2,825 matches
-
obstacol, piedică în calea politicilor autorităților comuniste. Voiau să facă colectivizarea și v-au deposedat prin forță de întreaga avere. R.R.: N-am avut într-adevăr nicio altă vină! C.I.: Câte camere avea casa în care locuiați? Era casă mare, conac? R.R.: Conac a avut bunicul în care a locuit doctoreasa, sora tatei, și avea vreo 10 camere. Dar bunicul a mai făcut o casă în care a stat tata: trei camere mari, cu saloane. C.I.: Înseamnă că familia dumneavostră avea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
în calea politicilor autorităților comuniste. Voiau să facă colectivizarea și v-au deposedat prin forță de întreaga avere. R.R.: N-am avut într-adevăr nicio altă vină! C.I.: Câte camere avea casa în care locuiați? Era casă mare, conac? R.R.: Conac a avut bunicul în care a locuit doctoreasa, sora tatei, și avea vreo 10 camere. Dar bunicul a mai făcut o casă în care a stat tata: trei camere mari, cu saloane. C.I.: Înseamnă că familia dumneavostră avea statut de
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
una dintre surori, au stat în deportare 14 ani. C. I.: A mai găsit ceva în sat? S-a putut întoarce în casa din care ați fost ridicați? R. R.: Nu. S-a întors în casa veche. C. I.: La conac era gospodăria agricolă. R. R.: Da, era de acum "colectivul", cum i se spunea. Că înainte de asta era gospodărie agricolă de stat și după aceea a fost redenumită în gospodărie agricolă colectivă. Gostatul s-a mutat la Berești și au
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
dumneavostră n-a mai găsit nimic, că mi-ați spus că bunica a plecat prima din domiciliul forțat? R. R.: Bunica s-a dus tot în casa aceea pe care a avut-o mama. După ce mama s-a mutat la conac, în casa în care stătuse a venit și au locuit ani de zile un sanitar cu nevastă-sa, basarabeancă. Când am plecat, deportați, Batog ăsta a rămas în acea casă. De aceea comuniștii au crezut că acea casă este a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
serviciu, la Gostat la Dagâța. După două nopți, pe la ora 12, au venit. Bănuiam că o să vină cineva și o să mă aresteze, că mi-au spus alți oameni, și îi așteptam! Când au venit cei de la Securitatea Negrești, au înconjurat conacul lui Tăutu, unde era sediul Gostatului. Armașu, care era comandantul Securității Negrești, a strigat: "Tovarășu' inginer să nu cumva să fugiți că vă împușcăm! Dacă ieșiți afară, vă împușcăm!". Dar nu aveam cum să ies pe geam pentru că erau zăbrele
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Tăutu, unde era sediul Gostatului. Armașu, care era comandantul Securității Negrești, a strigat: "Tovarășu' inginer să nu cumva să fugiți că vă împușcăm! Dacă ieșiți afară, vă împușcăm!". Dar nu aveam cum să ies pe geam pentru că erau zăbrele la conac și nici nu aveam de gând. Eu i-am așteptat. C. I.: Vă rog să intrăm puțin în detalii. Când au venit să vă aresteze câți erau? D. B.: Au venit o mașină întreagă, un GAZ era, și în mașină vreo
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
vă aresteze câți erau? D. B.: Au venit o mașină întreagă, un GAZ era, și în mașină vreo 4 sau 5 inși cu automatele. Dacă încercam să sar pe geam mă împușcau fără nicio discuție. C. I.: Au făcut percheziție în conac, acolo unde dormeați? D. B.: Nu, că v-am spus că eu locuiam acolo doar în calitate de inginer și aveam doar o cameră, atâta tot. Aveam o valiză care a rămas acolo, că eu nu mi-am luat nimic după mine. Când
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să se diferențieze - de la centru către unitățile de bază - ocoalele, târgurile, satele. După modelul voievozilor s-a perpetuat moda ca domiciliul ori locul de muncă al dregătorilor să fie diferit de cel al reședințelor lor. Așa, probabil, s-au născut conacul ori castelul boieresc, multe dintre ele existente și astăzi, folosite ca sedii ale unor instituții de stat sau unități de binefacere ori chiar părăsite. Pe vârful dealurilor, la marginea satului, clădiri cu 30¬50 de camere, cu lampadare din argint
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Scânteea, și la Solești ori la Codăești, existau și la Răducăneni ori la Râșești, la Dobrina ori la Târzii, sus la Barboși ori la Hoceni, Hurdugi sau Grumezoaia, la Florești, Șurănești sau Zorleni, oriunde locul de promenadă devenea prielnic. Adesea, conacul ori castelul realizat nu se situa pe un loc gol, ci cu arhitecți și peisagiști aduși chiar din străinătate se realiza în jurul lor adevărate grădini fabuloase. Erau fântâni și alei, verdeață de tot felul, flori autohtone și exotice, arbori de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
unii din ei și cu scutelnici, pentru care se plăteau lefuri grase și neuniforme, care variau de la oraș la oraș, Beșleaga de la Huși era plătit cu 35 lei, cel de la Covurlui cu 187 lei, la care se adăugau cheltuielile pentru conacele lor, conacul pașei de la Bârlad ajungea la 120 lei, cheltuieli în buget, cel de la Fălciu 208 lei, de la Iași 529 lei. Deosebit de clădiri se făceau cheltuieli pentru fânul cailor, orz, ovăz, unt, găini, ouă, dres de poduri - toate la sute
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ei și cu scutelnici, pentru care se plăteau lefuri grase și neuniforme, care variau de la oraș la oraș, Beșleaga de la Huși era plătit cu 35 lei, cel de la Covurlui cu 187 lei, la care se adăugau cheltuielile pentru conacele lor, conacul pașei de la Bârlad ajungea la 120 lei, cheltuieli în buget, cel de la Fălciu 208 lei, de la Iași 529 lei. Deosebit de clădiri se făceau cheltuieli pentru fânul cailor, orz, ovăz, unt, găini, ouă, dres de poduri - toate la sute și mii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
166), nimeni altul decât cel care la 1674 oferise protecție coloniștilor Episcopiei de la Huși. De altfel, orășenii și târgoveții aveau obligații domnești în favoarea trimișilor domnești și ai solilor străini în ce privește găzduirea acestora. Este vorba despre ceea ce se numea obligația de „conace" și „mertice". Ea consta în asigurarea de locuință, alimente, furaje, de „a crea condiții bune pentru acești musafiri": sama visteriei Moldovei din 1763 totaliza la paragraful conacelor suma de 10.606 lei și 11 bani, o sumă ridicată. Se menționează
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
solilor străini în ce privește găzduirea acestora. Este vorba despre ceea ce se numea obligația de „conace" și „mertice". Ea consta în asigurarea de locuință, alimente, furaje, de „a crea condiții bune pentru acești musafiri": sama visteriei Moldovei din 1763 totaliza la paragraful conacelor suma de 10.606 lei și 11 bani, o sumă ridicată. Se menționează aici că numai în 7 luni s-au înregistrat 22 conace pentru mai mulți demnitari turci și moschiești, care se deplasau la Țarigrad. Solul turcesc Resmi Efendi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de „a crea condiții bune pentru acești musafiri": sama visteriei Moldovei din 1763 totaliza la paragraful conacelor suma de 10.606 lei și 11 bani, o sumă ridicată. Se menționează aici că numai în 7 luni s-au înregistrat 22 conace pentru mai mulți demnitari turci și moschiești, care se deplasau la Țarigrad. Solul turcesc Resmi Efendi, de exemplu, sosit la 26 iulie în Galați, în deplasare spre Brandibur, pe 30 iulie se găsea la Puțeni, la 2 august la Bârlad
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Frumoasa unde a stat două săptămâni. După aceea, pe 18 august se găsea la Tabăra, poposind la Ștefănești și Crasnaleuca. Pentru această deplasare s-au cheltuit 2273 lei și 67 bani. Solul moschiesc, în drum spre Țarigrad a făcut primul conac la Ștefănești; urmând spre Duruitoarea, Tabăra, Frumoasa, unde a stat 14 zile, a trecut apoi prin Cârniceni, Vaslui, Bârlad, Prival, Puțeni și Galați. Aici din nou a poposit 5 zile. Pentru deplasarea sa s-au cheltuit în total 2586 lei
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
lui Sava Ciohodar, Hanul Vârnav, Hanul lui Gălușcă, Hanul arhiereului Varlaam Sardeon, Hanul lui Costăș - de lângă biserica Buna-Vestire, Hanul Idieru pe ulița Podul Lung, Hanul Badaluca, pe ulița Păcurarilor, dar exista și vestitul Beilic, în „dricul târgului", „clădire masivă, un conac bine amenajat pentru găzduirea trimișilor turci la Iași", iar înaintea construirii beilicului, fusese Frumoasa, locul unde găzduirea se făcea în palatul de acolo „mărginit de un minunat lac, comparat la timpul respectiv cu lacul Albastru din Anatolia" (Tradiții ale ospitalității
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
în tinereță, fusese în casa bardului de la Mircești, care intenționa s'o înfieze, cum mărturisește ea când evocă pe Vasile Alecsandri. Nu odată a istorisit ea în casa Culienilor episoade interesante despre modul cum își petrecea viața marele bard, în conacul său de la Mircești - ceea ce a determinat pe profesorul P. Culianu să-mi procure prilejul s'o ascult și eu și să notez în cele ce urmează câteva din aceste reminiscențe despre Alecsandri în intimitate la Mircești. - «Am stat în tinereța
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
eu și să notez în cele ce urmează câteva din aceste reminiscențe despre Alecsandri în intimitate la Mircești. - «Am stat în tinereța mea mulți ani la Mircești și am cunoscut astfel viața casnică pe care a dus-o Alecsandri în conacul său. Veniau acolo, iarna și vara, boieri de neam mare, când îl știau pe „Alicsandri" acasă. Musafirii nu mai conteneau. Unii plecau, alții veneau, și se întindeau mese și ospățuri bogate și vesele, cum nu se mai pomenesc în zilele
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
zile întregi lucrând la birou și nu primea pe nimeni până nu isprăvea, după care uneori pleca la Iași sau la București să se repauzeze. Adesea cânta din orgă. Poate de aceea, cu drept cuvânt Academia Română ține ca Mausoleul și conacul de la Mircești să rămâie un monument istoric, o Meca culturală, a poporului Român. Important prin conținutul și tâlcul său, eseul cu numele „Musafiria", realizat de prof. Vasile Fetescu și cuprins în volumul „Acorduri pe strune de suflet", Editura PIM, Iași
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
să zică: „Singurul vagmistru, care are o autoritate în escadron, este Gheorghiadi, vagmistrul lui Căplescu". Pornesc spre Țibru-Palanca. Ajuns aici, locuitorii, mai toți români, m-au primit cu multă bucurie. Primarul de acolo m-a dus în gazdă, chiar la conacul unde cu două zile înainte trăsese comandantul turc scăpat din Rahova - și care, spunea primarul, era greu rănit, de abia putuse doi oameni să-l dea jos de pe cal. Abia așezate avanposturile mele și eu găzduit, că și încep plângerile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Pentru o privire dulce și pentru... o plăcintă, chiar în ziua aceea m-am și mutat la mama lui Suzi, căci așa se numea acel șarpe. Peste vreo două ceasuri, caii și bagajele mele erau și duse la noul meu conac, unde sosind și eu, găsesc gazdele mele, pe Suzi și pe mă-sa, curățind și măturând. Patul meu de lagăr fu îndată întins de Vasile, vistavoiul meu, și așezat în fundul casei pe o rogojină, aproape de sobă. Cu ce curiozitate, îmi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Ceea ce se oferă vederii naratorului, înainte ca el însuși să devină victimă, este spectacolul excluderii, prin locul său de martor ignorant (ignorând cauzele răului), neputincios în fața manifestărilor unui Eros negru și aruncat, în cele din urmă, afară, din acest sumbru conac care, în mod narcisist, face implozie în el însuși pentru a dispărea "la picioarele sale", lăsat prada, iremediabil, unei singurătăți înghețate. Naratorul lui Landolfi, zărind un fum măturat de vânt, "fum foarte melancolic în sine" care se ridică în aerul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sale", lăsat prada, iremediabil, unei singurătăți înghețate. Naratorul lui Landolfi, zărind un fum măturat de vânt, "fum foarte melancolic în sine" care se ridică în aerul umed și aproape întunecat, descoperă o casă așezată pe un platou, rezidență burgheză sau conac în care caută "adăpost și hrană". Casa are un caracter vechi. Fațada principală decolorată, are o balustradă de piatră cu piramide și bule, "cum aveau acum trei sau patru secole" casele de la țară. La această vechime se adaugă dărăpănarea, singurătatea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
461 și îmbătat de parfumul femeii în negru, îl pune în fața propriei nebunii: "Așadar această femeie greu de definit (greu de definit și în mine însumi)462 îmi ofereau o nouă mărturie a șederii ei, actuale sau trecute, în acest conac sumbru". Să trecem peste fetișism, peste relatările sadomasochiste ale unei uri amoroase pentru a ajunge la scena în care bătrânul încearcă să o resusciteze pe defunctă în timpul unei furtuni de o extremă violență, deși de scurtă durată, "cum sunt adesea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Inspectoratul de Jandarmi Oradea după aproape o săptăm`nă. `n mod normal o asemenea informație trebuia transmisă forurilor imediat superioare chiar `n ziua descoperirii ei (ibidem, f. 94). Jandarmii au făcut p`nde și patrulări, au verificat casele izolate, fermele, conacele, st`nele, cabanele etc. și au organizat razii cu efective importante (spre exemplu, la cea din 2-4 ianuarie 1945 au participat 340 de jandarmi, 38 de alți militari, 850 de premilitari și 2.550 de membri ai gărzilor cetățenești, adică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]