1,949 matches
-
procedurale care să poată fi contextualizate - rezumare, analiză, comparare, argumentare, descriere etc. Competența pragmatică implică funcționalitatea resurselor lingvistice, prin realizarea funcțiilor comunicative, a actelor de vorbire și vizează coeziunea și coerența discursului, selectarea adecvată a tipurilor de texte în raport cu intenția comunicativă. Producerea de mesaje scrise și orale presupune competențe procedurale care să poată fi contextualizate - rezumare, analiză, comparare, argumentare, descriere etc. Competența pragmatică reflectă impactul major al interacțiunilor și mediilor cultural, decisiv pentru obținerea performanței comunicative. Performanța este un indice calitativ
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
tipurilor de texte în raport cu intenția comunicativă. Producerea de mesaje scrise și orale presupune competențe procedurale care să poată fi contextualizate - rezumare, analiză, comparare, argumentare, descriere etc. Competența pragmatică reflectă impactul major al interacțiunilor și mediilor cultural, decisiv pentru obținerea performanței comunicative. Performanța este un indice calitativ al funcționalității și al randamentului social, având ca principal indicator funcția comunicativă, de relaționare și se definește prin gradul de integrare socială a individului, prin valorificarea competenței de comunicare lingvistică, socială și culturală. Prin dobândirea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
poată fi contextualizate - rezumare, analiză, comparare, argumentare, descriere etc. Competența pragmatică reflectă impactul major al interacțiunilor și mediilor cultural, decisiv pentru obținerea performanței comunicative. Performanța este un indice calitativ al funcționalității și al randamentului social, având ca principal indicator funcția comunicativă, de relaționare și se definește prin gradul de integrare socială a individului, prin valorificarea competenței de comunicare lingvistică, socială și culturală. Prin dobândirea competențelor de comunicare lingvistică, individul instruit dovedește competențe de înțelegere și vorbire reflectate în ascultare, citire, participare
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
vorbirea pe un ton profesoral poate amenința fațeta pozitivă a interlocutorului într-o conversație, dar nu într-o sală de clasă etc. Stăpînirea legilor discursului și a celor referitoare la genurile discursive (competența generică) reprezintă componentele esențiale ale competenței noastre comunicative, adică a aptitudinii noastre de a produce și de a interpreta enunțurile într-un mod adecvat multiplelor situații din existența noastră. Aptitudinea nu face obiectul unui studiu explicit, căci o dobîndim prin impregnare, în timp ce învățăm să ne comportăm în societate
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
aptitudinii noastre de a produce și de a interpreta enunțurile într-un mod adecvat multiplelor situații din existența noastră. Aptitudinea nu face obiectul unui studiu explicit, căci o dobîndim prin impregnare, în timp ce învățăm să ne comportăm în societate. Stăpînirea competenței comunicative nu este, însă, suficientă pentru a participa la o activitate verbală. Există și alte instanțe care trebuie mobilizate pentru a produce și a interpreta un enunț. Este necesară astfel competența lingvistică, stăpînirea limbii respective. Trebuie, de asemenea, să dispunem de
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
aparține unui gen discursiv determinat: un buletin meteorologic, un roman, un articol de ziar etc. sînt tot atîtea enunțuri. Există enunțuri foarte scurte (graffiti, proverbe etc.), altele foarte lungi (o tragedie, o conferință etc.). Un enunț este raportat la intenția comunicativă a genului său discursiv (un jurnal televizat are ca scop să informeze despre actualitate, o publicitate, să convingă un consumator etc.). Aici "enunț" are o valoare apropiată de cea de "text"; - "text" se folosește, de asemenea, cu o valoare mai
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
Putem, însă, accepta criterii diferite, care corespund unor moduri distincte de a percepe discursul. Există astfel mai multe feluri de tipologii. 1. Tipologiile comunicaționale Categorii precum "discurs polemic", "didactic", "prescriptiv" etc. trimit la ceea ce facem cu enunțul, la intenția sa comunicativă. Ele se prezintă sub forma unor clasificări determinate fie de funcțiile limbajului, fie de funcțiile sociale. Este însă dificil să facem o delimitare clară între cele două tipuri. Se poate astfel oscila între categorii abstracte ("polemic", "prescriptiv", "informativ" etc.), care
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
modalizare) 188, 191 autonimie 191 C cadru scenic 103 captare 205 caracter 118 care citează vs citat (discurs) 167 cataforă vs anaforă 230, 240, 243 cataforizant/cataforizat 242 categorie (nume de) 255-257, 260 cititor model 53 co-enunțiator 63 co-enunțiatori 63 comunicativă (competență) 45 contaminare 187 context 17, 26, 27, 64, 133, 228, 229 contract 81 conținutul afirmat vs conținutul presupus 250 cooperarare (principiu de) 34 coreferință 220, 248 corporalitate 117 cotext 25, 131, 201, 237 D dar 28-30 deictic 24, 129
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
context este lăudabil efortul autoarei, care pune la dispoziția specialiștilor și a tuturor celor interesați, o serie de instrumente de evaluare în măsură să stabilească un diagnostic corect și să asigure monitorizarea răspunsului la terapia aplicată. Comportamentul motor, social, afectiv, comunicativ și senzorial, gradul de severitate al afectării poate fi apreciat între limite largi de vârstă (18 luni-22 ani) printr-o serie de teste validate clinic. Demersul secvențial de evaluare, practicat în țări cu tradiție în recuperarea autiștilor și criteriile de
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
Rating Scale (Scala de cotare a vieții cotidiene) A fost creată în 1986 de către Freeman, Ritvo, Yokota & Ritvo și este un instrument de evaluare a efectelor tratamentului. Este orientată asupra a 47 de comportamente de natură diferită: motor, social, afectiv, comunicativ și senzorial. RLRS poate fi aplicată și de către neprofesioniști, într-un cadru natural, notat manual și poate fi repetat frecvent fără a afecta persoana autistă. Datele sunt apoi analizate și coroborate de către o echipă de specialiști. 2.2.7. PDDST
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
constă în numirea sau arătarea lor în diferite situații sau medii. La început se folosesc imagini simple ce reprezintă funcții, și se urmărește în continuare educarea capacității de selecție a simbolurilor. Apoi se structurează propoziții, în final adresându-se funcției comunicative. Se cere copilului inițial să abordeze o persoană care are un lucru ce-l interesează, în acest caz folosinduse și recompense. Avantaje Această metodă se bazează pe date empirice ce susțin următoarele idei: creșterea nivelului de comunicare spontană, verbală și
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
atitudinile sale, prin empatia și relațiile sale cu aceștia. Ipotetic cel mai mult ar conta anumite aptitudini cognitive și profesional-didactice ale profesorului, competențele acestuia și o serie de caracteristici intelectuale, afectiv motivaționale, comportamentale și caracteriale cum ar fi: inteligența, capacitatea comunicativă, motivația profesional-didactică, atitudinile și autoritatea profesorului în clasă, modul de relaționare cu elevii, empatia, capacitatea de imaginație creatoare și spiritul de dreptate, expectanțele înalte, respectul și interesul pentru elevi. Nu se poate vorbi despre competență, fără a vorbi despre aptitudine
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
M. Călin, 1996, p. 48). În ceea ce privește structura setului de competențe necesare exercitării profesiei didactice, există o mare diversitate de păreri. Practic, fiecare autor are propria părere în această direcție. M. Călin identifică șase competențe necesare în atingerea scopurilor educației: - competența comunicativă presupune inițierea și declanșarea actului comunicării de către profesor, prin combinarea a diferite căi de transmitere și de decodificare a mesajului (verbal sau nonverbal); - competența informațională este demonstrată de repertoriul de cunoștințe, de noutatea și de consecințele acestora; - competența teleologică este
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
incluzând referiri la capacitatea de a fi și emițător în același timp, precum și faptul că vorbirea e percepută și prin referiri la propriile mișcări articulatorii ale receptorului. Realizarea vorbirii - reprezintă un fenomen complex psiho-fizico-fiziologic cu o funcție semnificativ semantică și comunicativ socială la a cărei producere contribuie aparatul respirator, pulmonii, traheea, laringele și cavitățile supraglotice, care sunt toate într-o corelație sinergică. 1.3.2. Cele 3 sisteme distincte după N. J. Jinkin (93; 1958): energetic, generator și rezonator cu cavitățile
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
vorbire în limite normale, fără caracteristici de insuficiență velară. Subiectul T.V. cu despicătură bilaterală totală operată la 2 ani și 6 luni, cu auz normal, prezintă la vârsta de 3 ani și 9 luni la examenul complex al limbajului, posibilități comunicative verbale insuficiente pentru integrarea contextuală în mediul normal de vorbitori. Fonetism extrem de redus, vocabularul activ fiind apreciat la 8-10 cuvinte. La examenul psihologic prezintă dezvoltare în limite normale, rezultatele la probele BoreliOlléron fiind net superioare celor verbale. Copilul a dat
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
de origine toracică se întâlnesc mai rar și acolo unde există, agravează vorbirea prin debitul rapid, prin inerție respiratorie, uneori chiar prin aritmie și precipitații. Tulburările mai sus descrise determină fenomene dislalice variate, influențând direct gradul de neinteligibilitate al actului comunicativ. Cel mai sensibil este sunetul prelinguo-supradental „s”, ale cărui formații eronate le numim sigmatism (vezi „Tratatul de Logopedie și Foniartrie”, Hvattev, Seeman, Vallancien, BorelMaisonny, Luchsinger și Arnold, op. cit.). Influența ocluziei asupra formării corecte a lui „s” este atât d mare
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
său, în timp ce linia melodică a vocalelor se va apropia și amplifica, secvențele devenind mai lungi, cu variații de ritm și intensitate. Holofrazele reproduc deja tipurile funcționale ale frazelor adultului: afirmația, întrebarea, imperativul (170; p.1-13). În raport cu conduitele de inteligență vocalizările comunicative, gunguritul, halofrazele constituie un pas către limbajul convențional sistemic și productiv. Copilul emite secvențe de sunete (încă aproximative) pe care le aude și în care descoperă o legătură de semnificație cu o realitate oarecare reprezentată. Apar apoi enunțurile cu două
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
apoi cu tulburări fono-articulatorii la acest nivel pe toată perioada copilăriei, ceea ce nu rămâne fără ecou în ansamblul dezvoltării proceselor psihice. Copilul rhinolalic nu se poate face înțeles de către alții și nu primește decât parțial satisfacția socială a actului său comunicativ. El pierde dorința de a vorbi căci nu se poate bucura de aceasta. Tulburările rhinolalice exercită astfel un efect de întârziere asupra altor aspecte ale dezvoltării limbajului, raport dimensional extrem de nou și neexplorat în literatura de specialitate. Studiul formării și
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
langage chez l’enfant. Revue de neuropsychiatrie infantile et d’hygiène mentale de l’enfance, 7-8, Paris, 1968, p.595-601. 4. Arnold, G. Die Sprache und Ihre stärungen. Wien - New York, Springer Verlag, 1970, p. 465-479. 5. Artemov, V. A. Natura comunicativă a limbajului oral. Revista de psihologie, București, 1962, 4, p.19-28. 6. Avram , A. Sistem general și sistem individual în vorbirea copilului, București, Editura Academiei R.S.R., 4, 1962, p. 19-28. 7. Avram, A. Observații asupra duratei sunetelor în limba română
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
generale. Noile fapte de vorbire sunt modelate prin reproducerea, modificarea și contopirea unor fapte de vorbire deja fixate."56 În consecință, singura "unitate" lingvistică pe care lingvistul de origine rusă o acceptă în așa-zisul "vocabular al vorbirii" este "fragmentul comunicativ" (formule stereotipe, citate, tipare prefabricate - inclusiv construcții de tipul una dintre cele mai...), iar singura "competență" lingvistică este "memoria vorbirii", care, prin "reproducerea, modificarea și contopirea" diverselor "fragmente comunicative", face din creativitate "condiția fundamentală a limbajului". Din perspectiva integralismului lingvistic
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
rusă o acceptă în așa-zisul "vocabular al vorbirii" este "fragmentul comunicativ" (formule stereotipe, citate, tipare prefabricate - inclusiv construcții de tipul una dintre cele mai...), iar singura "competență" lingvistică este "memoria vorbirii", care, prin "reproducerea, modificarea și contopirea" diverselor "fragmente comunicative", face din creativitate "condiția fundamentală a limbajului". Din perspectiva integralismului lingvistic, eroarea lui Gasparov e ușor de identificat și de combătut: e adevărat că, după cum afirmă Coșeriu însuși, competența expresivă a indivizilor e autonomă în raport cu competența lor "idiomatică"; însă aceasta
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cealaltă. Reducția competenței "idiomatice" la "memoria vorbirii" (și, prin aceasta, anularea ei) este o operație nejustificată, a cărei consecință ar fi incapacitatea de a mai explica tocmai "condiția fundamentală a limbajului" - creativitatea. Pe de o parte, faptul că numeroase "fragmente comunicative" sunt "reproduse", "modificate" și "contopite" în vorbire nu poate fi explicat fără a accepta deopotrivă premisa că înseși "fragmentele" respective sunt compuse din unități de ordin "idiomatic" ("cuvinte"), care au fost asamblate în funcție de anumite procedee fixate într-o anumită tradiție
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
înseși "fragmentele" respective sunt compuse din unități de ordin "idiomatic" ("cuvinte"), care au fost asamblate în funcție de anumite procedee fixate într-o anumită tradiție "istorică" a vorbirii și reconfigurate, ulterior, tot cu ajutorul unor asemenea procedee. Pe de altă parte, combinarea "fragmentelor comunicative" ca "vocabule" intertextuale se face ea însăși după anumite reguli, care presupun nu numai o așa-zisă "memorie a vorbirii", ci un întreg sistem de procedee localizate în planul "idiomatic" al limbajului. Din aceste motive, vorbirea nu este doar un
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
are în vedere unitatea semantică, i.e., gradul de compozabilitate al unei CFC. Cât privește fixarea externă, aceea de natură situațională (B1) privește capacitatea CFC de a se referi la realitatea extralingvistică și, mai ales, adecvarea anumitor semnificați la anumite situații comunicative și utilizarea anumitor formule fixe pentru a executa acte de vorbire concrete, în timp ce fixarea externă pozițională (B2) are în vedere poziția și funcțiile proprii unei CFC într-un anumit text concret. Totuși, fixarea externă va fi subcategorizată și dintr-un
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
complexe care sunt creative în mod intrinsec."; (b) "Variația unei construcții idiomatice într-o întrebuințare specifică implică o creativitate variațională [...]. Expresia idiomatică în întregul ei e manipulată ca o configurație mentală pentru a fi adaptată (împreună cu substructurile sale) la cerințele comunicative provenite din contextul specific de întrebuințare."122 În această dublă caracterizare, ce concepe "creativitatea idiomatică" drept un rezultat al "interacțiunii" dintre "creativitatea intrinsecă" și "creativitatea variațională", există mai multe confuzii, care provin, în general, din absența unei discriminări riguroase între
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]