25,534 matches
-
filozoful Petre Țuțea spunea: „Eu nu detest burghezia. Eu m-am lămurit că un om care vrea să fie bogat nu este un păcătos. Spunea odată un preot bătrân: circulă o zicală că banul e ochiul dracului. Eu nu-l concep ca ochiul dracului, eu îl concep ca pe o scară dublă. Dacă-l posezi, indiferent în ce cantități, și te miști în sus binefăcător pe scară, nu mai e ochiul dracului. Iar dacă cobori, atunci te duci cu el în
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
detest burghezia. Eu m-am lămurit că un om care vrea să fie bogat nu este un păcătos. Spunea odată un preot bătrân: circulă o zicală că banul e ochiul dracului. Eu nu-l concep ca ochiul dracului, eu îl concep ca pe o scară dublă. Dacă-l posezi, indiferent în ce cantități, și te miști în sus binefăcător pe scară, nu mai e ochiul dracului. Iar dacă cobori, atunci te duci cu el în infern, prin vicii, prin lăcomie și
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
cu o ușoară înclinare, amintindu-și că trebuie să fie mai amabil. Mă opresc înainte de a mă cuprinde tentația să copiez tot romanul Crimă și pedeapsă. Pentru o clipă, mi se pare că pricep sensul și fascinația unei vocații de neconceput astăzi: cea de copist. Copistul trăia concomitent în două dimensiuni temporale, cea a lecturii și cea a scriiturii; putea să scrie fără angoasa golului ce se deschide dinaintea peniței și să citească fără angoasa că actul său nu se va
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
banii lui, voia să se căpătuiască, după colecția de tablouri și casa de la munte? Dacă mai avea vreme, îl îmbrobodea să divorțeze, poate-i mai băga pe gât și vreun bastard. Să nu îndrăznească, ar fi o mitocănie! Ceva de neconceput! Tu o cunoști? - Oarecum, din vedere... - Dacă mai stai și o vezi cumva că se-arată pe-aici, să-mi dai de știre. Trebuie să intervenim, dragă! Să nu pună piciorul aici! Cum, să stea aia alături de doamna Pârvulescu? Nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
-
cuprins de groază, pînă cînd somnul Îl răpunea, pentru douăsprezece ore, cît dura Întunericul la acele latitudini ecuatoriale. Cu trecerea timpului, Mendoza și el deveniră complici, cu toate că pomenita complicitate se limita la Împărtășirea acelorași temeri și pedepse, fiind neputincioși să conceapă un plan care să le Îngăduie să scuture jugul sclaviei. Între timp, Iguana Îi păzea. Nu știau cînd, nici În ce fel, Însă chiar dacă uneori treceau două sau trei zile fără să-l vadă pe nicăieri, ca și cum l-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
că În depărtare un val uriaș se forma și era gata să Înainteze, Înspăimîntător de tăcut deocamdată, spre insulă. Îl Încununa, ca un coif semeț, o creastă gigantică de spumă, care se Încovoia foarte Încet, acumulînd forță; o forță de neconceput, titanică, Înrobitoare, capabilă poate să șteargă de pe fața mării mărunta insulă stîncoasă. Înțelese că nu avea vreme decît să ajungă pe culme pentru a Încerca să se salveze În interiorul insulei, și se cocoță cu disperare, uitînd de pietrele care cădeau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
În fiecare dimineață cu ciliciul. De aceea era o minciună, iar ea știa asta. Confuză, descoperea că, În adîncul ființei sale, nu era fericită pentru că se achita de o datorie fiind nevoită să Îndure fără să crîcnească cele mai de neconceput vexațiuni, ci că acea fericire izvora din respectivele vexațiuni și din resemnarea cu care Îi plăcea să le Îndure. Cu toate că o durea, trebuia să recunoască față de ea Însăși că sosirea violatorului nu o mai speria, ci că trăia așteptînd-o, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
sine Îi plăcea să-i vorbească despre cărțile pe care le citise, și Îi plăcea să afle despre ea, Încercînd să obțină confirmări cu privire la anumite lucruri de pe uscat sau despre comportamente ale oamenilor care i se păreau cu totul de neconceput. - Departe de mare nu poate exista viață, o asigură el, convins de ceea ce spunea. - Te Înșeli, Îl contrazise ea. Și pentru majoritatea oamenilor, pe malul mării se sfîrșește orice posibilitate de a trăi... Pămîntul e mănos, generos și pașnic, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
arunca asupra mea toată vina de a-l fi adus pe lume, de vreme ce eu am fost cel care te-a obligat... Ai uita cît de mult ți-a plăcut uneori și că poate Într-una din aceste ocazii l-ai conceput - Închise cartea și o lăsă pe masă. Ți-am spus și repet, ca să nu Încapă nici o Îndoială: dacă seamănă cu mine, cel mai bine pentru el și pentru toți ar fi să-l arunc În mare. Niña Carmen vru să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
tine nimeni nu te va face să uiți. Așa te-ai născut și așa vei muri. Durerile facerii o apucară după-amiază și strigă ore Întregi, asudînd și zvîrcolindu-se, plîngînd, rugîndu-se și Înjurîndu-l pe „blestematul monstru respingător care o făcuse să conceapă alt monstru care voia s-o omoare dinăuntru”. Iguana Oberlus stătea tăcut, În așteptare, Încercînd să-și amintească instrucțiunile pe care pe primise și Încercînd să nu se gîndească la faptul că sosise ceasul și că În curînd trebuia să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
Nu. O să-l arunc În mare. Carmen de Ibarra Îl privi nedumerită. Cu toate că petrecuse aproape un an alături de el și fusese martora și victima atîtor cruzimi din partea lui și a desăvîrșitei absențe a oricărui sentiment, Încă i se păreau de neconceput anumite reacții ale unei ființe care, Într-adevăr, nu părea să aibă nimic În comun cu restul ființelor omenești. - Dar e Încă viu! protestă ea În cele din urmă. - Respiră, asta-i tot. Dar e limpede că trage să moară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
răni și acoperit acum de bube, chipul lui, chiar așa, adormit cum era În acele clipe, părea și mai Înspăimîntător decît de obicei, dar În felul de a privi al Niñei Carmen, o asemenea urîțenie ajunsese la o extremă de neconceput, Încît trebuia să se călăuzească după reguli diferite de cele care se aplicau altor ființe vii. Privit dintr-un punct de vedere care să nu aibă nimic În comun cu cel folosit pentru restul omenirii, nu Încăpea Îndoială că Oberlus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
de uscat. Brandy aplică un mare sărut Plumbago pe pătrățelul pentru timbru și lasă vântul să ridice cartea poștală și s-o poarte către turnurile din centrul Seattle-ului. Seth îi mai dă una, și Brandy citește: Concursurile de televiziune sunt concepute pentru a ne face să ne simțim mai bine cu nefolositoarele informații aleatorii care sunt tot ce ne-a mai rămas din școală. Un sărut, și cartea poștală e-n drum spre lacul Washington. De la Seth: Când s-a transformat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
nostru. Orice minusculă moleculă din tine a fost deja gândită de câteva milioane de oameni înaintea ta, zice ea. Orice faci tu e plictisitor și învechit și absolut OK. Mergi la sigur pentru că ești blocată înăuntrul culturii tale. Orice ai concepe tu este bine pentru că o poți concepe. Nu-ți poți imagina nici o cale de scăpare. Nu există nici o cale de scăpare, zice Brandy. — Lumea, zice Brandy, e leagănul și capcana ta. Asta e după ce am recăzut în eroare. I-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
fost deja gândită de câteva milioane de oameni înaintea ta, zice ea. Orice faci tu e plictisitor și învechit și absolut OK. Mergi la sigur pentru că ești blocată înăuntrul culturii tale. Orice ai concepe tu este bine pentru că o poți concepe. Nu-ți poți imagina nici o cale de scăpare. Nu există nici o cale de scăpare, zice Brandy. — Lumea, zice Brandy, e leagănul și capcana ta. Asta e după ce am recăzut în eroare. I-am scris agentului meu și-am întrebat care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
necunoscut pînă atunci și care nu se putea asemăna decît cu vibrația joasă a unei lame de oțel, ori cu ceea ce se face auzit la un cutremur de pămînt. O clipă i-a trecut prin minte că s-ar putea concepe o mașinărie care să producă o asemenea vibrație dirijată și care ar înspăimînta și-ar pune pe fugă orice armată din lume. El nu avea unde fugi și de aceea chema în birou funcționari care altfel nu l-ar mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Și acum toate îi bîzîiau în cap fără odihnă. Se străduia să-și ocupe fiecare oră din zi, să cadă frînt de oboseală pentru a nu avea timp de gîndire, muncea ca un apucat, citea toate rapoartele, lucru absolut de neconceput pînă atunci și de cele mai multe ori fără de folos, făcea observații cu mîna lui pe marginea paginii, cu semne de întrebare și exclamare, "cine?", "de ce?", "cînd?", "mai detailat", "vorbărie, prea multe cuvinte, prea puține fapte", "nu angajăm poeți!". Știa că notițele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
Opt ani m‑am gândit la o carte În care aș putea Înfățișa teribilul dezastru provocat de legislația imperială În toate domeniile administrației, care va nărui libertatea politică de sus până jos. Mi‑am zis că o astfel de carte concepută Într‑o formă rigidă n‑ar putea fi citită de francezi. Atunci am căutat o modalitate de a retopi materialul pentru a‑i da o formă afină spiritului nostru caustic care, de la Întemeierea Imperiului, a fost constrâns să‑și disimuleze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
morți, pe fundalul unui peisaj sinistru). Numai că acest capitol, jalnic schematizat și despuiat - asemeni știrilor abstracte din reviste, unde esența faptelor se reduce la intrigă - s‑ar putea deci comprima astfel: Conspirația sau rădăcinile prăbușirii societății europene va fi concepută undeva, În Franța (după cum afirma, pe bună dreptate, Krușevan), În ultimii ani ai secolului trecut, În plină desfășurare a afacerii Dreyfus, care divizase Franța În două tabere. Traducerea făcută din rusă menținea topica tipic slavă, abunda de pleonasme (era celebra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
Își va consemna mărturiile În franceză, din reticență, poate, și din pricina căpitanului Wirt care‑i Întinase limba maternă. Povestirea Timbre roșii cu chipul lui Lenin, În ciuda afluenței de citate, este o fantezie, deși „niciodată n‑am Înțeles cui slujește să concepi cărți ori să fabulezi chestiuni care, Într‑un fel sau altul, nu s‑au petrecut“ (Nabokov). În ce privește „foarte materialistul Diderot“ este vorba, fără Îndoială, despre o scrisoare a lui, pe care am aflat‑o grație doamnei Elisabeth de Fontaine: „Cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1958_a_3283]
-
căldură de cuptor. Depărta mâinile ca si cum ar fi vrut să demonstreze că era ceva firesc, adăugând: În nord întotdeauna e mai cald, iar în sud, măi frig. —De ce? Cum adică... de ce? interveni iritat burtosul Oripo. Pentru că nimeni n-ar putea concepe o lume în care să fie frig în nord și căldura în sud. Așa sunt legile naturii. — Totuși, îl întrerupse Navigatorul-Căpitan, poate că Vahíne Auté nu greșește când pune această întrebare. Din ce-mi povestea tatăl meu, acum ne aflăm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
să-l atingă cineva fără să se ardă. Oamenii din Bora Bora nu stăpâniseră niciodată, până atunci, vreun obiect cu o asemenea capacitate de a reflecta lumină și de a absorbi căldură și, din acest motiv, le era imposibil să conceapă că toate acele obiecte minunate pe care le primiseră de la spanioli nu erau fabricate din niște materiale căzute din cer. Tocmai de aceea majoritatea ramaseră stupefiați într-o dimineață calmă, torida și sufocanta, văzându-l pe Vetéa Pitó cum iese
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
navă de război“. În timpul schimbului de prizonieri, băiatul avusese ocazia să analizeze vasul inamic, și trebuia să admită că, într-adevăr, carenele Mararei s-ar sfărâmă că o coaja de ou în fața provelor înalte, ascuțite și puternice, care păreau anume concepute pentru a provoca daune cât mai mari. Ce șanse mai aveau să supraviețuiască în mijlocul oceanului, câtă vreme se aflau la milă unor asemenea asasini? Se întoarse către prietenii lui. Vetéa Pitó era foarte palid, insă strângea cu putere sabia în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Scopul acestei cărți este tocmai acela de a oferi principiile de bază în realizarea imaginilor fotografice. Fără înțelegerea și stăpânirea tehnicii și proceselor specifice, nu vom putea realiza o fotografie de calitate, care să depășească nivelul banalului. Chiar dacă a fost conceput în special pentru studenții facultăților de arte vizuale, acest ghid se adresează deopotrivă tuturor celor care doresc să își sistematizeze cunoștințele din acest fascinant domeniu al culturii imaginii. Lucrarea este structurată în două părți, care abordează, pe rând, fotografia pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2019_a_3344]
-
nu făcea niciodată economie la bani când era vorba de îmbrăcăminte. Cele mai multe haine le cumpăra de la București unde, de două ori pe an, mergea în vizită la o fostă colegă de școală măritată acolo. Preocupată de felul cum arată, nu concepea o ținută lipsită de armonia perfectă a culorilor. Asorta, întotdeauna, poșeta și cureaua la nuanța pantofului. După o astfel de călătorie, doamna Leon se întorcea acasă elegantă ca o vedetă de cinema. Își amintea de o asemenea zi când mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1548_a_2846]