4,535 matches
-
a făcut subiectul lucrărilor de diplomă al absolvenților facultății sau au constituit subiect de studiu în lucrări de doctorat. Începând cu 1999, în Clinica de Chirurgie Generală a fost numit, în urma concursului Universității de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, în calitate de Conferențiar Dr. Șerban Gavrilescu, care în următorii ani a preluat conducerea Clinicii de Chirurgie Generală, inițial sub forma unei jumătăți de clinică, ulterior prin comasarea celor două entități, formate artificial, a întregii clinicii. Clinica de Chirurgie Generală, astfel întregită în 2002
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de Chirurgie Generală, inițial sub forma unei jumătăți de clinică, ulterior prin comasarea celor două entități, formate artificial, a întregii clinicii. Clinica de Chirurgie Generală, astfel întregită în 2002, a fost condusă ulterior de Prof. Dr. Șerban Gavrilescu, împreună cu proaspătul Conferențiar, numit prin concurs, Dr. Valentin Titus Grigorean. A. În această structură organizatorică noua conducere a clinicii și-a stabilit obiective strategice care să aducă unitatea la un nivel comparativ cu alte clinici chirurgicale din București. Aceste obiective strategice au fost
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
și conectată la Universitatea de Medicină și Farmacie (UMF) „Carol Davila”, București - fiindu-i, în aceleași timp, mărită prin Ordin al Ministrului Sănătății, capacitatea de internare, la 70 de paturi. Odată cu venirea la conducerea acestei clinici a (din anul 2006, Conferențiar - iar din 2008, Profesor și Conducător de Doctorat) Dr. Gelu Onose, pe lângă munca strict practică, de asistență medico-/neuro-recuperatorie, a început să se desfășoare și o activitate academică, onorându -și astfel, cu prisosință, statutul de Centru Național de Referință. Concret
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
de Chirurgie și Ortopedie Pediatrică „Alexandru Pesamosca”, Dr. Aurel Prună, medic primar în Clinica de Chirurgie și Ortopedie a Spitalului Județean Constanța, Dr. Augustin Ilieș, actualmente Șef de Secție Chirurgie și Ortopedie Pediatrică a Spitalului Județean Vaslui, Dr. Sebastian Ionescu, Conferențiar Universitar, Șef al Secției Chirurgie I din Spitalul „Maria Sklodowska Curie”, și medicii Dr. Marcel Oancea, Dr. Oncescu Ion, Dr. Constantin Hahui, Dr. Dan Catană, Dr. Ioan Munteanu, la această dată medic primar la Spitalul Județean din Sibiu. Prima internare
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
profesorului Cosăcescu, „Tumori și distrofii osoase”, urmează aceasta a colegului Marius Teodorescu și se pune acum sub tipar „Chirurgia în asigurări” de Poenaru Căplescu și în curând „Splina și boalele sângelui” de profesorul Alexandru Pop. Capitolul cu chirurgia vaselor a conferențiarului Borza a ieșit de la cenzură și cea a conferențiarului Jovin asupra radiodiagnosticului și radioterapiei este gata” [30]. Se cuvine să mai menționăm remarca ce o face profesorul Iacobovici în legătură cu terminologia medicală: „... limba noastră este în plină transformare, terminologia noastră medicală
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
colegului Marius Teodorescu și se pune acum sub tipar „Chirurgia în asigurări” de Poenaru Căplescu și în curând „Splina și boalele sângelui” de profesorul Alexandru Pop. Capitolul cu chirurgia vaselor a conferențiarului Borza a ieșit de la cenzură și cea a conferențiarului Jovin asupra radiodiagnosticului și radioterapiei este gata” [30]. Se cuvine să mai menționăm remarca ce o face profesorul Iacobovici în legătură cu terminologia medicală: „... limba noastră este în plină transformare, terminologia noastră medicală nu este bine stabilită. Să citez la întâmplare un
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
al asistenței de urgență, sistem în plină desfășurare și dezvoltare, care își caută permanent perfecționarea și realizarea mai eficientă a primului ajutor la locul accidentului, a transportului medicalizat la spitalul de urgență pentru adulți sau copii. Conf. Dr. Diana Cimpoeșu (Conferențiar universitar medicină de urgență la UMF „Gri. T. Popa”, Iași), Dan Deleanu, Gabriel Tatu - Chițoiu, Antoniu Petriș au prezentat comunicarea „Stent for life în România” aplicarea aceste inițiative a Societății Europene de Cardiologie care se adresa pacienților din țările europene
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Poate noul ministru al educației va renunța, de pildă, la păguboasa formulă a finanțării pe student. Firesc ar fi ca finanțarea să se facă pe post didactic. S-ar evita astfel nefericita situație în care o facultate bună cu mulți conferențiari și profesori, dar cu studenți puțini (din varii motive) ar supraviețui finanțață de universitate. Salariile acordate la minim ar crește grație banilor ministeriali alocați pe post didactic și nu după numărul de studenți. Celebra majorare cu 50% ar trebui alocată
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
de un asemenea sistem sunt pe masură. Ce-i de făcut? Prima soluție ar fi, din punctul meu de vedere, nu finanțarea învățământului filosofic universitar pe student, ci finanțarea pe postul didactic. Ai 10 posturi de profesor și 7 de conferențiar? Da. Atunci tu, minister al învățământului, asiguri o finanțare adevărată, obligatoriu diferențiată după criterii calitative, tuturor celor 17 posturi. Aceasta indiferent de numărul de studenți și de banii pe care-i aduc ei bugetului instituției. Adevărul este că ministerul nu
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
Adevărul este că ministerul nu se achită acum nici de minimele sale obligații financiare. Cu atât mai puțin ar face-o atunci când ar trebui să dea bani mai mulți. La specializările de filosofie din țară, cu puțini studenți și mulți conferențiari/profesori, nu sunt bani. Salariile profesorilor universitari de filosofie sunt asigurate la nivel minim. Veniturile unor colegi mai tineri (lectori, de exemplu) de la specializările cu mulți studenți sunt, uneori, mai mari. Nu este normal. Aici, la subtilitățile și nedreptățile sistemului
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
de tineri absolvenți a fost și continuă să fie una dintre preocupările principale ale conducerii Facultății. În acest context nu pot să nu amintesc că, în cei 45 de ani de la înființare, un număr de 164 de cadre didactice (profesori, conferențiari, lectori, asistenți, preparatori) au slujit cu devotament și profesionalism această Facultate. f)Cercetarea științifică Sub raportul cercetării științifice, cadrele didactice ale Facultății de Fizică s-au făcut remarcate, încă de la începutul studiului sistematic al disciplinei Fizică în Universitate, prin contribuții
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
încadrați tineri, cum ar fi Alexandru Cișman care, în 1919, ocupa postul de asistent suplinitor încă din anul II de studii. Cișman susține doctoratul sub conducerea prof. Petru Bogdan și construiește la Iași primul post de radioemisie din România. Devenind conferențiar, în 1929, i se încredințează Cursul de Fizică industrială. Predă și disciplina Fizică, până în 1939, când, la nou înființata Politehnică ieșeană, predă un curs de radiotehnică. Mai târziu se transferă la Timișoara unde își încheie activitatea. Perioada 1920-1940 este una
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
studenților din amfiteatru, lectorul Ilie Bursuc preda cursul cu eleganță și solemnitate, rostind rar cuvintele și construind idei menite să convingă și să fie reținute. Mai târziu, în anul IV (1961-1962), la cursul de Electronică prin gaze, predat acum de conferențiarul Bursuc, mi s-a întărit convingerea că acesta era un maestru al comunicării. La începutul fiecărui curs, relua principalele idei din cursul precedent, un fel de rezumat al cursului, pentru ca și studenții care lipsiseră să poată urmări și înțelege noul
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
fel de rezumat al cursului, pentru ca și studenții care lipsiseră să poată urmări și înțelege noul curs predat. În anul 1968, la Facultatea de Fizică se înființează a patra catedră, cea de Fizică moleculară și căldură, al cărei șef devine conferențiarul Ilie Bursuc. Am avut onoarea să fac parte din această catedră, devenind asistentul profesorului Bursuc la disciplina Electronică prin gaze, și, mai târziu la o disciplină nou introdusă în planul de învățământ cu denumirea Fizica corpului solid. În calitate de șef de
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
a făcut o analiză asupra modului în care am predat, arătându-mi care au fost părțile bune, dar și cele mai puțin bune. A fost pentru mine o adevărată lecție, care mi-a folosit mai târziu, când am devenit lector, conferențiar și apoi profesor. Iată o altă întâmplare care m-a ajutat să cunosc mai bine pe omul și profesorul Bursuc. Era momentul apariției în planul de învățământ a cursului de Fizica corpului solid, la anul IV. Profesorul m-a anunțat
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
profesorul Bursuc au devenit peste ani profesori universitari și conducători de doctorat. Este vorba de profesorii Gh. I. Rusu, șef de catedră Neculai Sulițanu și șef de departament Felicia Iacomi. Aceștia, alături de profesoara Mihaela Rusu - șef de catedră și de conferențiarul Florin Brînză - ultimul asistent al profesorului Bursuc -, au contribuit la pregătirea a numeroaselor generații de studenți în cadrul studiilor de licență, masterat și doctorat, iar prin activitatea științifică în domeniul inițiat și condus de profesorul Bursuc au reprezentat un pilon important
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
unul dintre cursuri: obținuse titlul de doctor în fizică sub conducerea renumitul prof. Șt. Procopiu care era șeful Catedrei de Electricitate și care avea un mod deosebit de a promova în posturi didactice pe tinerii proaspeți doctori. Aceștia nu putea deveni conferențiari în cadrul catedrei condusă de el, postul putând fi ocupat numai în cadrul unei alte catedre din facultate sau de la un alt institut de învățământ superior, cum ar fi Institutul Politehnic ”Gh. Asachi” din Iași. Așa se face că proaspătul doctor Vasile
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
putând fi ocupat numai în cadrul unei alte catedre din facultate sau de la un alt institut de învățământ superior, cum ar fi Institutul Politehnic ”Gh. Asachi” din Iași. Așa se face că proaspătul doctor Vasile Tutovan a ocupat un post de conferențiar la catedra condusă de prof. Constantin Mihul. Trebuie precizat că între cei doi mari profesori, Șt. Procopiu și Constantin Mihul, existau puternice dispute în principal de ordin profesionAlexandru Este posibil ca tânărul Vasile Tutovan, care obținuse titlul de doctor sub
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
examene, dar și prin începuturile unei activități pe care o va îmbrățișa în tot restul vieții sale - cercetarea științifică. De la absolvire, fiind repartizat în calitate de cadru didactic la Facultatea de Fizică, a urcat cu succes toate treptele ierarhiei universitare: asistent, lector, conferențiar și profesor. În 1981, obține titlul de doctor în fizică cu o teză din domeniul magnetismului, domeniu îmbrățișat cu pasiune, reușind să continue și să dezvolte ceea ce înaintașii au realizat până atunci. Personalitate cunoscută și recunoscută în țară și în
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
1962, diploma de licențiat în Fizică, ocupând prin repartiție ministerială un post de asistent în cadrul Institutului Pedagogic din Iași. Rămâne asistent până în anul 1968, ocupând apoi, prin concurs, un post de lector în cadrul Facultății de Fizică (1968-1990) și apoi de conferențiar (1990-2003) în cadrul aceleeași facultăți. Având o pregătire profesională foarte bună, a predat cursuri și a condus lucrări practice și seminarii la un număr mare de discipline din planul de învățământ: electronică, radioelectronică, electrotehnică, fizică generală, fizica dielectricilor solizi, electronica corpului
O privire asupra învăţământului de fizică la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi : file de istorie şi tendinţe de viitor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100991_a_102283]
-
universitar CONSTANTIN G. BEDREAG (1883 - 1963), membru al Academiei de Științe din România - Secția Fizică , tot în problema electricității, cu referire directă la uzina electrică a orașului Iași și la începuturile învățământului electrotehnic universitar ieșean. În 1914 a fost numit conferențiar la Secția Electrotehnică a Universității, pentru ca, din 1926, să devină titularul acestei catedre. Ne interesează ceea ce s-ar putea considera prima lucrare monografică despre uzina electrică, adică articolul său, intitulat INSTALAȚII ELECTRICE DIN ȚARĂCentrala de iluminat a orașului Iași, publicat
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
Dar ne-am format în același mediu și am cunoscut aceleași personalități. Dacă pe parcursul anilor, eu mi-am abandonat profesia (uneori regret acest fapt), Ștefan Amariței a aprofundat-o la un grad înalt, fiind, pe rând, cercetător științific și apoi conferențiar doctor universitar la Universitatea "Petre Andrei". Ca personaj, Ștefan Amariței e un introvertit. Marele său avantaj e acela de a nu fi fost pervertit de viața literară, nici în Epoca de aur, nici în cea postdecembristă. Profesiunea de cercetător a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
didactice universitare, precum: C.C. Giurescu, profesor la Universitatea din București, preotul Vasile Radu, profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău, Paul Nicorescu, profesor la Universitatea din Iași, Scarlat Lambrino, profesor la Universitatea din București, Ion G. Berceanu, inginer-agronom, P.P. Panaitescu, conferențiar la Universitatea din București, Al. Rosetti, conferențiar la Universitatea din București, Vintilă Mihăilescu, docent la aceeași universitate, la fel ca și Radu Vulpe 111. Manifestul a mai fost semnat de asistenți universitari, precum și de profesori secundari. Documentul insistă asupra "temeiului
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Universitatea din București, preotul Vasile Radu, profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău, Paul Nicorescu, profesor la Universitatea din Iași, Scarlat Lambrino, profesor la Universitatea din București, Ion G. Berceanu, inginer-agronom, P.P. Panaitescu, conferențiar la Universitatea din București, Al. Rosetti, conferențiar la Universitatea din București, Vintilă Mihăilescu, docent la aceeași universitate, la fel ca și Radu Vulpe 111. Manifestul a mai fost semnat de asistenți universitari, precum și de profesori secundari. Documentul insistă asupra "temeiului etic" aflat la baza acțiunii lui Gheorghe
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
mare decât tata, era căsătorită cu profesorul Constantin Botez, numit în familie și printre prieteni Sache. Un tip deosebit. Făcea parte din elita intelectuală ieșeană, avea două doctorate, în drept și filosofie, se specializase la Paris cu Pierre Janet, fusese conferențiar, iar după război, pentru o scurtă vreme deținut politic (o dată cu tata); cercetător la Institutul de Psihologie al Academiei, a elaborat în colaborare cu Mihai Ralea o Istorie a Psihologiei. Acest cuplu, Alice și Sache, împreună cu toată elita intelectuală și aristocrată
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]