6,024 matches
-
Și soft ale ecoturismului La rândul ei, Societatea Internațională de Ecoturism ne oferă o definiție diferită a ecoturismului: „călătorii responsabile, în arii naturale care protejează mediul Și cresc bunăstarea localnicilor” (TIES, 2006). După cum se poate vedea, din definițiile anterioare putem concluziona că ecoturismul este o formă de turism practicată în mediul natural, care pendulează între o atitudine pasivă sau activă a turiștilor cu privire la conservarea Și protecția naturii. La nivel instituțional, ecoturismul a fost menționat în anul 1992, în Agenda 21. În
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
memorialiști vor să sugereze. În plus, atunci când Ludovic al XIII lea nu se află pe câmpul de luptă, participă la toate întrunirile de consiliu și impunea tuturor dorințele sale. După ce a analizat cu atenție corespondență dintre cardinal și rege, Tropin concluzionează:"Richelieu, fiind însărcinat cu executarea dorințelor regelui desigur că le a imprimat cu forța să; de aici apare în postura de creator al guvernatorilor, intendenților, generalilor, ambasadorilor,etc, cărora le comunica dorințele regelui. Fără nicio îndoială, trăsăturile politicii regale erau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
există astăzi înregistrată că manuscrisul nr 3858 în Cabinetul Manuscriselor Bibliotecii Naționale din Paris. În acest manuscris regele notă:"Meminero me esse ifra Deum. Ludovicus “, adică"Îmi voi aminti că Dumnezeu e mai presus de mine. Ludovic". De aici putem concluziona că acest tip de compuneri erau de fapt atât exerciții lingvistice, cât și lecții de moralitate. În 1651, pe când avea numai treisprezece ani, a tradus o parte din opera lui Caesar De Bello Gallico, o lucrare motivaționala în acele timpuri
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
felul în care creșterea economică este afectată de imperfecțiunile pieței. Th. Schultz referidu-se la efectele externe ale capitalului uman spunea: Specializarea, capitalul uman specializat, creșterea profiturilor (din investiția în capital uman) și creșterea economică merg mână în mână. Se poate concluziona că țările sărace tind să aibă o rată marginală de recuperare a capitalului fizic mai mare datorită a două efecte contradictorii ale capitalului uman: Unei crize relative de forță de muncă necalificată dar, în același timp, Lipsa relativă de capital
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
a revizuit modelele neoclasice de creștere economică de tipul Sollow - Swan dar exceptând cadrul formalizat nu a adus nimic nou față de marea operă a lui Adam Smith. Poate de aceea Kurz și Salvadori, evaluând noile modele de creștere economică, au concluzionat că teoria creșterii “endogene” este “old wine in a new goatskin”. CAPITOLUL 3 MODELUL CAPITALULUI UMAN Introducere Multe studii teoretice și empirice au găsit o puternică corelație pozitivă între capitalul uman și nivelul performanțelor economice și sociale ale unei țări
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
de 5% in cazul tuturor economiilor din acest grup, cu excepția Japoniei), toate economiile Asiei de Est cu excepția Chinei au inregistrat un progres de până la 20% la inceputul anilor ’90; era de peste 30% in Japonia, Coreea și Singapore. Dupa cum au concluzionat Behrman si Schneider, in ultima perioada a anilor ’80 procentele de inscriere in invățământul primar in aceste economii nu sunt cu mult mai diferite decat media celorlalte regiuni in curs de dezvoltare, dar au avut rate de inscriere in invățământul
Capitalul uman şi dezvoltarea economică Influenţele capitalului uman asupra dezvoltării economice by Mircea ARSENE () [Corola-publishinghouse/Science/100960_a_102252]
-
NATO s-a dovedit a fi o garanție de securitate pentru noile democrații europene care se manifestă prin participarea cu forțe militare remodelate la acțiuni de impunere a păcii sau de apărare comună. În această ordine de idei se poate concluziona că, într-o lume în curs de globalizare, siguranța furnizată de existența unei stări de securitate la nivel global sau lipsa acesteia afectează într-o oarecare măsură transformarea sistemelor militare pentru adaptarea la lupta împotriva noilor forme de amenințări. Restricțiile
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
împotriva terorismului sunt cele care au asigurat o bună centralizare a informațiilor dar, mai ales, o sintetizare și apreciere a acestora. Interpretarea informațiilor va urmări să clarifice semnificația datelor și informațiilor să anticipeze posibilele lor influențe și evoluții, precum și să concluzioneze dacă acestea confirmă sau modifică situația deja cunoscută (îndeosebi dacă reliefează creșteri de risc și dacă impun necesitatea unui supliment de cercetare și pe ce termen). Astfel spus este vorba de a stabili cine ce anume a făcut și de ce
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
sa; acesta nu trebuie să fi avut ură față de victime; victima potențială nu trebuie să aibă cunostință a priori de sindromul Stockholm, deoarece, a fi cunoscut de către cel aflat într-o asemenea situație, face să-i scape cel mai adesea. Concluzionând, cele trei aspecte ale sindromului Stockholm sunt: sentimente pozitive ale victimei față de terorist; sentimente negative ale victimei față de autorități; sentimente pozitive ale teroristului față de victimă. Negociatorii trebuie să fie în măsură să recunoască și să facă față primelor două aspecte
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Miège recunoaște specificul propriu informațional și comunicațional al obiectelor tehnice sau, așa cum preferă să le denumească, al dispozitivelor tehnice astfel încît o parte importantă din cunoștințe este fixată în interiorul lor, ele acompaniind constant toate mișcările în curs. De aceea, putem concluziona că o cunoaștere a acestor tehnici pare mult mai importantă decît un discurs valorizator, deși efectele lor sînt greu de identificat și de anticipat, ele apărînd în relații complexe cu lucrurile și evenimentele pe care le susțin. O ultimă deschidere
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
deschisă răsturnării acestora. Lecția a XII-a LEGEA CELOR TREI STĂRI Care pe care • Contrareforma catodică • Vocea vieții • Marea întoarcere a imediatului • Istoria: intrare și ieșire • Trei epoci în același timp CARE PE CARE Mi-aș fi dorit, înainte de a concluziona, să clarific un secol prin altul. O basculare prin alta. "Viețile paralele" de odinioară puneau alături un grec ilustru și un roman ilustru. Permiteți-mi să încerc un joc de oglinzi între secolul al XVI-lea și secolul XX un
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
construi pe aceste baze și cu aceste materiale", scria Lucien Herr în 1894 în Revista universitară. Iar în Revista de metafizică și morală (martie 1896), Andler considera în mod monstruos că se făcea "sociologie fără istorie". Este o falsă știință, concluziona el, "care nu poate nici rezolva, nici măcar pune" problemele de care se ocupă, iar "singurul sfat de îmbunătățire a metodei pe care-l putem da cercetătorilor angajați pe o cale unde totul este tenebros, este să-i descurajăm." Iar Daniel
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
se reflectă direct în modul de funcționare a sistemului politic. În timp ce în Franța și, mai ales, în Italia scrutinul anticipat constituie mai degrabă o regulă, în Germania alegerile anticipate sunt cu totul și cu totul excepționale. În ce privește România, vom putea concluziona că norma constituțională acționează în sensul excluderii alegerilor anticipate din viața politică sau, cel puțin că nu le favorizează, limitând drastic puterea președintelui în această materie, deși prerogativa îi este dată acestuia. Practic, puterea președintelui de a dizolva Parlamentul este
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
că "este cel mai prost sistem de vot posibil"; la rândul său, vicepreședintele liberal Adrian Iorgulescu a recunoscut că "legea în discuție naște mai multe probleme decât rezolvă"; pe aceeași lungime de undă cu aceștia, liderul PSD Mircea Geoană a concluzionat: "este clar că această lege trebuie reanalizată"379. De unde însă această bruscă aversiune față de ceea ce până mai ieri era considerat panaceul însănătoșirii vieții noastre politice? O vom explica invocând un caz concret: alegerile pentru Senat din circumscripția electorală Argeș. Aici
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
referă la întrebarea dacă cele două sunt sate sărace sau nu. Judecând după câteva aspecte relevante cum ar fi, infrastructura, posibilitățile de angajare și de obținere a veniturilor, după venitul familiei obținut în medie de fiecare dintre ele, se poate concluziona că Tălmăcelul este mai puțin sărac decât Ludoșul. Totuși, nu răspundem la întrebarea inițială. Studiile sociologice actuale abordează problematica sărăciei comunitare într-un mod foarte riguros, utilizând criterii bine delimitate de determinare a ei. Dificultatea determinării sărăciei comunitare constă în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu ocupație de agricultor; * sunt persoane care cred ca pot să-și controleze viața; * optimiști în legătură cu viitorul; * cei ce consideră că nivelul de viață al țăranului este mai bun acum decât pe vremea colectivizării. Urmărind cele patru profiluri, se poate concluziona că ipoteza enunțată se confirmă. Mai mult, observația ce se impune, este aceea că cei ce agreează schimbarea manifestă în același timp și alte atitudini / comportamente / tipuri de strategii care țin de modernitate (sentimentul controlului asupra propriei vieți, acceptarea riscului
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
pentru norme absolute; 2) slăbirea ideii că pentru bunul mers al societății sunt necesare norme și valori tradiționale și 3) relativizarea și ajustarea normelor, astfel încât acestea sunt mai consistente cu experiențele cotidiene ale oamenilor (Inglehart, 1997). Alți autori în schimb, concluzionează în urma unor cercetări de teren că normele tradiționale rămân neschimbate în perioadele de dezvoltare economică și socială accelerată. Ce se poate spune despre tradiționalism, modernitate și postmodernitate la nivel individual și la nivel socio-cultural în spațiul românesc? Produce modernizarea intr-
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ca variabilă explicativă pentru o serie de strategii acționale. Astfel, modernitatea socio-economică poate fi considerată variabilă independentă pentru comportamente ce presupun asumarea unui risc, cum ar fi realizarea unor investiții, demararea unor afaceri. Într-un astfel de studiu, Sebastian Lăzăroiu concluzionează că cu cât un individ este mai tânăr, cu cât are o atitudine mai favorabilă față de reforma economică, cu cât are o modernitate socio-economică mai ridicată și posibilitatea de a accesa relații sociale utile și în condițiile în care are
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
al ortodoxiei ca religie, prin faptul că aceasta a fost un suport permanent pentru identitatea națională și inclusiv prin faptul că instituțiile statului au avut după 1989 o relație activă, nu doar formală cu instituția religioasă (Dungaciu, 2004, Heintz, 2004). Concluzionând, am putea spune că românii se plasează la polul tradiționalist în ce privește credința și participarea religioasă. Atitudinea față de rolul femeii în societate este tratată pe larg în EVS 1999, printr-o serie de itemi ce pot fi văzuți în graficul și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
mod consistent, mai ales de către subiecții din rural. Desigur că există și nuanțări ale acestei opinii, caracteristice anumitor categorii sociodemografice (vezi tabelul de mai jos; în tabel au fost trecute doar categoriile sociodemografice ce au avut valori reziduale ajustate semnificative). Concluzionând, România este puțin înclinată să îmbrățișeze valori de tip hedonist. În ce privește dezvoltarea personală, una din nevoile superioare amintite de obicei în discuția despre postmodernitate, aceasta este valorizată chiar și în rural: 67,7 % consideră că e bine " Să se pună
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
venit ridicat, cu studii medii și ca regiune, cei din Oltenia. Muntenia și Moldova sunt semnificativ mai înclinate să opteze pentru "Rău" (calculul valorilor reziduale ajustate). Totuși deși interpretarea primară a acestor doi itemi arată o opinie favorabilă, nu putem concluziona că ruralul românesc este înclinat majoritar spre nevoi superioare. Analize mai aprofundate, arată că populația României în general, atât urbanul cât și ruralul este puțin preocupată de astfel de nevoi (Voicu, 2005: 187). 3.3. Tradiție, modernitate, postmodernitate în Tălmăcel
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
acestei întrebări, prezentate comparativ cu situația gospodăriilor din țară, sunt exprimate în graficul nr. 3.6. Se poate observa o modernitate mai ridicată a gospodăriilor din Tălmăcel, acestea fiind mai bine dotate cu aparatură modernă decât cele din Ludoș. Putem concluziona așadar, cel puțin din aceste două puncte de vedere, o modernitate mai ridicată a Tălmăcelului. De asemenea, la aproape toți itemii ce se referă la aparatura modernă, modernitatea gospodăriei este mai ridicată în cele două sate față de gospodăriile din țară
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din punct de vedere al gradului de tradiție, modernitate și postmodernitate elementele care o indică pe aceasta din urmă fiind aproape inexistente. Cu greu se pot face diferențieri între ele din acest punct de vedere. De asemenea este dificil de concluzionat, că un sat este mai modern sau mai tradițional decât celălalt, întrucât ambele au atât elemente de tradiționalism, cât și de modernitate. Cel mult, am putea spune că în Tălmăcel întâlnim un tradiționalism mai apropiat de sensul său comunitar, adică
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
modernitate. Cel mult, am putea spune că în Tălmăcel întâlnim un tradiționalism mai apropiat de sensul său comunitar, adică mai înclinat spre comportament imitativ, coeziune, comportament de întrajutorare. Urmărind itemii relevanți pentru cele trei, tradiționalism, modernitate și postmodernitate, se poate concluziona faptul că tradiționalismului este mult mai bine reprezentat, decât celelalte două. Modernitatea își face simțită prezența mai ales la nivelul dotării gospodăriei și mai puțin la nivel atitudinal. Iar mentalitățile, atitudinile, valorile, comportamentele și strategiile de viață caracteristice postmodernității sunt
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
și mai realistă a comunității. Același autor consideră că sistemul comunitar are patru caracteristici de bază: o atitudine refractară a oamenilor față de schimbare, ierarhie socială tradițională bazată pe naștere, mobilitate scăzută și cultură tradițională magică, religioasă, irațională (Burke, 1999: 69-72). Concluzionând, trebuie să remarcăm multiplele sensuri ale termenului de comunitate (au fost identificate peste 90 de utilizări distincte ale acestuia). Realizând un inventar al definițiilor date comunității în literatura de specialitate între 1954 și 1973, Sutton și Munson au arătat că
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]