori continuități, eseista se plasează în umbra textului, dar în interiorul epocii radiografiate de el, comentând în cunoștință de cauză contextul scrierii: plasează accente, pune în evidență nuanțe, urmărește constant reliefarea sobră a ideilor și nu construirea unei imagini compensatorii a scriitorului, prea puțin cunoscut în timpul vieții. Bine familiarizată cu teoriile de analiza discursului, S. se oprește deopotrivă asupra stilului și retoricii acestei opere confesive în care prozatorul I. D. Sîrbu conștientizează cu luciditate și durere cât de potrivnice afirmării sale
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
unele de veche tradiție: voiajurile extramundane - preluate de literatura creștină, având o antichitate considerabilă, îi furnizau cititorului informații și-i satisfăceau nevoia de narație 513 (neîncetând să moralizeze, căci acest tip de scriere de evaziune a avut întotdeauna niște valențe compensatorii care au acționat și la nivel estetic, și la nivelul constructelor imaginarului). în Cuvântul de îmblare pre la munci, text vechi în literatura noastră (tălmăcit din slavă, dar restituind categoric un original grecesc; copiat de popa Grigorie din Măhaci în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
acțiunea. Nu poate Înainta mai departe. Cel care fură nu este capabil de a dărui, de a oferi ceva altuia. El este un infirm moral. El Însuși este o persoană frustrată, al cărui Eu are o permanentă nevoie de „reparații compensatorii”, realizate pe seama altor persoane, pe care le simte superioare lui. Cel care fură este o persoană care ia fără a fi capabilă ca la rândul ei să dea ceva altuia. Este un Eu care nu se va putea Împlini niciodată
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În conformitate cu aspirațiile sale o dată realizate. În fapt, ca om, eu continui să rămân În lume, În realitatea unor limite, pe care nu-mi este dat să le depășesc decât ca trăire metafizică, În planul vieții mele interioare, ca o soluție compensatorie la ceea ce viața Îmi impune ca obligativitate. Eliberarea mea, de care am atâta nevoie, este și rămâne un act pur interior persoanei mele. În final, ea este o soluție de consolare a Eului sau o compensare a stării de neliniște
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
persoana dorește, aspiră, să se identifice, iar viața acesteia va fi treptat Înlocuită de o „mitologie biografică”, de un „roman individual” (A. Stokvis, S. Bataglia, J. Starobinski, M. Robert, C. Enăchescuă. Orice mitizare este un act de sublimare, o sublimare compensatorie sau reparatorie care Încearcă să pună În valoare sau să corecteze persoana respectivă. Orice mitizare a unei persoane și a existenței acesteia are ca rezultat o psihobiografie morală, paralelă cu cea reală, În cadrul căreia sunt reevaluate imaginea și valoarea persoanei
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
au originea În miturile despre care menționam mai sus. Trebuie subliniat faptul că, ori de câte ori apar crize ale valorilor morale, culturale sau religioase care normează În mod firesc o societate umană, se apelează la soluții utopice sau la mituri cu funcție compensatorie, ca formă ultimă de salvare a unei situații de criză. 5 TEMELE EXISTENTEI. Viața și Existența Temele existenței cuprind totalitatea problemelor care concentrează În ele răspunsurile la ce, cine și cum este persoana umană. În lucrarea sa aforrisme a Înțelepciunii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de următorul tip: conștiința Întreabă și cugetarea răspunde. Omul este o ființă neliniștită. Ne dăm seama de această neliniște interioară prin faptul că persoana cugetă, formulează Întrebări și caută răspunsuri. Actul cugetării constă În transformarea neliniștii interogațiilor În formularea răspunsurilor compensatorii sau consolatoare pentru individ. În sensul acesta pusă problema, gândirea reflexivă ne apare ca o continuare și o completare a conștiinței morale, ele fiind inseparabile. Ceea ce conștiința morală trezește În noi, ca o stare vag tensională, de cele mai multe ori greu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
care ne vom ocupa mai departe, este legat de acțiuni morale negative, ratate, care vor avea o rezonanță puternică În câmpul conștiinței morale a individului respectiv. Regretul pentru actele comise va determina din partea acestei persoane efortul unor acte de reparație, compensatorii sau care să anuleze efectele acțiunilor cu caracter reprobator comise de ea. Așa cum am mai menționat, actele noastre sunt În egală măsură psihologice și morale. În sensul acesta, ele sunt de două feluri: aă acte pozitive, urmate de sentimentul Împlinirii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
despărțit, dar prin doliu eu Îl readuc În prezent, anulând sau Întârziind despărțirea printr-o manieră sublimată și făcând-o astfel mai puțin brutală ca ruptură, mai suportabilă. Interesant este faptul că atât reparația, cât și doliul sunt acte morale compensatorii, care au ca efect terapeutic sublimat restaurarea echilibrului sufletesc și moral, printr-un apel la temporalitate. În ambele situații se face apel la momentul comiterii actului, În cazul culpabilității, sau la momentul rupturii de celălalt, În cazul doliului. Ambele rezolvă
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
acest caz, fie proiectez cauzele asupra răutății oamenilor, fie o corelez cu o pedeapsă divină. În ambele situații este vorba de o atitudine morală din partea mea, prin care eu refuz de a accepta suferința. Ei i se opun, soteriologii utopice, compensatorii sau soluții social-politice salvatoare etc. Față de cele de mai sus, din care rezultă complexitatea durerii, se pune totuși În mod firesc Întrebarea: care este semnificația durerii? Am arătat deja că durerea nu este o formă de manifestare simplă și unitară
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o singurătate care apare În urma unei situații nevrotice psihotraumatizante. Dincolo de acest eșec, se profilează perspectiva disperării morale, a faptului de a te pierde pe tine Însuți și apoi de a pierde și sensul vieții tale. În aceste situații, apar fenomene compensatorii, atât psihologice, cât și de ordin moral. Separarea este o situație Închisă a vieții, care va fi compensată sau echilibrată de restaurare, ca situație deschisă a vieții. Restaurarea este actul reparator cu multiple aspecte psihologice și morale. Ea poate fi
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
psihomoral” asupra celuilalt, plecând de la intenția mea, pe care eu o proiectez asupra lui. În plus, ele trebuie să realizeze o situație de empatie, de reciprocitate interioară a sentimentelor noastre morale. Să construiască o atmosferă sau o „ambianță de intimitate” compensatorie, care să anuleze diferențele dintre noi și să stabilească un acord de reciprocitate. Mijloacele prin care este realizată acțiunea psihomorală sunt ochiul, mâna și cuvântul. Ele reprezintă „instrumente” de comunicare, dar, concomitent și de acțiune. Influența lor este reciprocă În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de conștiința Încărcată a celui care suferă. Conștientizarea suferinței reprezintă desprinderea morală de aceasta. bă Tehnicile utilizate de terapeut au În vedere: actualizarea trecutului prin aducerea În discuție a motivelor suferinței și explicarea lor persoanei care suferă; oferirea unei soluții compensatorii, de ordin moral, care să anuleze sau cel puțin să atenueze suferința, să facă În așa fel Încât persoana aflată În dificultate să suporte mai ușor durerea morală și să o Înțeleagă. Orice tehnică de terapie psihomorală trebuie să mobilizeze
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
largă a unor „programe de igienă mintală” (educație, psihoprofilaxie, recuperare, propagandă prin mass-media etc.); f) introducerea treptată a schimbărilor în scopul adaptării, întrucât bruschețea lor poate avea un efect stresant, morbigenetic, asupra stării de sănătate mintală; g) introducerea unor „măsuri compensatorii” care să favorizeze „tranziția de la vechi la nou” fără efecte nocive sau care să aibă cel puțin un caracter de „adaptare treptată”; h) combaterea tulburărilor stării de sănătate mintală; i) accesul tuturor membrilor societății la factorii de progres, evitarea frustrărilor
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
statut social care respectă demnitatea umană, asigurarea locului lor în societate și a drepturilor lor; măsuri privind adaptarea școlară, profesională, familială și socială a deficienților; măsuri speciale de școlarizare și profesionalizare în raport cu capacitățile de care dispun deficienții; măsuri de protejare compensatorie a deficiențelor. Capitolul 34 Psihoigiena persoanelor instituționalizate 1. Cadrul general al problemei Problema instituționalizării este una dintre temele importante ale igienei mintale. Internarea într-o instituție, indiferent de profilul acesteia (de ocrotire și protecție socială, de asistență medicală, de învățământ
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
corectă a schemei corporale; îmbunătățirea mișcărilor musculaturii fine cu repercusiuni pozitive asupra actului grafic și a activităților manuale; eleva a reușit achiziționarea componentelor lexicografice doar la trei litere (a, A, o, O, i, I); îmbunătățirea comunicării verbale. 8. RECOMANDĂRI: activități compensatorii pentru acumularea unor minime achiziții matematice (numerație); formare de mulțimi după criterii date; punerea în corespondență a unor mulțimi cu cardinale corespunzatoare; scrierea literelor alfabetului pe spații mari cu creioane cerate; continuarea terapiei psihologice; terapie logopedică. Programul oferă elevului posibilitatea
Logopedie : modele de programe logoterapeutice : caiet de lucrări practice by Iolanda Tobolcea () [Corola-publishinghouse/Science/474_a_733]
-
e interesat de traiectoria biografiilor banale în care intervine, la un moment dat, un element distorsionant. O femeie rămâne văduvă și moștenește o mare cantitate de ziare vechi, pe care le topește și își modelează din pasta lor un univers compensatoriu: mobila pe care și-o dorise, televizorul color pe care nu îl avusese, covorul persan visat etc. În cele din urmă se figurează pe ea însăși și moare (Anul de hârtie). Un bărbat este ales să joace într-un film
TUDOR-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290283_a_291612]
-
parentale. În al doilea caz, copiii observă și dezaprobă comportamentul părinților, mai mult decât atât ei nu reprezintă modele pe care copilul să dorească să le urmeze, ci dimpotrivă sunt luați drept repere negative, în raport cu care doresc să dezvolte modele compensatorii. Acești părinți nu au prestigiul celor dintâi, ci alte persoane din familie sau din exteriorul ei joacă acest rol. Încercarea de a demonstra modalitatea de perpetuare a modelelor parentale prin studiile și cercetările din prisma familiilor monoparentale, a disoluției cuplului
PĂRINŢII, MODELE ALE COPIILOR –CONSECINŢE POZITIVE ŞI NEGATIVE. In: Arta de a fi părinte by Roxana Tudorache () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1391]
-
1982, 24-50; Apolzan, Aspecte, 316-317; Emil Manu, Dimitrie Stelaru, București, 1984; Micu, Modernismul, II, 202-211, passim; Pop, Jocul, 212-218; Rotaru, O ist., III, 149-154; Cândroveanu, Lit. rom., 295-298; Grigurcu, Eminescu-Labiș, 365-368; Lovinescu, Unde scurte, I, 456-459; Constantin Ciopraga, Poezia - supraordine compensatorie: Dimitrie Stelaru, L, 1991, 15, 16; Pavel Chihaia, Dimitrie Stelaru, JL, 1991, 21-22; Dimitrie Stelaru - 20 de ani de la moarte, TMS, 1991, 11-12 (semnează Ștefan Careja, Pavel Chihaia, Victor Corcheș, Ion Drăgănescu, Gheorghe Grigurcu, Teohar Mihadaș); Victor Corcheș, Dramaturgia lui
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
formulări distorsionate ale unor probleme-cauză. Asemenea formulări distorsionate pot constitui un important mecanism de deturnare a atenției cauzelor reale, dar și un mecanism de absorbție a incertitudinii în jurul profundelor frustrări și temeri colective. Formularea problemelor-cauză au deci adesea o funcție compensatorie, oferind o relaxare a stresului social, prin identificarea unor cauze și indicarea unor direcții de acțiune, în speranța că problemele-situație vor fi eliminate. Definirea problemelor-cauză reprezintă un răspuns funcțional la insatisfacția amorfă a colectivității. De aici și receptivitatea diferitelor explicații
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dovedește a fi și rolul traumatismului craniocerebral, care contribuie la complicarea structurii personalității patologice, sensibilizind-o la factorii psihotraumatizanți. Și, În sfîrșit, printre factorii agravanți care predispun către agresivitate un rol important Îl au și somatogeniile. Acestea scad posibilitățile adaptative și compensatorii a personalităților patologice, măresc sensibilitatea lor față de factorii provocatori. Pe fundalul astenic apărut după bolile somatice descărcările afective apar mai ușor, fiind Însoțite de dispoziție disforică. Analiza comparativă a acțiunilor agresive În lotul neagravat și cel agravat prin factori nocivi
COMPORTAMENTUL AGRESIV AL PERSONALITĂŢILOR PATOLOGICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by M.Revenco () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1478]
-
alternative de comportament. Violența În familie și maltratarea copiilor riscă să reapară la copilul care a suferit violențe și maltratări printr-un proces de identificare cu un pattern comportamental și recurgerea la aceleași modalități de relații interpersonale. Antrenarea unor mecanisme compensatorii de a face față la violență se realizezaă prin formarea și dezvoltarea unor capacități imaginative și de inventivitate. Stimularea și desfășurarea acestor capacități la copil este posibilă prin intermediul limbajului, povestirilor și jocului care intervin de o manieră directă sau indirectă
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
acestor capacități la copil este posibilă prin intermediul limbajului, povestirilor și jocului care intervin de o manieră directă sau indirectă În deprinderea unor mecanisme alternative violenței. Rolul limbajului vorbit ca instrument de socializare este relevat prin capacitatea de utilizare a mecanismelor compensatorii la situațiile frustrante și agresiune sau la sentimentul de a fi agresat. Antrenarea limbajului, de la primele imitații sonore până la utilizarea sa de o manieră creativă, se realizează În procesul de educație și socializare În familie, se perfectează și evoluează În
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
supusă incertitudinilor și nesiguranței, izolarea individului și diminuarea sau lipsa suportului și controlului social. Consecințele frustrațiilor inerente induse de factorii sociali se concretizează În conduita violentă, atunci când persoana marcată de perturbarea psihodinamicii individuale și familiale nu dispune de mecanisme alternative compensatorii de a face față la tensiune și conflict. Fără a intra În domeniul psihopatologiei, trebuie menționat că problema violenței În cazul tulburărilor psihice prezintă anumite caracteristici diferențiate În patologia psihiatrică. Totuși În abordarea psihopatologiei și violenței este necesar a se
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]