41,330 matches
-
lui se oprise la stadiul adolescenței, în vreme ce Valéry, prea sceptic ca să mai aibă convingeri, merge cu introspecția până la a ucide poezia însăși” (De la Poe la Valéry) În acest ultim eseu, Eliot își exprimă rezerva față de impasul literaturii ca „progres al conștiinței de sine”, gândind că efortul propriu literaturii europene, „extrema luciditate în legătură cu exprimarea și interesul extrem față de ea” s-ar putea frânge în viitor „datorită unei tensiuni crescânde împotriva căreia mintea și nervii omului se vor răscula; tot așa cum se poate
Eseistica lui T.S. Eliot – un pariu al literaturii by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/2459_a_3784]
-
României în anii supremei comenzi a descreieratului, știm cu toții, deopotrivă: - Sfidând, în chip ticălos, trecutul din care venim, prezentul pe care îl îndurăm și viitorul de-aproape, pe care nu știm dacă îl mai apucăm sau nu, terfelitorii demnității și conștiinței noastre naționale au declanșat împotriva Armatei României cea mai perfidă dintre prigoanele posibile - decredibilizarea condiției militare naționale în conștiința afectivă a societății românești, o societate căreia îi aparținem, slujind-o, și a cărei devenire ne datorează fratern salvgardarea din confruntarea
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate: Nu putem sta deoparte, trebuie să ne trezim şi noi () [Corola-journal/Journalistic/23816_a_25141]
-
pe care îl îndurăm și viitorul de-aproape, pe care nu știm dacă îl mai apucăm sau nu, terfelitorii demnității și conștiinței noastre naționale au declanșat împotriva Armatei României cea mai perfidă dintre prigoanele posibile - decredibilizarea condiției militare naționale în conștiința afectivă a societății românești, o societate căreia îi aparținem, slujind-o, și a cărei devenire ne datorează fratern salvgardarea din confruntarea cu posibilitatea repetabilă a prăbușirii sau, chiar, a pierii istorice; - Negura mocirloasă a relațiilor întronate în instituția de căpătâi
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate: Nu putem sta deoparte, trebuie să ne trezim şi noi () [Corola-journal/Journalistic/23816_a_25141]
-
putem sta deoparte, nu putem rămâne în urma Ei! Trebuie să ne trezim și noi! Cei care au aservit condiția profundă a instituției militare naționale descreieratului din capul statului și clicii sale penale, vor plăti! Acum, în fața neîntinată și tăcută a conștiinței noastre, precum Cerul mult prea îndurătoare a tot și a toate, se află, în chip onest, o singură cale care dă valoare condiției și aspirațiilor noastre naționale - să ne dezicem cu toții, deopotrivă, constituțional și democratic, de puterea dementă care ne-
Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate: Nu putem sta deoparte, trebuie să ne trezim şi noi () [Corola-journal/Journalistic/23816_a_25141]
-
Gabriel Dimisianu Li se întâmplă și criticilor să se înșele, chiar și marilor critici, în legătură cu felul în care va evolua un scriitor contemporan. Sau în legătură cu felul în care va fi receptat scriitorul contemporan de conștiința generală, prezentă și mai ales viitoare. Interesul pentru scriitorul în cauză poate să fie mare, o vreme, poate să descrească, apoi până la indiferența față de el a cititorilor, până la uitare, după cum poate și să renască în proporții nebănuite, surprinzătoare. Un proces
Subiecte deschise by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/2384_a_3709]
-
ci un poet care scrie „la gazetă”, dar și că profilul său critic curent, de „hedonist”, „erotizant”, „maestru al versificației” etc. trebuie revizuit. Există un strat de profunzime în poezia sa, alimentat din solitudine, din horror vacui, dintr-o ultragiată conștiință a incomunicabilității, în raport cu care jocul, erosul, subtilitățile prozodice și licențele galante sunt doar măști. Sau „coji de banană”, prin care poetul încearcă să-l facă pe lector să alunece în arcanele universului său spiritual, spărgând bariera alienării pe care însuși
Publicistica lui Emil Brumaru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2389_a_3714]
-
conchide Mitchievici, „opera lui Caragiale este un dispozitiv optic special, dacă nu chiar singular într-o literatură, un dispozitiv în măsură să facă să apară pe banda timpului spectre”. Esențial este apoi felul cum Caragiale îmbracă obscuritatea unui secol prin conștiința unei fracturi a lumii în care trăiește, a unei falii. Pentru noi, fisurile acestea trebuie înțelese ca separație între cei care „au râs prea mult” și cei care „nu vor mai râde”. O a doua coordonată esențială, alături de verdictele aplicate
Prospețimi Hermeneutice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2390_a_3715]
-
sumele variază în funcție de posibilități. Biserica încearcă să dea dovadă de transparență, dar nu pune la dispoziție un sistem logistic pentru cuantificarea resurselor. Nu se cunoaște exact suma adunată de preoți de Bobotează, dar se merge pe ''buna credință și curata conștiință''. La nivel spiritual aceste noțiuni au un înțeles, dar pentru taxele și impozitele care ar trebui plătite din acești bani, reprezintă o adevărată dificultate. "Banii dați de oameni de Bobotează preoților sunt depuși cu chitanțe în gestiunea parohiilor. De acolo
Scindare în Biserica Ortodoxă: Boboteaza şi Sfântul Vasile, bazele reformei Patriarhului Daniel () [Corola-journal/Journalistic/23948_a_25273]
-
au avut voie să pretindă bani oamenilor, credincioșii au "plătit" preotul, de bunăvoie. ÎPS Laurențiu Streza spune că nu îi va verifica pe preoți dacă predau parohiilor toți banii strânși de la enoriași, ci se bazează pe ''buna credință și curata conștiință'' a lor, scrie . Totuși, conducerea Mitropoliei Ardealului va verifica dacă preoții întocmesc chitanțe pentru banii primiți de la credincioși. Dacă omul vrea dă ceva, dacă nu, nu este nicio problemă. Noi vom controla și am controlat în fiecare an și l-
Mitropolitul Ardealului: Preoţii, obligaţi să predea cu chitanţe banii strânşi de Bobotează () [Corola-journal/Journalistic/23961_a_25286]
-
pentru că banii sunt ai parohiei. Nu am totalizat niciodată banii strânși, pentru că nu m-a interesat asta", a spus ÎPS Laurențiu Streza. Conform lui ÎPS Laurențiu Streza, cei care dau cei mai mulți bani preoților care le botează casele sunt ''credincioșii cu conștiința cea mai puternică". Pe mine m-a interesat să văd comparativ cine a dat mai mult, cine a dat mai puțin. Este o problemă de conștiință a fiecăruia. Că nu merg să controlez sau să fac sondaj, să îi întreb
Mitropolitul Ardealului: Preoţii, obligaţi să predea cu chitanţe banii strânşi de Bobotează () [Corola-journal/Journalistic/23961_a_25286]
-
Streza, cei care dau cei mai mulți bani preoților care le botează casele sunt ''credincioșii cu conștiința cea mai puternică". Pe mine m-a interesat să văd comparativ cine a dat mai mult, cine a dat mai puțin. Este o problemă de conștiință a fiecăruia. Că nu merg să controlez sau să fac sondaj, să îi întreb pe credincioși pe fiecare cât a dat, ca să înmulțesc cu câte familii sunt, ca să îi fac socotelile preoților. Au dat mai mult cei care au avut
Mitropolitul Ardealului: Preoţii, obligaţi să predea cu chitanţe banii strânşi de Bobotează () [Corola-journal/Journalistic/23961_a_25286]
-
fiecăruia. Că nu merg să controlez sau să fac sondaj, să îi întreb pe credincioși pe fiecare cât a dat, ca să înmulțesc cu câte familii sunt, ca să îi fac socotelile preoților. Au dat mai mult cei care au avut o conștiință mai puternică", este de părere înaltul prelat.
Mitropolitul Ardealului: Preoţii, obligaţi să predea cu chitanţe banii strânşi de Bobotează () [Corola-journal/Journalistic/23961_a_25286]
-
volum publicat de el. Și mai are un secret pe care cititorul îl află doar la sfârșitul lecturii... când i se dezvăluie structura ei circulară. Fiecare dintre cei cinci temerari intrați în lanțul cernelii ascunde o traumă, ce le apasă conștiința ori chiar le-a modificat viața. A făuri cartea cu litere nevăzute se dovedește o artă a tămăduirii: librarul își eliberează soția de strania dependență, autorul matematician își recâștigă soția, corectorul se întoarce la pasiunea sa inițială - scrisul, tipograful își
Cerneală și cărți – noi mitologii by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/2398_a_3723]
-
raportează modernitatea artei la modă: un gest non-conformist, căci moda este de regulă considerată o categorie inferioară. „Organul pentru aceasta (pentru norma modernității) este foarte apropiat de ceea ce este anatema pentru conservatismul cultural, de modă. Moda își are adevărul în conștiința - nonconștientă a nucleului temporal al artei, și are drept normativ, în măsura în care nu este manipulată de administrație sau de industria culturală”. * Adorno, partizan decis al artei moderne, și în special al muzicii moderne, folosește de fapt două concepte de modernitate. Căci
Adorno, Baudelaire și modernitatea by Petru Vaida () [Corola-journal/Journalistic/2400_a_3725]
-
Mi-am dat seama curând de ce și-a atras diverse lovituri nedrepte și de ce era „incomod” pentru spiritele înguste, dogmatice, intolerante, care hălăduiau, în acel timp, în câmpul culturii: Regman era (și, din fericire, a rămas!) un om cinstit, o conștiință dreaptă șI severă, față de sine și față de lume și, cu toate că lealitatea lui față de regimul socialist, față de ideologia progresului și față de tradițiile și destinul poporului nostru, nu putea fi pusă la îndoială, el nu se lăsa manevrat cu ușurință în aranjamentele
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
tradițiile și destinul poporului nostru, nu putea fi pusă la îndoială, el nu se lăsa manevrat cu ușurință în aranjamentele abuzive, dăunătoare, ale dirijismului și imposturii proletcultiste, el nu putea fi silit, cu niciun preț, să-și încalce principiile și conștiința, să laude și să înjure la comandă, după oportunități și criterii mărunte, incompatibile cu sensurile majore ale culturii românești, cu adevăratele principii, de adevăr, dreptate și progres, ale revoluției. Cine ar reciti cronicile și studiile lui din acea perioadă (ca
Cornel Regman în documente semnate de Geo Dumitrescu () [Corola-journal/Journalistic/2409_a_3734]
-
Bisericii Romano- Catolice Sfânta Treime, la Biserica Sfântul Ioan, în Sala festivă a Bibliotecii Astra. Întregul Festival Muzical Internațional Sibiu/Hermannstadt s-a desfășurat la sfârșitul lunii mai sub semnul muzicii lui Wolfgang Amadeus Mozart, maestrul care luminează spiritele, îndreaptă conștiințele, care ne încălzește inimile. Recenta ediție a Festivalului sibian al muzicii se așază firesc în marele circuit al valorilor europene și internaționale, circuit spectaculos în care - iată, de mai bine de două decenii! - sunt antrenați inclusiv tinerii noștri muzicieni. Dumitru
Interviu cu Christian Badea -„Întotdeauna am lucrat cu tinerii muzicieni, peste tot în lume“ by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/2415_a_3740]
-
început să pătrundă cu agresivitate și în gesturile noastre cu bătaie mai lungă, ci o anumita particularitate a autorilor înșiși. Atît Georgia Lavric, cît și Aureliu Răzvan Ionescu și Gherghina Costea sînt artiști cu o prezență publică discretă, cu o conștiință profesională riguroasă și profundă și, mai ales, cu o viziune artistică a cărei prima însușire este o enormă delicatețe. Într-un fel sau altul, toți trei folosesc mijloacele tehnice și elementele de limbaj cu acel rafinament pe care numai stăpînirea
Trei ipostaze ale autenticitătii by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/18185_a_19510]
-
de energia fără seama a acelor personaje care-și comunicau - prin scrisori - atunci când nu se aflau împreună, nu numai activitatea zilnică dar și impresiile încercate sau atitudinile luate față de evenimentele politice din țară, căci toți aveau o deosebită educație și conștiința civică." Din lectură unei imense corespondențe, pe descinderea a doua veacuri, Cornelia Pillat și-a trasat un portret al omului pe care, desigur îl cunoscuse mai întâi personal, intrându-i în familie, un portret la care nu putem să nu
Ion Pillat în corespondentă by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18168_a_19493]
-
Mircea Anghelescu În prefață primului volum de Discursuri parlamentare din 1897, Titu Maiorescu exprimă - cu oarecare moderație - o idee principial negativă despre revoluția de la 1848: deși ea "avusese însemnătatea ei, întrucît manifestase, cu oarecare răsunet în Europa, deșteptarea conștiinței naționale în românii din Principate și voință lor de a se dezvoltă în conexitate cu civilizația occidentală", efectele sale au fost mai degrabă negative, pentru că "oamenii de la ^48 nu au lăsat și nu au avut nici o concepție reală. Constituțiunea din
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
urîm pe toți! Din cauza atîtor necazuri care ne vin din propriul nostru trecut sîntem tentați să credem că "nașterea din nou" ar fi o soluție, ba chiar una foarte convenabilă și mai ales una foarte comoda, față în față cu conștiința noastră. Această soluție ar fi una dintre cele mai teribile "momeli" ale istoriei! Soluția "nașterii din nou", încercată și de legionari și de comuniștii internaționaliști sau naționali (?) presupune înainte de toate uitarea. Tabula rasa! Uitarea a tot ce s-a trăit
Chiar trebuie să descoperim apa caldă? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/18178_a_19503]
-
să pătrundă în intimitatea păcătosului, pentru a-l putea absolvi de păcate. Strategia bisericii (și cuvîntul e foarte potrivit, oricît de periculoase ar fi conotațiile sale de manipulare și înșelăciune) a fost axată în primul rînd pe o acreditare în conștiința publică a confesorului ca părinte și medic totodată. Confesiunea, pentru a putea fi obținută, trebuia prezentată că forma de comunicare spirituală cu o ființă iubitoare și bine intenționată, dar în același timp cu un tămăduitor apt de a restitui păcătosului
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
eficientă care presupune uneori chiar și împletiri paradoxale ale unor strategii ale absenței (păcătosul trebuie să aibă impresia că vorbește cu sine, că nu e auzit de celălalt, pentru a putea mărturisi ceea ce altminteri greu ar putea părăsi străfundurile unei conștiințe) cu acelea ale unei prezențe intense (a celui care te asculta cu maximum de interes și te înțelege). Metaforele pe care le folosește Delumeau sînt asociate cu cele două imagini, ale medicului și părintelui, dar citînd diversele extrase din manualele
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
se apropie de credincioși. Uneori ai chiar impresia că victoria nu o reprezenta iertarea pe care preotul o putea da păcătosului, ci simplă să reușită de a pătrunde în intimitatea lui vinovată. De altfel, Delumeau o spune singur: uneori, torturile conștiinței celui ce se confesa erau atît de mari, dramă acestei ieșiri în lume a sinelui atît de tulburătoare, încît absolvirea era dată că recompensă pentru acest travaliu interior, prin esență să expiator. Întrebarea cu care se încheie studiul lui Delumeau
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
de la sfîrșitul secolului al XVII-lea a aparut teoria conform căreia important nu este să afli păcatele oamenilor, pentru că oricum nu le-ai putea da o autentică rețetă etică de mîntuire, ci mai curînd să încerci, ca preot, să formezi conștiințe drepte, capabile să iși gestioneze singure responsabilitățile morale și să ia pe cont propriu decizii. Nu e de mirare, deci, ca în Anglia protestanta nu se mai practică, în secolul al XVIII-lea, deloc confesiunea. Firește că putem interpreta concluziile
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]