8,354 matches
-
multor caracteristici calitative. 3. Caracteristicile alese după care se apreciază nivelul calității producției trebuie să ofere posibilitatea verificării în timp a stabilității produsului omologat, fie după prevederile STAS-urilor. Criteriile specifice reflectă caracteristicile calitative ale fiecărui produs industrial în parte, concretizate în parametrii tehnico economici ai acestuia, fiind în funcție de particularitățile sistemului sau subsistemului industrial de care aparține. Ca exemplu se pot menționa cîteva criterii specifice la unele produse aparținînd de industrii diferite: * la motoare tehnice: raportul de compresie, putere, consum/h
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3149]
-
se mențină peste 2%. Acestă cantitate mare de carbon provine din reintroducerea în circuitul natural a carbonului legat, în timpul erelor geologice în diferite roci (calacar), sau resurse energetice tradiționale (fosili) (cărbune, gare naturale, petrol). Efectele directe asupra biosferei s-au concretizat în creșterea temperaturilor. Acestea aduc schimbări esențiale, prin producerea “efectului de seră”, care, în mediu, în biosferă, se manifestă rpin schimbări climatice și ecologice esențiale, precum: * creșterea temperaturii; * modificarea regimului precipitațiilor; * modificarea geografic glaciară; * schimbarea în dinamica și structura populațiilor
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
sunt esențiale în asigurarea calității produselor și adecvarea acestora la cerințele din ce in ce mai exigente ale pieței. Activitatea de cercetare-dezvoltare este unul din factorii principali care influențează atât dezvoltarea economică, cât și succesul unor firme și întreprinderi. Succesul activității de cercetare-dezvoltare se concretizează prin alimentarea pieței cu produse din ce in ce mai performante, prin înnoiri tehnologice, prin creșterea ritmului de dezvoltare a economiei naționale și a productivității, păstrarea nivelului de competitivitate pe piață, creșterea beneficiilor și, în mod deosebit, printr-o riguroasă și îndelungată supraviețuire a
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
și în tehnologia de prelucrare, prezentate sub formă de plan de operații, itinerar tehnologic sau orice document care indică modul de realizare a produsului; b) Algoritmul de executare a controlului succesiunea logică de prelucrare a datelor de intrare ce se concretizează prin răspunsul la unele cerințe (întrebări) care constituie în același timp și principiile (condițiile) de bază pe care trebuie să le satisfacă în final tehnologia de control. Cerințele sunt corelate între ele și se succed în următoarea ordine: CE trebuie
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3154]
-
-și satisface optim, ca în cazul de față, nevoi spirituale. În ultimă instanță, persoane cu o moralitate minimă, înclinate cu precădere spre păcălirea celuilalt.. De altfel, în bar, făcînd mental portretul-robot al omului nou (de afaceri), acesta s-a și concretizat imediat în finalul vizitei noastre exploratorii la elegantul sediu. Ne-am ridicat, i-am mulțumit pentru tratație și, lăsîndu-l să treacă pe la barman (care mă cunoștea foarte bine) să plătească, m-am îndreptat spre ieșire. În momentul în care m-
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
parte, și exigențele școlare, formulate și prezentate elevului prin diferite metode instructiv-educative. Neconcordanța între aceste două aspecte este expresia insuccesului, a eșecului școlar. Elevii care prezintă dificultăți de adaptare la exigențele, la programele școlare necesită o atenție sporită din partea școlii, concretizată în elaborarea programelor psihopedagogice individualizate, care vizează restabilirea echilibrului între elev și școală. Este vorba despre trecerea de la psihologia diferențială la pedagogia diferențială, trecere a cărei necesitate a fost subliniată încă de Ed. Claparede. Diferențele interindividuale sunt definitorii pentru gradul
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
acceptat și împărtășit de majoritatea membrilor comunitățiiă; - valorile interiorizate devin principii generale și criterii evaluative în activitatea omului și în relațiile sale cu ceilalți care, împreună cu modalitățile atitudinale stabilizate, formează componentele fundamentale ale orientării personalității sale; - orientarea atitudinal - valorică se concretizează în concepția despre lume și viață, determinând și susținând, vectorial și motivațional, activitatea și comportamentul acestuia; - deși condiționată socio-cultural, orientarea atitudinal-valorică a individului apare ca ceva interior și virtual, ca un determinant subiectiv, ca o cauză ce acționează, din interior
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
câte o ședință cu caracter ideologic, care are ca scop ridicarea nivelului politic al membrilor din echipă. Pentru același scop se va pregăti în cursul lunii ianuarie o teză, care se va prelucra pe linie de partid, pentru a se concretiza sarcinile muncii culturale și astfel să se pornească ca o mobilizare pe linie de partid, pentru întărirea echipelor culturale. 32.Se va efectua un permanent control asupra programelor echipelor culturale, înainte de a fi puse în repetiție și chiar înainte de a
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
țării noastre. Fiind forța cea mai înaintată a clasei muncitoare, partidul întruchipează tot ce e mai bun în poporul nostru, el este inima fierbinte și voința sa colectivă. Principalele direcții ale înfăptuirii conducerii de către partid a muncii de securitate se concretizează în: 1) stabilirea de către partid a conținutului și direcțiilor de acțiune a aparatului de securitate în procesul construirii socialismului, prin directivele și hotărârile date de organele corespunzătoare de conducere ale partidului; 2) aplicarea în aparatul de securitate a principiilor de
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
consolidarea cuceririlor revoluționare socialiste. Locul organelor de securitate în mecanismul statului este acela de aparat specializat în cadrul administrației de stat. Ele funcționează în structura organizatorică a Ministerului de Interne, organ central al administrației de stat. Rolul organelor de securitate este concretizat în atribuțiile ce le sunt fixate prin lege privind înfăptuirea politicii partidului și statului în domeniul apărării securității statului. Partidul Comunist Român a orientat și îndrumat permanent activitatea organelor de securitate, astfel încât ele să-și poată îndeplini în bune condiții
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
linie de miliție o reprezintă furturile din avutul personal și obștesc, precum și cea de lovire. Starea infracțională generală este în scădere, aproape la toate genurile de infracțiuni. O activitate susținută s-a desfășurat pentru pregătirea contrainformativă și antiinfracțională a populației, concretizată în peste 114 acțiuni, care au cuprins toate întreprinderile miniere și localitățile din zonă. 2.Potrivit ordinului dat pentru prevenirea pătrunderii în Valea Jiului a oricăror elemente care au suferit condamnări, în intervalul septembrie 1977 - iulie 1978, organele de securitate și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ale noului curs istoric problema sfărmării vechiului aparat de stat și a construirii unuia nou, capabil să îndeplinească cu intransigență și discernământ obiectivele și sarcinile revoluției. Concepția și practica partidului nostru în aplicarea acestei teze fundamentale a marxism-leninismului s-au concretizat în transformarea revoluționară a vechiului aparat de stat, menținându-se ceea ce a fost progresist, ceea ce s-a atașat trup și suflet intereselor revoluției și înlăturându-se, totodată, ceea ce s-a opus noului. Toate acestea au fost însoțite de crearea structurilor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
principiul înscris în Programul partidului, „Conducerea de către partid trebuie să se exercite nu din afară, ci dinăuntrul organismelor sociale, de stat și economice”. În practica vieții noastre politice, acest principiu - care stă la baza afirmării rolului conducător al partidului - se concretizează în activitatea nemijlocită a organelor și organizațiilor de partid, a fiecărui comunist. Apare deci cu claritate necesitatea creșterii rolului organelor și organizațiilor de partid din organele de securitate, a activității politico-organizatorice desfășurate de acestea, a acțiunii practice a fiecărui comunist
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
publică prin acte de dezordine, manifestări anarhice sau alte acțiuni de natură a tulbura ordinea și liniștea publică prin acte de dezordine, manifestări anarhice sau alte acțiuni de natură a afecta ordinea și securitatea; c.controlul permanent, nominal, cu răspunderi concretizate pe ofițeri, asupra tuturor persoanelor pretabile la acțiuni așa-zis protestatare, asigurându-se neutralizarea acestora; d.asigurarea măsurilor de securitate și ordine în toate locurile unde se vor desfășura acțiuni. II.MĂSURI ORGANIZATORICE 19. Pentru organizarea, conducerea și controlul tuturor
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
îndeplinirea misiunilor încredințate: -O importantă premisă a formării acestor trăsături o constituie cultivarea idealului comunist de viață, care reunește ca o chintesență aceste calități superioare. -Dezvoltarea unei conștiințe politice, proces în care cunoașterea aprofundată a politicii creatoare a partidului nostru - concretizată în perioada pe care o parcurgem în documentele Congresului al XIII-lea, în cuvântările tovarășului Nicolae Ceaușescu - este un factor de prim ordin. -Pregătirea profesională temeinică - un factor important rezultând din adevărul că a educa asemenea calități înseamnă a forma
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
sunt atribuite însușiri omenești necuvântătoarelor: Rapsodii de primăvară de George Topîrceanu; Ce te legeni... de Mihai Eminescu; Iarna pe uliță de George Coșbuc. O altă figură de stil întâlnită în poeziile de la clasele mici este repetiția, cu rol de a concretiza, a accentua ceea ce poetul consideră esențial în sentimentele pe care le trăiește. În poezia Scrisoarea III de Mihai Eminescu, identificăm repetiția în versurile: „Mircea însuși mână-n luptă vijeliangrozitoare, Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare...” De același poet
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
conflict cu Subiectul sau care reprezintă un obstacol vremelnic pentru Subiect. Ca și acesta din urmă, el este un căutător, iar narațiunea este articulată în funcție de căutările lor conflictuale: în Problema finală, Holmes reprezintă Subiectul, iar Moriarty Antisubiectul. Dacă Subiectul este concretizat ca PROTAGONIST la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ a narațiunii, Antisubiectul este concretizat ca ANTAGONIST. ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Rastier 1973. Vezi și ANTIREMITENT. argument [argument]. 1. Rezumatul unei narațiuni (constînd, îndeobște, din MIEZURILE cele mai importante din acea narațiune
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
și acesta din urmă, el este un căutător, iar narațiunea este articulată în funcție de căutările lor conflictuale: în Problema finală, Holmes reprezintă Subiectul, iar Moriarty Antisubiectul. Dacă Subiectul este concretizat ca PROTAGONIST la nivelul STRUCTURII DE SUPRAFAȚĂ a narațiunii, Antisubiectul este concretizat ca ANTAGONIST. ¶Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Rastier 1973. Vezi și ANTIREMITENT. argument [argument]. 1. Rezumatul unei narațiuni (constînd, îndeobște, din MIEZURILE cele mai importante din acea narațiune). 2. În cuvintele lui Aristotel, mulțimea de evenimente implicate semnificativ în ACȚIUNEA
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
unor ROLURI șablonizate (eiron sau țap ispășitor, alazon sau lăudăros, ingenua, femeia fatală, încornoratul) sau TIPURI; și în funcție de faptul dacă acestea corespund la anumite SFERE DE ACȚIUNI (aceea a EROULUI, sau aceea a RĂUFĂCĂTORULUI, de ex.), sau de modul cum concretizează anumiți ACTANȚI (REMITENTUL, DESTINATARUL, SUBIECTUL, OBIECTUL). Deși termenul de personaj este foarte frecvent folosit cu referire la existentele din universul de situații și evenimente povestite, el trimite și la NARATOR sau NARAT. 2. Un actor; un existent angajat într-o
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1978; Ejxenbaum 1971b [1983]; Erlich 1965. subiect [subject]. Un ACTANT sau ROL fundamental la nivelul structurii narative profunde, în modelul greimasian. SUBIECTUL (analog EROULUI de la Propp și LEULUI de la Souriau) caută OBIECTUL. La nivelul unei structuri narative superficiale, el este concretizat ca PROTAGONIST. ¶Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983. Vezi și MODEL ACTANȚIAL, ROL ACTANȚIAL, ANTISUBIECT, AUXILIANT, SCHEMĂ NARATIVĂ, PARCURS NARATIV. substanță [substance]. În concepția lui Hjelmslev: în opoziție cu FORMA, realitatea (materială sau semantică) constituită din
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
ar putea decurge astfel din aceeași structură de susținere. ¶Pe de altă parte, unii cercetători ai narațiunii (și, mai exact, ai basmelor și miturilor) consideră transformările ca fiind operațiuni intertextuale, și nu intratextuale. După Propp, de exemplu, acțiunile specifice care concretizează FUNCȚIILE ce constituie componenții fundamentali ai oricărui basm se pot schimba de la un basm (sau un set de basme) la altul, iar schimbările (care ar putea fi considerate ca urmînd o evoluție istoricește determinată, cu fantasticul devenind rațional de pildă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sustragerii, indiferent sub ce formă, a Moldovei și a Munteniei de sub dominația lor, se impunea inaugurarea unei noi politici, în primul rând față de cele două Principate. Urmarea acestor considerente a fost modificarea substanțială a statutului lor juridic. Ea s-a concretizat în instaurarea domniilor fanariote, prin numirea, mai întâi la Iași și apoi la București, a lui Nicolae Mavrocordat”. Așadar, în fragmentul de mai sus, citat de noi, se propune, drept consecință a anului 1711, inaugurarea de către Poartă a unei noi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la Iași și apoi la București, a lui Nicolae Mavrocordat”. Așadar, în fragmentul de mai sus, citat de noi, se propune, drept consecință a anului 1711, inaugurarea de către Poartă a unei noi politici, modificarea substanțială a statutului juridic al Principatelor, concretizată în instaurarea domniilor fanariote. Se cuvine să accedăm însă la evidența că domniile fanariote (ca origine a domnitorilor) precedează anul 1711 și că domnitori de origine română vor urma „domniei fanarioților” instaurată în 1711 (Racoviță, Callimachi, de pildă). Problema constă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
să împiedice avansul singular al Rusiei și anume războiul Iranului, căci fără neutralitatea acestei țări Rusia nu se putea aventura în ostilități militare antiturcești. Până la izbucnirea războiului cu Iranul, Rusia a reușit să atragă Poarta în negocieri, care se vor concretiza în Convenția de la Akerman, din 7 octombrie 1826. Și de această dată chestiunea greacă n-a fost luată în discuție. Totuși, țarul avea în vedere o arie destul de largă a problematicii orientale, ceea ce explică existența între hârtiile lui Nesselrode a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în termeni geopolitici și geostrategici.26 Deși această viziune și-a păstrat amprenta, mai ales la nivelul unor State Membre, până la finalul celei de-a cincea extinderi, pe măsură ce decizia elaborării principiilor, strategiilor și programelor de aplicare a procesului aderării se concretiza, s-a ajuns și la discutarea modalității în care Uniunea Europeană va negocia cu statele candidate. Pentru Statele Membre, negocierile de aderare însemnau o formă semnificativ diferită de alte negocieri ale Uniunii Europene pe scena internațională.27 Statele aspirante la statutul
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]