8,853 matches
-
o contradicție În raport cu vechea idee care se dovedește a fi falsă. Tot așa, poate să fie provocată, la un moment dat, contradicția dintre ideea (convingerea)greșită că greutatea este o Însușire intrinsecă a corpurilor și cerința de a explica științific comportarea lor În câmpul gravitațional și În afara lui, prin Înțelegerea greutății, ca un rezultat al interacțiunii corpurilor, ca o forță. Neașteptată le apare șisituația potrivit căreia prin ardere, substanțele devin mai grele. La chimie, se poate Întâmpla ca elevii să cunoască
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
fie mai trufaș, lipsit de cultură muzicală, care la urma urmei însemna armonie, și totuși iubitor de arta Muzelor; respectiv, îi va plăcea să asculte, dar va fi totuși incapabil să se exprime. Față de sclavi, acesta va avea o altă comportare, nu îi va mai disprețui, cum ar face un om bine educat, ci simțind nevoia să își exprime puterea, își va teroriza subalternii, nestăpânind de fapt veritabila superioritate, cea a spiritului. Oamenii liberi însă se vor bucura de blândețe din partea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
îndrăgitorului (și tocmai din condiția de obiect vrea îndrăgitul să iasă, fie și într-un fel irațional). Curtat fiind, nu are a ceda prea repede și nici a accepta prea multe omagii. De aici un întreg set de reguli de comportare, de amânări și piedici destinate să întârzie scadența (pentru eromenos), recompensa (pentru erastes). În această relație se perfecționează „arta curtării”. Prin urmare, îndrăgostitul (erastes-ul) are inițiativa; i se cere cumpătare, stăpânire de sine, adică amânarea dorinței, ceea ce nu are ca
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
particularități relativ stabile ale unei persoane sau ale unui proces psihic. În plan comportamental, o trăsătură este indicată de predispoziția de a răspunde în același fel la o varietate de stimuli. De exemplu, timiditatea este un mod relativ stabil de comportare marcat de stângăcie, hiperemotivitate, mobilizare energetică exagerată etc. Trăsăturile sunt în primul rând noțiuni descriptive, dar ele dobândesc în practică și o valoare explicativă (uneori se ajunge la o explicație tautologică: cineva este hiperemotiv pentru că este timid, și este timid
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
la cea sistematică presupune respectarea unor condiții care vor asigura înregistrărilor o precizie și o exactitate mult mai mari. a. Orice observație sistematică debutează cu stabilirea cât mai exactă a scopului propus Ă ce urmărim să observăm, care sunt aspectele comportării care interesează, în ce situații sau momente specifice se manifestă ele. Observarea elevilor în timpul desfășurării activităților școlare este dificilă și consumă mult timp. Prima sarcină este de a decide ce trebuie înregistrat. Uneori este ușor să înregistrezi cum vorbește un
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
cu precizie și vor viza câteva aspecte importante: starea civilă a părinților, antecedentele mamei și tatălui, numărul copiilor, rangul copilului în familie, situația materială, atmosfera familială, antecedente fiziologice ale copilului (naștere, alimentație, dezvoltare psihomotorie, boli etc.), studiul cronologic al vieții (comportarea în familie, școală, bilanțul achizițiilor școlare, preocupările din timpul liber etc.). Pentru a se evita omisiunile, a apărut necesitatea elaborării unui ghid de anamneză care să indice toate datele care trebuie cunoscute pentru a ne forma o imagine cât mai
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Această caracterizare, deși indică aspectul esențial, elimină latura afectiv-motivațională a vieții psihice, a cărei pondere nu este totuși neglijabilă. De aceea, mai adecvată ni se pare definiția lui A.N. Leontiev, după care învățarea constituie „procesul dobândirii experienței individuale de comportare”. Prin urmare, datorită învățării nu se acumulează doar informații, ci se formează gândirea, sentimentele și voința Ă întreaga personalitate. În procesul învățării este antrenat întreg psihicul. Se disting două forme ale învățării: învățarea spontană, neorganizată, care are loc în familie
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
creativitățiitc "5.1. Blocajele creativit\ții" a. Mai întâi așa-numitele blocaje sociale. Conformismul este unul din ele: dorința oamenilor ca toți cetățenii să se poarte și să gândească, în mod obișnuit, la fel ca ei. Cei cu idei sau comportări neobișnuite sunt priviți cu suspiciune și chiar cu dezaprobare, ceea ce constituie o descurajare pentru asemenea persoane. Apoi, există în general o neîncredere în fantezie și o prețuire exagerată a rațiunii logice, a judecății critice. Dar, după cum vom vedea atunci când vom
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
îndoiesc!” Asemenea cazuri sunt însă foarte rare. Ceea ce se întâmplă frecvent este influențarea convingerilor de către motivație, afectivitate: judecățile devin subiective. Desigur, când e vorba de teoreme geometrice, nu e greu să fii obiectiv; situația se schimbă când faci aprecieri despre comportarea propriilor copii ori despre propria-ți competență profesională. Judecata adevărată, temelia cunoașterii, este cea fundamentată rațional, care se întemeiază pe argumente faptice ori pe raționamente deductive. Cultivarea obiectivității este un alt scop educațional. Să creăm obișnuința întemeierii raționale atât a
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
mentală, dispozițiile agresive depind în mod esențial de exemplul celor din jur și de mentalități, influențe de natură educativă. Copiii obraznici, ostili, bătăuși provin mai totdeauna din familii unde părinții sunt mereu în conflict sau atunci când părinții le recomandă o „comportare bărbătească”, adică provocatoare și violentă. c. O tendință care pare a avea o serie de premise native este tentativa de „influențare creatoare a mediului” (amintită mai sus), tendință de a-și afirma forțele proprii, dorința de afirmare, motivația de realizare
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
persoane îl constituie dificultatea sarcinii de rezolvat. Ciudățenia constă în aceea că o performanță este mai atractivă când e foarte dificilă, decât dacă este ușor de realizat. Dorința obținerii unui succes este însă contracarată de frica eșecului, astfel încât modul de comportare al unei persoane într-un concurs este influențat de dialectica tendințelor pozitive, în lupta lor cu inhibiția creată de teamă. 3. Nivelul de aspirație tc "3. Nivelul de aspirație " Vorbim de aspirație atunci când o dorință vizează un model a cărui
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
În fine, școala are, poate mai mult decât alte tipuri de organizații, proprietatea de a se reproduce. Normele, modelele sale valorice, structurile interacționale sunt continuu activate și întărite, stimulându-se reproducerea acestora, instituirea unor coduri și reguli de activitate și comportare, precum și transmiterea acestora de la o generație la alta. Ideea analizei școlii ca organizație ce propune un anumit cadru de viață instituțională nu este nouă. Au apărut numeroase lucrări care analizează cu competență caracteristicile organizației școlare, pentru a se putea deduce
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Rogers și-a construit teoria pe experiența de psihoterapeut, Combs a utilizat o perspectivă cognitivă ca punct de plecare în teoria sa. El a început cu presupunerea că „toate comportamentele unei persoane sunt rezultatul direct al câmpului perceptiv din momentul comportării sale” (1965, p. 12). Din acest punct de vedere rezultă că educatorul trebuie să înțeleagă și să privească orice situație de învățare din perspectiva elevului sau a celui ce trebuie să învețe. Cu toate că teoria lui se aseamănă mult cu cea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
1960, pp. 265-266. Într-adevăr, regăsim aici opoziția elită/mase, cu caracteristicile specifice ale celor două categorii antitetice. În fața unei minorități ce dispune de pârghii de comandă în organizație, placiditatea relativă a omului de rând apare ca o formă de comportare rațională, atunci când majoritatea membrilor constituie o masă importantă și slab structurată. Eugène Dupréel și structura cadrilată În planul societății globale, tendința către oligarhizare poate fi situată în cadrul „structurii cadrilate” descrise de sociologul belgian Eugène Dupréel (1879-1967). Pentru acesta, orice societate
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
confesorul Într-o călătorie În Italia, frumoasa doamnă Îl rugă să-i aducă de acolo o oglindă venețiană, una din acele oglinzi care pun În valoare perfecțiunea formelor. Aprigul confesor se hotărî să folosească prilejul pentru o drastică lecție de comportare cucernică. Revenit din Italia, el o anunță că și-a Îndeplinit promisiunea: «Priviți-vă, Îi spuse el scoțînd de sub sutană un cap de mort, aceasta este oglinda dumneavoastră. A fost capul celei mai frumoase femei din Veneția. A fost ceea ce
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
motivele care l-au determinat pe cel În cauză să recurgă la un astfel de gest. * „Sacrificiul de sine este condiția virtuții.” (Aristotel) În sensul că nu poți să obții o virtute decît Învingîndu-ți o slăbiciune sufletească, un defect de comportare. * „Cine se teme de suferință, suferă deja de ce el se teme.” (Michel de Montaigne) Acest lucru nu Înseamnă că trebuie să alungăm „suferința” din viața noastră sufletească (În afara căreia nu ne-am putea sensibiliza moral, nu ne-am putea sensibiliza
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
imaginat că, dată fiind fosta ei meserie, ea suporta mai greu ca alte femei insultele. Printre acestea, o pedeapsă platoniciană: închiderea sufletului ei - principiul și ființa ei primare - într-un trup. Și consecința așteptată: un ciclu perpetuu de reîncarnări, în funcție de comportarea ei în cursul existenței. După cum se vede, tot Pitagora și Platon. Așa se explică deci mai lesne faptul că, înainte de a-și exercita meseria de peripateticiană la Tyr, ea a putut fi acea Elena căreia i se datorează războiul troian
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
tot merită o analiză cât mai completă! Nici pentru ai lui, nici pentru memoria prietenului defunct căruia Montaigne nu-i consacră Mormântul pe care-l anunța îrenunță, într-adevăr, să publice textul Contra Unuia în lucrarea sa, dovedind astfel o comportare cel puțin... inamicală!), Eseurile nu par nicio clipă a fi ceea ce pretinde autorul că sunt. Cele trei volume publicate țin mai curând de proiectul unei autoanalize - și acesta tot în sens freudian - cu cititorul luat ca terță parte, dar în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
teorii cărora le corespund unele momente autobiografice dureroase: conflictul necesar, la moartea tatălui, pentru a intra în folosința deplină și integrală a moștenirii; banii obținuți prin căsătoria cu Antoinette de Louppes; cele două palme primite de la tatăl său și blândețea comportării sale cu LĂonore: vârsta târzie a căsătoriei tatălui - și a sa; dificultățile afective sesizate în propria familie... Cine a spus că nu poți reflecta în mod just decât la propriile probleme existențiale? în celălalt capitol, se miră - printre multe alte
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Pentru că acesta propune explicații multiple, nu și contradictorii, care țin toate de ipoteze reductibile la niște înlănțuiri logice. Epicur avansează idei imanente asupra compoziției unui curcubeu, a naturii unui fulger, a cauzelor trăsnetului, a originii ploilor, a formării norilor, asupra comportării unei stele căzătoare, a construcției lumilor și a compoziției materiei. Niciuna nu face apel la ficțiuni, fabulații sau alte povești pentru copii. într-un îndemn concluziv, el cere excluderea mitului. Gândire puternică, oricând de actualitate... Pentru a mai arunca o
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
s-a pornit evident de la varietatea ocupațională și de la procesul de învățare a profesiilor, proces care presupune obligatoriu un anumit corpus de cunoștințe teoretice posibil de a fi aplicate în practica ocupației, un set de norme sau reguli de relaționare/comportare adaptate specificului domeniului, dar și apariția unor criterii precise de evaluare a activităților (standarde de evaluare), pe baza cărora se pot emite certificări profesionale, diplome de recunoaștere formală/legală a specialiștilor. În acest mod s-a impus un mecanism de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
afirmarea organizațiilor mici și dinamice sau dezvoltarea unei adhocrații matriceale ca elemente de opoziției față de perspectiva conform căreia raționalitatea uniformă este garantul succesului, al eficienței; centrarea atenției asupra culturii organizaționale, înțeleasă ca set de norme, simboluri, semnificații, motive, modele de comportare împărtășite de o colectivitate. O variantă a postmodernismului organizațional este oferită de abordarea feministă care, adoptând o poziție general critică față de raționalitatea modernistă, introduce genul social - gender - ca factor cheie al modelării practicilor rutiniere din organizațiile contemporane de tip birocratic
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
intervale, făcând abstracție de senzația obișnuinței cu sine Însuși. Iată ceea ce face ca fiecare dintre noi să fie un mai bun critic al altora, decât al lui Însuși”.) Cine jignește uită repede; cine e jignit nu uită niciodată. Diferența de comportare dintre cei doi este determinată de faptul că una este să-ți reprezinți doar suferința morală pe care i-ai putea-o produce, printr-o insultă, unui semen, și alta este să trăiești efectiv jignirea adusă de cineva demnității tale
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
care se complace să trăiască În greșeală, În păcat nu are o reprezentare a „binelui” - a ceea ce este În concordanță cu adevărul sau cu normele moralei sociale - și de aceea, chiar dacă ar vrea la un moment dat să simuleze o comportare bună În comunitate, nu ar ști sub ce formă să o facă.) „Ceea ce gura se deprinde să spună inima se obișnuiește să creadă.” (Ch. Baudelaire) Pisica blândă zgârie rău. (Surprizele cele mai neplăcute le avem de la cei aparent smeriți sau
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Cel care suferă de complexul convingerii că are Întotdeauna dreptate nu știe ce Înseamnă teama de a greși. Μ Din păcate, la români, atitudinea de tip „șmecheresc” este Încurajată și, uneori, chiar elogiată, riscând să devină un stil național de comportare. Dar un mod șmecheresc de existență, În care preocuparea principală este aceea de a obține succesul În mod facil, prin tot felul de vicleșuguri și șiretlicuri (care frizează chiar escrocheria, Înșelăciunea), reprezintă nu numai un mod superficial de existență, dar
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]