8,042 matches
-
ca practică, proces sau fenomen, este situată în SUA; rolul și locul SUA în lume, în perspectivă, se pare că se vor schimba și globalizarea s-ar putea să capete alte dimensiuni teoretice și practice; iii. ca proces și privită conceptual, globalizarea are propria evoluție, nu ușor de identificat, după cum au încercat proglobaliștii, transformativiștii și scepticii să demonstreze, fiecare fiind numai parțial convingător; iv. comportamentul, imprevizibil în mare măsură, al țărilor în curs de dezvoltare, al celor sărace (încadrate în sintagma
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
ierarhiei și puterii, care nu se regăsește la nivelul relației dintre consultant și consultat. Pentru o lungă perioadă de timp, supervizarea studenților și supervizarea personalului au fost considerate similare, însă, la sfârșitul anilor ’60 au început să fie recunoscute diferențele conceptuale, metodologice și practice dintre ele. Astfel, Bego și Vayda (citați de Ming-sum Tsui, 2005) au evidențiat aceste diferențe în termenii scopului și misiunii, activităților, perspectivei timpului, focusului primar, comportamentelor răsplătite, abordării și metodei de conducere. În acest sens, ar exista
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
ecosistemelor par să fi ajuns la limitele lor teoretice. Există un reviriment al teoriei psihanalitice, o dezvoltare a teoriei comunicării. În aceste condiții, supervizorii sunt utili pentru clarificarea procesului de învățare la nivelul celor supervizați, în ceea ce privește abordarea teoretică și cea conceptuală. ● Modificările standardelor profesionale. Responsabilitatea stabilirii standardelor necesare practicării profesiei a trecut de la unitățile de învățământ la organizațiile profesionale, prin intermediul acreditării. Reglementarea practicii asistenței sociale se face pe baza certificării, atestării, care presupune, pe lângă pregătirea de bază, și supervizarea. Măsurarea competenței
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
3. Rezistența la schimbare 15. 2. 3. 1. Rezistența individuală la schimbare 15. 2. 3. 2. Rezistența organizațională la schimbare 15. 3. Dezvoltarea organizațională DIVERSITATE ÎN ORGANIZAȚII: TINERI, VÂRSTNICI, FEMEI, PERSONAE CU NEVOI SPECIALE, Ramona Paloș 16.1. Diversitate - precizări conceptuale 16.2. Perspective de abordare a fenomenului diversității 16.3 Efecte ale diversității 16.4. Caracteristicile apartenenței la diferite „categorii” 16.4.1. Vârsta. 16.4.2. Apartenența sexuală 16.4.3. Persoane cu nevoi speciale 16.5. Oportunități de
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
atingerea lor 2.2.1. Teorii formale și sinteze critice ale literaturii de specialitate Acestea presupun un demers teoretic menit să construiască noi teorii și/sau să le analizeze critic pe cele existente, sau să aducă un plus de clarificare conceptuală a constructelor uzitate. Ambele au un grad înalt de generalitate, dar suferă prin nivelul scăzut de realism al contextului și prin absența măsurării și controlului variabilelor. Un bun exemplu de sinteză critică a literaturii de specialitate este oferit de Zlate
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
evaluare țin mai degrabă de exerciții și mai puțin de dimensiunile constructelor psihologice care sunt evaluate. Hough și Oswald (2000) consideră că există câteva elemente care ar putea îmbunătăți calitatea psihometrică a centrelor de evaluare: Concentrarea pe câteva constructe distincte conceptual; Definirea constructelor psihologice în termeni concreți legați de muncă; Utilizarea unor criterii de referință și existența unor standarde în instruirea evaluatorilor; Utilizarea evaluărilor încrucișate pentru exerciții; Utilizarea mai multor evaluatori psihologi. O meta-analiză a centrelor de evaluare (Salgado, 1999) indică
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cognitive la cele sociale, tratând problema aprecierii performanțelor ca un proces comunicațional și social (ibidem). Vom prezenta în continuare ultimele două modele de evaluare a performanțelor pentru a surprinde cadrul general al evaluării dar și particularitățile individuale din evaluare. Modelul conceptual al aprecierii performanțelor profesionale elaborat de Murphy și Cleveland (1995) este atât un model socio-psihologic, cât și unul psihometric. Evaluatorul este abordat ca fiind un agent activ în aprecierea performanțelor care vizează obiective specifice. Ideea de bază a acestui model
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
ar fi analiza ECCO (engl., episodic communication channels in organization). 11. 4. Informația ca resursă 11. 4.1 Rolul informației în organizație În ultimele decenii informațiile au devenit din ce în ce mai importante pentru orice tip de organizație. Informațiile au devenit o resursă (conceptuală) la fel de valoroasă ca și resursele fizice (umane, materiale și financiare) ale organizației (Nica, 1997). Se consideră că informațiile au patru roluri principale în organizații. Ele constituie: măsura succesului organizațional semnale de alarmă bază pentru cercetarea analitică bază pentru planificare Pentru ca
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Acestea încurajează pe vorbitor și arată că Dv. ascultați. Încetați să vorbiți! - Este prima și ultima cerință pentru că toate celelalte depind de ea. Nu puteți efectiv asculta în timp ce vorbiți. CUVINTE CHEIE comunicare organizațională rețele de comunicare bariere comunicaționale informația - resursă conceptuală sistem informațional instrumentele comunicării organizaționale LITERATURA RECOMANDATĂ: Bogáthy, Z. (1999). Negocierea în organizații. Timișoara: Editura Eurostampa. Chirică, S. (1996). Psihologie organizațională. Modele de diagnoză și intervenție. ClujNapoca: Casa de Editură și Consultanță „Studiul organizării”. Radu, I., Matei, L., Iluț, P.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cât și în cele de control redus, liderii preocupați de relații obțin rezultate notabile în situații de control moderat iar liderii socioindependenți acționează eficient în situații de control intens (figura 14.2.3.1.). Figura 14.2.3.1. Modelul conceptual al lui Fiedler Robert House elaborează teoria rutei spre obiectiv (engl., path-goal theory) - teorie situațională asupra conducerii eficiente a cărei principală aserțiune, în contrast cu teoria lui Fiedler, este aceea că liderul trebuie să-și modeleze stilul în funcție de factorii situaționali. House alege
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Influență idealizată ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE Descrieți și exemplificați evoluția teoriilor conducerii. Analizați diferențele dintre abordarea centrată pe trăsăturile de personalitate ale liderului și abordările centrate pe comportament. Delimitați punctele tari și limitele acestor două abordări teoretice ale conducerii. Explicați modelul conceptual al continuum-ului conducerii și concepția Grilei conducerii. Care este principala diferență între cele două modele? Ce implicații are acestă diferență în planul practicii manageriale? TEME DE REFLECȚIE Liderul - un om singur. Analizați sensul acestei idei, promovând argumente pro sau
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
organizaționale? Ce este D. O.? Capitol 16 DIVERSITATE ÎN ORGANIZAȚII: TINERI, VÂRSTNICI, FEMEI, PERSOANE CU NEVOI SPECIALE Ramona Paloș „Nu-i nimeni de prisos când ști să-l pui la treabă după darurile lui” - La Fontaine CUPRINS 1. Diversitate - precizări conceptuale. 2. Perspective de abordare a fenomenului diversității. 3. Efecte ale diversității. 4. Caracteristicile apartenenței la diferite „categorii”. 16. 4.1. Vârsta. 16. 4.2. Apartenența sexuală. 16. 4.3. Persoane cu nevoi speciale. 5. Oportunități de formare - dezvoltare la nivel
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
economice sau politice dintre resursele umane disponibile și utilizatorii acestor resurse. În viitor, cercetările ar trebui să privească diversitatea ca pe un „mozaic de diferențe” aflate în strânsă interrelație și impregnate de influențele instituționale și sociale. 16. 1. Diversitate - precizări conceptuale Unii autori susțin că cercetările privind diversitatea ar trebui restrânse la categorii culturale specifice, cum ar fi rasa și apartenența sexuală (Cross, Katz, Miller și Seashore, 1994), în timp ce alții sunt de părere că ar trebui surprinse toate aspectele care-l
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
adevărat problematice. Aceasta poate duce la concluzia că, în general, organizațiile și procesele schimbării decurg în mod satisfăcător. 1999 Practicile HRM în contextul schimbării organizaționale: de la întâmplător la o politică coerentă a organizațiilor Pichault, F. Această lucrare oferă un cadru conceptual în regândirea relațiilor dintre contingent și politicile organizaționale asupra practicilor HRM în timpul procesului de schimbare. Există cinci modele HRM care au la bază următoarele criterii: măsuri implicite depinzând de voința conducătorului organizației; măsuri implicite și bazate pe adeziunea întru valori
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Acevedo, Melissa, Krueger, Joachim, 2004, „Two egocentric sources of the decision to vote: the voter’s illusion and the belief in personal relevance”, în Political Psychology, vol. 25, nr. 1. Ackerman, John, 2005, „Social accountability in the public sector. A conceptual discussion, World Bank, Social Development Papers, participation and civic engagement”, coala nr. 82. Almond, Gabriel, Verba, Sidney, 1963, Civic culture, Princeton University Press sau Cultura civică (trad.), 1996, CEU Press. Andersen, Robert, Heath, Anthony, 2000, „Social cleavages, attitudes and voting
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
curent au rezultat alte două direcții principale de cercetare : analiza planificării antrenamentului și analiza interacțiunii în situațiile de antrenament, Saurț (2002). Foarte multe studii s-au concentrat în zona comparațiilor evaluative între situațiile de antrenament prefigurate prin planificare (la nivel conceptual) și cele din realitatea spațiului motric (la nivel operațional) în care se desfășoară efectiv interacțiunea dintre antrenor și sportiv, generată de primul, prin sarcinile motrice, proiectate și transpuse în spațiul operațional al antrenamentului sportiv. In acest caz, interacțiunea dintre cei
CERCETAREA ŞTIINȚIFICĂ A ACTIVITĂȚILOR MOTRICE UMANE, PREMISĂ A DEZVOLTĂRII DOMENIULUI EDUCAȚIEI FIZICE ŞI SPORTULU. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Nicolae Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_789]
-
muncă; în interiorul organizației, planificarea resurselor manageriale este un sistem de decizii secvențiale, în care recrutarea, selecția, evaluarea și antrenarea managerilor nu sunt altceva decât decizii secvențiale interconectate cu feedback-uri în diferite momente de desfășurare, condiționând succesul organizației. 2. Delimitări conceptuale Competențele pot fi definite ca fiind patternuri observabile de cunoștințe și deprinderi, susținute de trăsături de personalitate specifice (operaționalizate, măsurabile), de care un individ are nevoie pentru a îndeplini cu succes responsabilitățile postului ocupat în organizație (Boyatzis, 1982; Wood & Payne
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
tehnice sau cunoștințe specifice domeniului de specialitate; (b) calități umane - abilitatea de a lucra cu oamenii, de a reuși să-i motiveze astfel încât aceștia să se implice în realizarea obiectivelor firmei, având ca premisă cunoașterea principiilor comportamentului uman; (c) calități conceptuale/administrative - abilitatea de a coordona și integra toate interesele și activitățile în cadrul organizației (F. Mann și R. Katz, apud Vlăsceanu, 1993). Combinarea optimă a celor trei tipuri de deprinderi este dictată de ambianță: nivelul ierarhic la care se situează managerul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
1999), Eul și personalitatea, Editura Trei, București. Zlate, M. (2004), Leadership și management, Editura Polirom, Iași. Adrian BRATE* Orientări actuale în studiul stresului ocupațional și perspective ale dezvoltării sănătății în muncă Abstract The article emphasizes the importance of elaborating a conceptual and methodological framework in the dynamic process of intervention in occupational stress and promoting employee health. Some specific implications of the methodological and practical utility of the models for the development and testing of effective prevention interventions for occupational health
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
view of I/O psychology are operationalized and some future development directions and perspectives for the psychosocial health and occupational stress management in the XXI century are discussed. Key words: occupational stress, stress management, occupational health, psychosocial health. 1. Cadrul conceptual și metodologic pentru diagnoza și intervenția eficientă în managementul stresului ocupațional și promovarea sistematică a sănătății în muncă Activitatea umană legată de o profesiune este emergentă din interacțiunea factorilor psihobiologici, socioculturali și organizațional-ocupaționali. Ca modalitate esențială a existenței umane, ce
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
explicit că relația dintre stresorii ocupaționali-organizaționali și efectele S.O. este moderată/mediată de o multitudine de factori (caracteristici individuale genetice, dobândite sau situaționale specifice). Există modele care preferă focalizarea pe factori direct (ușor) măsurabili/operaționabili decât pe cea categorii conceptuale abstracte; unele pun accent pe percepția individuală a S.O., ignorând antecedentele obiective, iar altele omit procesul evaluării cognitiv-afective, care, la rândul lui, devine concept central pentru noi modele. Cercetătorii au ajuns la acorduri parțiale referitoare la care secvență procesuală (unde
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
au ajuns la acorduri parțiale referitoare la care secvență procesuală (unde și cum intervine) este moderată sau mediată de factori contextuali, resurse materiale sau psihologice și/sau caracteristici individuale „de rezistență” la stres. Divergențele de opinii sau chiar unele dezvoltări conceptuale complementare privesc următoarele domenii, care deschid/impun cercetări pe viitor: clarificarea terminologiei S.O. (stresul ca stimul extern vs. răspuns vs. interacțiune persoană-situație) și a delimitărilor conceptuale, operaționalizarea mai eficientă a constructelor care urmează să fie măsurate pentru creșterea validității
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
caracteristici individuale „de rezistență” la stres. Divergențele de opinii sau chiar unele dezvoltări conceptuale complementare privesc următoarele domenii, care deschid/impun cercetări pe viitor: clarificarea terminologiei S.O. (stresul ca stimul extern vs. răspuns vs. interacțiune persoană-situație) și a delimitărilor conceptuale, operaționalizarea mai eficientă a constructelor care urmează să fie măsurate pentru creșterea validității relativă la construct. lungimea (întinderea în timp) și „încărcarea” secvenței cauzale a procesului S.O. cu cât mai multe variabile-criteriu (de exemplu performanță individuală, eficiență organizațională, satisfacție
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
stresului, Editura Alma Mater, pp. 32-77. Derevenco, P.; Anghel, I. și Băban, A. (1992), Stresul în sănătate și boală, Editura Dacia, Cluj-Napoca. Israel, B.A.; Baker, E.; Goldenhar, L.M.; Heaney, C.A. și Schurman, S.J. (1996), „Occupational stress, safety, and health: Conceptual framework and principles for effective prevention interventions”, Journal of Occupational Health Psychology, vol. 1, nr. 3, pp. 261-286. Kasl, S.V. (1996), „The influence of the work environment on cardiovascular health: A historical, conceptual and metodological perspective”, Journal of Occupational Health
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
S.J. (1996), „Occupational stress, safety, and health: Conceptual framework and principles for effective prevention interventions”, Journal of Occupational Health Psychology, vol. 1, nr. 3, pp. 261-286. Kasl, S.V. (1996), „The influence of the work environment on cardiovascular health: A historical, conceptual and metodological perspective”, Journal of Occupational Health Psychology, 1, pp. 42-56. Nefiodow, L.A. (1997), „Der Gesundheitsmarkt - Die zukuenftige Lokomotive der Wirtschaft. Auf dem Weg zum sechsten Kondratieff”, Gdi impuls, nr. 3, pp. 13-22. Pitariu, H. (1996). „Inginerii în contextul tranziției
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]