1,115,748 matches
-
undeva "la intersecția politicului cu tehnologia și transformarea socială". Națiunile nu sunt legate strict doar de existența unui stat, ci și de nivelul de dezvoltare tehnică și economică. De aceea, "națiunile și fenomenele asociate lor trebuie deci analizate în termenii condițiilor și cerințelor politice, tehnice, administrative sau economice". Teoria lui Gellner se înscrie într-o teorie mai amplă, pe care Anthony D. Smith 7 o numește modernista, care susține că naționalismul este ideologia ce exprimă însăși modernitatea. Smith identifica patru orientări
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
sunt specifice epocii moderne); evidențierea faptului că identitățile colective sunt social-create și că, în consecință, națiunea este un produs cultural creat de elite pentru a servi unor necesități și interese; angajarea în explicații sociologice care derivă națiunile și naționalismul din condițiile socio-politice ale modernității, folosind o metodă ce utilizează date din lumea recentă și contemporană. În toate orientările amintite s-au formulat definiții ale naționalismului. Combinând elementele moderniste cu cele ale definițiilor postmoderne, Smith 9 definește naționalismul drept "mișcarea ideologică pentru
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
disputat pe această temă: modernismul și perenialismul. Modernismul susține că: națiunile sunt în totalitate moderne (apărute după Revoluția Franceză) și în mod necesar doar moderne, "consecințe inevitabile ale revoluțiilor care constituiau modernitatea" și, de aceea, pe cale de a dispărea odată cu condițiile modernității. Națiunea este "o comunitate politică teritorializată, o comunitate civică de cetățeni egali", creată de către elite în mod conștient, divizate în grupuri sociale cu interese specifice și ale cărei principii de solidaritate sunt găsite în comunicare și cetățenie. A face
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
de drept penal și administrativ, al căror scop a fost de a reabilită victimele. Există despăgubiri pentru cei care au fost închiși în închisoare, în măsura în care acest lucru s-a putut dovedi. A. R.: Câți au primit asemenea despăgubiri? R. G.: Condiția este că victima să fi petrecut cel putin 6 luni în închisoare pentru a primi acea așa-numita pensie de victimă. Există, de exemplu, si încercări din partea societății de a reabilită victimele. A. R.: Ați putea da un exemplu? R.
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
persoanelor de sex feminin, atât pe linie clinică, didactica sau de cercetare. Deși nu s-au găsit suficiente explicații ale fenomenului, s-a menționat că femeile au negociat într-o proporție mult mai mică de situatii diferite avantaje salariale, ale condițiilor de muncă sau ale promovării cu factorii decizionali. În multe situații, femeile au demarat cu mai multe dificultăți activități organizatorice necesare pentru desfășurarea unor evenimente profesionale de mare anvergură. Pornind de la aceste realități, există eforturi la nivel legislativ și prin
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Cu toate astea, sunt doriți de partidele politice, pentru ca le mai spală acestora imaginea conferindu-le credibilitate. Or, conform lui Vitalie Ciobanu, sarcina rezervată intelectualilor din Basarabia este tocmai aceea de a defini ce anume înseamnă europenizare, insă adaptat la condițiile socio-economice specifice din Republică Moldova, pentru că altfel discursurile despre Europa, modernizare sau europenizare n-ar avea nicio aderenta la o populație sărăcita și debusolata de o clasă politică coruptă de la care așteaptă cel putin salvarea economică. Din punct de vedere
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
prin retrezirea imaginii eroilor istoriei noastre. Însă, pentru alți pașoptiști, Europa nu este altceva decât un țărm al salvării: orientalismul și trecutul este abandonat de o elită ce căuta rapid o cale pentru un destin ce-i pare incert în condițiile decadentei militare, economice și politice ale imperiului otoman. Consecință va fi că generația următoare, prin Titu Maiorescu, ajunge la o critică a formelor fără fond care condamna ineficientă modernizării forțate prin importul de instituții formale, exterioare și neadecvate moravurilor sau
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
Ceaușescu" (pp. 115-200) și "Identitatea discursiv-narativă a femeii între comunism și postcomunism: presa scrisă, istoria orală și imaginarul social" (pp. 203-286). Prima parte grupează studiile Georgetei Ghebrea, Alinei Ilinca & Liviu Marius Bejenaru și al lui Radu Clit, ce abordează problemă condiției femeii și modelarea socio-culturală a relațiilor între femei și bărbați.În studiul "Contextul de acțiune a egalității de gen înainte de 1989" (pp. 27-50), Georgeta Ghebrea ne propune o perspectivă care îmbină "analiza și evaluarea politicilor publice bazată pe elemente tehnice
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
regimului comunist, faptul ca egalitatea nu a implicat afirmarea și respectarea egală a valorilor femeilor și a bărbaților, ci mai curând impunerea standardului masculin și tratarea femeilor ca bărbați (p. 76). Pentru o maibună înțelegere a rolului femeii și a condiției acesteia în societatea comunistă, în "Modelul femeii comuniste: Elenă Ceaușescu sau Ana Pauker?" (pp. 83-111), Radu Clit propune compararea profilul Elenei Ceaușescu cu celal Anei Pauker, pe de o parte, si, pe de alta, raportarea rolului primei la situația politică
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
din jur" (p. 232). "Aceste femei nu se plâng de dublă povară a muncii în casă și în afara ei (la serviciu); nu vorbesc despre nevoia de emancipare, ci despre continuitate și adaptare, despre nevoia de confort și promovare" (p. 251). Condiția femeii în societatea românească de astăzi este surprinsă de Alină Hurubean în articolul ""Emanciparea prin munca" și reconstrucția statutului femeii: o privire dinspre postcomunism" (pp. 255-286). Potrivit autoarei, în societatea românească actuala asimetriile și inegalitățile de gen sunt prezente și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
cu nebunia. Fenomenul ia amploare și pe fondul urbanizării Europei și a surclasării agriculturii (sat) de către comerț (oraș). Întocmai că în problema contemporană a maidanezilor, se operează distincții între săracii "buni", locali, și cei "străini", culpabili exclusiv în baza propriei condiții alogene. E drept că aceste distincții sunt trasate de către autorități, Biserica având un rol decizional central în acest proces, nu de către populație; dar, întocmai ca în cazul maidanezilor, o importantă parte a populației aprobă și astfel reproducea noul consens social
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
la natură. Mihăilescu subscrie la ideea înlocuirii antropomorfismelor de tot felul cu o forme specifice și funcționale de ecocentrism, dar atrage atenția asupra absolutizării drepturilor animalelor, omul ajungând astfel să aibă numai responsabilități față de acestea, și niciun drept. Ori, în condițiile în care mii de oameni suferă și mor anual din cauza unei raportări inadecvate la problema câinilor vagabonzi, hrăniți de de către tot felul de altruiști care fac astfel de gesturi individuale pentru a își liniști propria conștiința, dar care sunt profund
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
reportajului din perioada interbelică au scris și reportaje. Din capul locului trebuie subliniată ponderea nefiresc de mare pe care o au în economia volumului (mai bine de jumătate din totalul paginilor) analizele din spațiul francez (publicistic, dar și literar), în condițiile în care subiectul cărții este, totuși, reportajul interbelic românesc. Este adevărat - și Radu Ciobotea o demonstrează pertinent - reportajul românesc dintre cele două războaie a fost intens influențat de cel francez. Fapt firesc, câtă vreme încă din secolul al XIX-lea
Istoria la timpul prezent by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10531_a_11856]
-
deranjeze pe altcineva în timpul sacrosant consacrat jurnalului de știri televizate? Cîți dintre foștii mari iubitori ai artei scenice au rămas fideli pasiunilor de altădată (chiar cînd ajung să dispună de mijloace materiale prin care să și le poată satisface) în condiții în care nu sînt împărtășite și de alții? Moda televizorului cu toptanul a înlocuit obișnuința lecturilor, lectura revistelor a înlocuit-o pe cea a cărților, cînd amîndouă nu sînt suplinite de Internet, moda reuniunilor gastronomice nelipsite de la sfîrșit de săptămînă
Universul clișeelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/10551_a_11876]
-
Postscriptum, Vera Călin se regăsește în unele din mărturiile din închisoare ale lui Vaclav Havel, glosînd pe marginea noțiunii de "identitate" și a necesității păstrării sale în toate împrejurările, dar mai ales în cele extreme. "Păstrarea identității asigură echilibrul în condiții traumatizante, împiedică pulverziarea eului", scrie ea, referindu-se, probabil, la propriul ei exemplu, după emigrarea în America, de rezistență la anumite canoane (apetența pentru festivismul gregar și stereotipiile lui, consumismul și frenezia comercială ca mod de viață, tehnologizarea societății americane
Universul clișeelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/10551_a_11876]
-
în America, de rezistență la anumite canoane (apetența pentru festivismul gregar și stereotipiile lui, consumismul și frenezia comercială ca mod de viață, tehnologizarea societății americane); dar mai ales, al altcuiva, aflat la polul opus, și desemnat cu inițiala S., căruia "condițiile obiective ale dezrădăcinării i-au impus modificări în comportament și în ierarhizarea valorilor, modificări care au clătinat structura lui psihologică. Băiatul degajat, generos, distrat, lejer, atras de poezie și apreciind prietenia a devenit un businessman. A supralicitat (...) a imitat peste
Universul clișeelor by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/10551_a_11876]
-
național la istorie, subiecte păzite cu strășnicie. Și atunci, dar și în continuare, după cum a declarat textual domnul ministru Hărdău la o conferință de presă (18.06, la jurnalele de știri ale televiziunilor: ,- Delegații vor veni după subiecte în aceleași condiții de securitate..." Dinspre ținuturile hadesiene s-a auzit un ,-Hi-hi-hi! urmat de un ,-Ho-ho-ho! Hau-hau-hau!... - Hei! Liniște!, se enervează Haralampy. Râdeți ca niște diabolici... Am și eu de zis vreo două și n-am loc de voi... Și zice: - Domnilor
"Stela și cu Arșinel nu mai au umor defel" by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10527_a_11852]
-
cu virtuți mîntuitoare. Asta înseamnă că, prin cunoaștere, nu numai că putem pricepe taina dumnezeiască, caz în care taina, cunoscută fiind, nu mai este taină, dar în plus cunoașterea aceasta este o chezășie a mîntuirii noastre. Așadar, nu credința e condiția mîntuirii, nu harul e cel fără de care nu ne putem izbăvi, și cu atît mai puțin faptele ar fi acelea de care ar atîrna soteria noastră, ci cunoașterea de către om a divinului. Cunoașterea e garanția salvării credinciosului din această lume
O erezie cît o religie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10540_a_11865]
-
așa chip încît partida să fie reușită cu concursul ambelor părți. E nevoie nu doar de inteligență, tact, de ceea ce s-ar numi o vocație colocvială, ci și de o minimă consonanță. Ar fi dificil să interoghezi pe cineva în condițiile unui total dezacord, dar ar fi, în aceeași măsură, fastidios să nu existe nici o deosebire, fie și la nuanță, de opinie. Vorba lui Caragiale: "dacă toți am fi de acord, ce haz ar mai avea?". De asemenea e de dorit
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
pricina au trecut aproape douăzeci de ani, multe păreri mi le-am cam schimbat, dar fraza asta îmi sună și azi în cap, n-am nimic de adăugat. Ba da, am, nu e chiar singura valoare - putința identificării, dar o condiție - cam de neocolit - tot este". Să nu ne închipuim însă că "identificarea", de care vorbește, caracteristic, Georges Poulet, ar fi ceva absolut. E doar o năzuință, niciodată integral împlinită: "Identificarea deplină este o pură imposibilitate în relația critică". Ea nu
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
a "Școlii de la Târgoviște", a unor Alice Botez și N. Steinhardt, d-sa e de părere că "N. Stănescu și I. Alexandru și I. Gheorghe și M. Preda pot fi coborîți, iar L. Dimov și M. Ivănescu urcați", drept o condiție prealabilă pentru a scrie o "istorie literară credibilă a perioadei postbelice". în fine, să ne referim la observația Monicăi Lovinescu, potrivit căreia asităm la o bifurcare a colaboraționismului. Mai întîi "colaborarea" fățișă cu regimul înlăturat în decembrie. Adică "resurgența ceaușismului
Interogații critice by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10535_a_11860]
-
-i un rol catalizator. Noua ordine socială provoacă religiile lumii nu doar la dialoguri interconfesinale și interreligioase, ci și la recunoașterea autorității științei și a statului de drept întemeiat pe o morală profană. Nu doar salvarea individuală, ci și ameliorarea condițiilor de viață la nivel comunitar trebuie să fie noul mesaj transmis de religiile lumii. Fundamentalismul, atât de mult problematizat astăzi, este privit ca un fenomen tipic modern - expresie a tensiunii create între secularizare și religie. În situația creată odată cu atacarea
Vigilența gândirii by Ana Pantea () [Corola-journal/Journalistic/10550_a_11875]
-
el lucrează la fel de liber, de imprevizibil și, la rigoare, mînat de aceleași elanuri insurgente ca și cel occidental, dar o dată pus în fața unui program eclezial, în fața unei provocări a sacralității, el rememorează subit litera erminiei și stilistica transcendenței. În aceste condiții, chiar dacă formal arta românească modernă este una perfect integrată în ideologiile și în experiențele europene, în esență ea trăiește - și în cazurile fericite ea trăiește fertil - " în coduri morale diferite și chiar în paradigme spirituale diferite. Și în cazul în
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
notat? Cum aș fi putut proceda altfel? Faptele nu există dacă nu le povestești, în a le depăna stă tot farmecul!...". Voluptatea investigării se asociază cu cea a relatării, a confesiunii. Cesar scrie scenarii, scrie anonime, sugerează conspirații, de altfel condiția sa primă de delator se suprapune celei de regizor al existenței, de păpușar ce manevrează marionete, într-un cuvânt de autor. în fapt, echivocul privitor la identitatea autorului este cultivat cu intenție. Cine este de fapt Cesar Leofu?... Cesar-autorul. Cesar-personajul
Autorul nu vrea să moară by Daniela Firescu () [Corola-journal/Journalistic/10543_a_11868]
-
din gazetărie i-a sporit încrederea în Poezie, unde înălțimea sensurilor reprezintă și decodare asumată pe cont propriu. Promiteam, cu ceva timp in urma, într-un articol, că voi reveni asupra unei chestiuni umane ce ține de prețuirea aproapelui, în condițiile în care iubirea să, în sensul biblic al cuvântului, nu ne stă la îndemână. Oricum am face, ori de unde am începe, tot peste comunicare și înțelegere dăm, iar de aici, un fel de Izvor al Tămăduirii, curge totul. Printre altele
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]