10,974 matches
-
Radu Ghencea și Daniela Tănase. Momentul excentric acrobatic susținut de Tatiana Fecioru și Ansamblul de Balet al Teatrului de Revistă “Constantin Tănase”, coregrafia Cornel Popovici, au completat un spectacol de zile mari, a cărui conducere muzicală a fost semnată de compozitorul Dan Dimitriu. După acest succes de casă (biletele s-au vândut cu mai bine de o lună înainte, în numai două zile!), Teatrul “Tănase” s-a mutat deja la Grădina de Vară “Herăstrău” unde, până în august va susține spectacole în
?Revista ?n S?rb?toare? by Oana Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/84251_a_85576]
-
Paladi simțea când trebuie să atace ascultătorul, să-l apuce de grumaz și să-l ducă în vizuina sa de cleștar, unde-l întâmpina o muzică frumoasă și pură. El a intuit și a aplicat cu maximă acuratețe adevărul despre compozitor ca prădător de imagini sonore, și l-a transpus cu curaj în melodii, armonii și ritmuri. Muzica sa, mereu imprevizibilă, poartă marca unui imens talent, de la bijuteriile pentru pian solo la capodoperele muzicii corale (precum vertiginosul și energicul Dar de
Radu Paladi - o evocare by Dan DEDIU () [Corola-journal/Journalistic/84236_a_85561]
-
Octavian URSULESCU Creații celebre ale compozitorilor Gherase Dendrino, Ionel Fernic, Nelu Danielescu, Titel Popovici, ș.a., o sală arhiplină, cu un public avizat și civilizat, juriu competent (Stela Enache, Ionuț Fulea, Marian Stere), recitaluri aplaudate, transmisii TV (“Nașul TV”, “Inedit TV”), parteneri media serioși (“Actualitatea muzicală”, “Ultima
Refrenele toamnei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84224_a_85549]
-
care asociază romanța cu vârsta senectuții, a nostalgiilor și a amintirilor, îmbucurător este faptul că premiul III a fost acordat de juriu mezinei competiției. Sabina Maria Străchinaru n-are decât 15 ani și a onorat memoria fostului ei dascăl, neuitatul compozitor Titel Popovici, căruia i-a cântat dificila creație “Îmi pare rău”. Tinerețea a alternat pe podium cu experiența, fiindcă premiul II a fost cucerit de giurgiuveanul Ion Chiripuci, 55 de ani, absolvent al facultății de muzică de la Universitatea “Spiru Haret
Refrenele toamnei by Octavian Ursulescu () [Corola-journal/Journalistic/84224_a_85549]
-
cântec!”) pune în undă la TVR Internațional portrete ale muzicienilor români din diaspora. Dacă nu reușiți să le urmăriți la difuzare, acestea rămân postate pe site-ul tvrplus.ro. Gabriel Litvin (Toronto, Canada) este nimeni altul decât celebrul chitarist (și compozitor) de la F.F.N., atunci și acum. Atunci a debutat cu prima formulă Romanticii, pentru a ajunge pe val cu Mondial, exact în perioada de vârf. A părăsit corabia imediat după al doilea festival organizat de Club A în 1971, pentru
Muzicieni români din diaspora (III) by Doru Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/84234_a_85559]
-
care pianista o poartă violonistului, așa cum o stabilește autorul, trădînd o decepție a solitudinii sale luxoase, o melancolie a unei cantonări în efemer, cu ochii nostalgic ațintiți pe firmamentul veciei: În adîncul sufletului, principesa se bucura mai mult de triumful compozitorului decît de al virtuozului, apreciindu-le, bineînțeles, pe amîndouă. Ea a fost cea dintîi care a exprimat această bucurie, mînată poate și de soarta ingrată a instrumentului căruia i se refuza - cel puțin atunci, dată fiind precaritatea mijloacelor de înregistrare
O carte somptuoasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8422_a_9747]
-
Nu pot să mai suport” - cântec ce rămâne și azi de referință. Nico prinde gustul colaborării cu artiști hip-hop, între aceștia numărându-se Puya și trupa Codu’ Penal. Dar, mai presus de toate anul 2003 marchează începutul colaborării cu regretatul compozitor Cornel Fugaru și îi aduce prima consacrare internațională: premiul II la Festivalul internațional “Cerbul de aur” de la Brașov, cu piesele “Rămâi cu bine” și “Heaven Knows”. În 2004 crește renumele său peste hotare, adăugându-și în panoplie Marele Premiu și
10 ani cu Nico by Lucreția Bobe () [Corola-journal/Journalistic/84232_a_85557]
-
finale Eurovision: după o clasare bună cu “Dulce-amăruie”, în 2007, visul i se îndeplinește în sfârșit în anul următor, când reprezintă România la Belgrad, Serbia, în duet cu Vlad Miriță, cu piesa lui Andrei Tudor “Pe o margine de lume” (compozitorul primește și premiul pentru cea mai bună orchestrație). La scurtă vreme, o nouă confirmare: premiul pentru “Cel mai bun cântec pop al anului” la gala premiilor Radio România, în 2009. În primăvara acelui an este lansat un nou single purtând
10 ani cu Nico by Lucreția Bobe () [Corola-journal/Journalistic/84232_a_85557]
-
Creația simfonică a compozitorilor ieșeni la Filarmonica de Stat „Moldova” Laura VASILIU Concertul simfonic programat la Iași (31 mai) în Săptămâna Internațională a Muzicii Noi - manifestare de notorietate a breslei muzicale românești - a avut două avantaje majore: un program unitar, exclusiv de muzică ieșeană
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
românești - a avut două avantaje majore: un program unitar, exclusiv de muzică ieșeană - un dirijor profesionist și entuziast: Adrian Morar (Opera Română din Cluj-Napoca). A rezultat un concert de ținută, emblematic pentru istoria recentă a creației naționale. Muzica produsă de compozitorii ce au activat/activează la Iași s-a interpretat mai mult în ultimii ani, odată cu reluarea Festivalului Muzicii Românești (începând cu ediția a XI-a, 2007), dar un concert integral al generației mature, cunoscută sub numele de Școala de compoziție
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
acumulare gradată a vocilor/timbrelor/intensităților, a semnalelor sonore ostinate construind o amplă polifonie de masă, sunt semnele unui moment de împlinire creatoare, o culminație a intensității inspirației, a tehnicității componistice. Care ar fi intersecțiile stilistice ale celor cinci lucrări/compozitori? Pentru început, se profilează două grupări: 1. Vasile Spătărelu - Viorel Munteanu, comparabili la nivelul parametrului intonațional (aceeași tehnică modală, referințe stilistice comune - enesciană, bizantină - aici avem în vedere și o altă lucrare celebră, poemul „Glasurile Putnei”) și a tehnicii polifonice
Crea?ia simfonic? a compozitorilor ie?eni la Filarmonica de Stat ?Moldova? by Laura VASILIU () [Corola-journal/Journalistic/84237_a_85562]
-
up on your feet”, “This time” și “Addiction”) și promite a fi prima dintre numeroasele surprize pregătite fanilor . Noua piesă se remarcă printr-un sound aparte, o fuziune de elemente jazz swing și soul. Cruxfader și Elizabeth sunt cei doi compozitori din spatele Cuantune, avându- i alături în show-urile live pe Andreas Aron (contrabas) și Alexandru Olteanu (pian).
Forma?iile noastre by Dorin MANEA () [Corola-journal/Journalistic/84253_a_85578]
-
că de multe ori talentul și vocația devin minunate înzestrări fără obiect. Or, tocmai de aceea, dincolo de virtuozitate, arare ori mai răsare acel ceva care să „controleze” și să poziționeze posibilele etaje morale și spirituale ale unui opus muzical. Puțini compozitori conștientizează faptul că etajul estetic (în fond, un parter, în care locuiesc două personaje multiplu reductibile, precum frumosul și urâtul), ca și cel psihologic (declanșator de stări complementare ori contrastante, cum ar fi, de pildă, angoasa și calmul sau blândețea
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
asimilează cu substanța lor vie. Prea suntem robii principiilor estetice și a efectelor lor psihologice. Întregul învățământ vocațional este calibrat pe însușirea abilităților tehnice, iar în situații excepționale, și pe orientarea în plan estetic ori stilistic. E ca și cum întreprinderile unui compozitor s-ar reduce la întreținerea tonusului creator, la exerciții de gimnastică sau de igienă profesionale. În aceste condiții virtuozitatea și înzestrarea sunt, fără îndoială, necesare, dar cu totul insuficiente. Căci în sens deplin, înalt componistica și interpretarea muzicală sunt mai
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
de gimnastică sau de igienă profesionale. În aceste condiții virtuozitatea și înzestrarea sunt, fără îndoială, necesare, dar cu totul insuficiente. Căci în sens deplin, înalt componistica și interpretarea muzicală sunt mai mult decât etalarea îndemânării și chiar a talentului, după cum compozitorul și interpretul autentic sunt altceva decât personaje ale căror menire e livrarea de desfătări sonore. Nu, fapta lor primordială ține mai curând de cosa mentale. Înainte de a fi virtuozi, compozitorul și restitutorul sunt niște contemplativi. Ei nutresc o semantică a
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
mai mult decât etalarea îndemânării și chiar a talentului, după cum compozitorul și interpretul autentic sunt altceva decât personaje ale căror menire e livrarea de desfătări sonore. Nu, fapta lor primordială ține mai curând de cosa mentale. Înainte de a fi virtuozi, compozitorul și restitutorul sunt niște contemplativi. Ei nutresc o semantică a eticului și a spiritualului chiar atunci când nu par preocupați decât de a semnaliza din perspectivă estetică și psihologică. Intuirea eticului și spiritualului este felul lor de a aștepta. Iar această
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
grea și insurmontabilă suferință. Câtă puzderie de muzici delectabile se vehiculează azi în eterul canalelor de transmisie/recepție! E un dar fără acoperire prezent la o falsă sărbătoare a spiritului. Căci legea spiritului se exprimă în cultul ei. Iată de ce compozitorii și interpreții trebuie să priceapă că etajul moral și spiritual al muzicii nu e ceva de devansat, ci, mai curând, ceva de atins, o plenitudine care se cere reconstituită. Iar virtuozitatea și speculația creatoare sunt talanți ce se cade a
Virtuozitate ?i specula?ie by Liviu D?NCEANU () [Corola-journal/Journalistic/84257_a_85582]
-
altă călătorie - în minunata Italie! - parcă altfel măsurată în timpul ceasurilor melodiei. Descopeream acum sunetul poetic meridional, profund deosebit de taina trăirilor în timpul alpestru. Nu mă întreb degeaba: pot fi oamenii atât de deosebiți în felul lor de a simți? Iată, mari compozitori de operă, trăind o singurătate care apelează la nuanța glasului, meditând astfel asupra afectelor, suferințelor sau destinului, cum se întâmplă cu un Dolente imagine bellinian, cu o Serenadă de Mascagni, care nu este doar dragoste, sau cu una din Iubirile
Ceasurile liedului ?i melodiei by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84244_a_85569]
-
privirile pianistului urmăresc cu o liniște gravă expresia feței sopranei, căci au a-și transmite gândurile acelei lumi în care nu are aceeași importanță trecerea clipei, iar imaginile pulsează la adieri abia palpabile. Poate că, trecând de la un singur compozitor, în primul ceas de lied evocat, la un secol de melodii în cel de al doilea, de la lumescul așezării cuvintelor pe portativul cântecului la sonurile de cântec nostalgic în care cuvântul cheamă muzica, este nevoie pentru interpreți de căutarea unor
Ceasurile liedului ?i melodiei by Grigore Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/84244_a_85569]
-
așa ceva, fiindcă manifestarea a fost întreruptă între 1976 și 1983, datorită atacurilor violente din “Flacăra” lui Adrian Păunescu, acesta susținând superioritatea “muzicii tinere” promovate în cenaclul său. Festivalul de la Mamaia a avut prima ediție în 1963, fiind înființat de Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, sub auspiciile Consiliului culturii. Așa cum se poate vedea din premiile speciale acordate în epocă, organizatorii aveau abilitatea de a avea alături departamentele de turism, sport, ș.a.m.d., pentru că atunci într-adevăr festivalul de la Mamaia
Moartea unui festival by Silvia Leontenaș () [Corola-journal/Journalistic/84227_a_85552]
-
ar trebui să se organizeze măcar un spectacol jubiliar la care să fie invitați marii artiști care s-au lansat la Mamaia”. Și câți s-ar fi cuvenit omagiați, dacă ne gândim nu numai la vârstă, cât la realizările muzicale: compozitorii Camelia Dăscălescu și Temistocle Popa, 92 de ani, Paul Urmuzescu - 85, Jolt Kerestely - 79, interpreții Alexandru Jula - 79, Marina Voica - 77, Margareta Pâslaru, Jean Păunescu, Luminița Dobrescu, Dorin Anastasiu, Pompilia Stoian, Cornel Constantiniu, Petre Geambașu, Doina Spătaru și atâția alți
Moartea unui festival by Silvia Leontenaș () [Corola-journal/Journalistic/84227_a_85552]
-
Spătaru și atâția alți, trebuia însă pasiune, pricepere, pregătire din timp, doar se știa că vine o ediție specială (jubiliară va fi abia a 50-a). Dar la mijlocul lunii august, când banii erau deja alocați, nici un artist de vază, nici un compozitor, textier sau instrumentist cu participări notabile în istoria de 50 de ani a Mamaiei nu fusese contactat!! Brambureală totală, cum s-ar spune, pentru că se punea, firesc, întrebarea: ce se va cânta, în ce acompaniament, cine reorchestrează piesele? Iar artiștii
Moartea unui festival by Silvia Leontenaș () [Corola-journal/Journalistic/84227_a_85552]
-
os, organizatorii plănuiau să se salveze poleindu-și în grabă blazonul cu star-urile pe care le-au ignorat, pentru că era evident că aberantele competiții rock introduse forțat, nelalocul lor la Mamaia, nu le puteau oferi o salvare onorabilă... Cunoscutul compozitor Horia Moculescu, adevărată legendă a festivalului, este la rândul lui de părere că tradiția nu trebuie întreruptă: “Sigur că, în aceste vremuri, festivalul nu se mai bucură de aceeași popularitate ca atunci când nume importante din muzică au debutat acolo. Piesa
Moartea unui festival by Silvia Leontenaș () [Corola-journal/Journalistic/84227_a_85552]
-
s-a adăugat în ultimii ani și o construcție modernă. Studioul respectiv mi s-a părut că aduce întrucâtva cu Studioul T 8, „Alfred Alessandrescu”, al Societății Române de Radiodifuziune. Concertul a fost transmis în direct de MR3-Bartók Rádió, fiecare compozitor si lucrarea respectivă fiind prezentate pe scenă de crainicul Radioului maghiar. Cred că modelul acesta de desfășurare a unui concert de muzică contemporană ar putea fi preluat și la noi. Am fost la Budapesta împreună cu Octavian Nemescu, cel care a
Muzic? contemporan? la Budapesta by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/84240_a_85565]
-
noi. Am fost la Budapesta împreună cu Octavian Nemescu, cel care a revenit peste ani, cu nostalgie, în același Studio 6, arătându-ne programul concertului din 1974. În fotografii apărea alături de Tiberiu Olah... Gazda noastră din capitala Ungariei a fost tânărul compozitor Kedves Csanád, născut în România, un foarte activ și apreciat muzician din țara vecină. L-am cunoscut în București, la ediția din 2010, a Săptămânii Internaționale a Muzicii Noi, când i-am cântat cu TRAIECT lucrarea sa intitulată Inside Volume
Muzic? contemporan? la Budapesta by Sorin LERESCU () [Corola-journal/Journalistic/84240_a_85565]