6,839 matches
-
alin. (3) din Noul Cod Civil), ținând seama însă și de prevederile regulamentelor interne bisericești în această chestiune. Biserica nu poate oficia ierurgia logodnei și din motiv că unul dintre cei care au încheiat logodna civilă ar putea aparține altei confesiuni creștine sau altei religii, dorind să încheie o căsătorie mixtă, iar, după învățătura Bisericii Ortodoxe, Sfintele Taine și unele ierurgii se administrează doar ortodocșilor. Regulamentul de procedură al instanțelor disciplinare și de judecată ale B.O.R. , prin art. 47
DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
-
doresc să primească Sfânta Taină a Cununiei. Concluzii finale și încheierea Din ultima parte a aliniatului 2) a Hotărârii Sf. Sinod nr.9027/2011, se poate concluziona că în Biserica Ortodoxă Taina Cununiei este un drept exclusiv al credincioșilor de confesiune ortodoxă. Conform acestei hotărâri, în cazul unei căsătorii mixte, ierarhul locului nu mai poate acorda dispensă pentru oficierea Tainei respective, cum îi oferea acest drept art.47) din Regulamentul de procedură, mirii de alte religii sau confesiuni fiind obligați să
DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
-
al credincioșilor de confesiune ortodoxă. Conform acestei hotărâri, în cazul unei căsătorii mixte, ierarhul locului nu mai poate acorda dispensă pentru oficierea Tainei respective, cum îi oferea acest drept art.47) din Regulamentul de procedură, mirii de alte religii sau confesiuni fiind obligați să facă formalitățile de trecere la ortodoxie. Cum această hotărâre sinodală este ulterioară Regulamentului procedural amintit, intrat în vigoare în anul 1950, precum și Hotărârii Sf. Sinod nr.4334 emisă în 1987 și actualizată în anul 1995 prin Hotărârea
DESPRE FAMILIA CREŞTINĂ DIN PERSPECTIVĂ CANONICĂ ŞI JURIDICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361399_a_362728]
-
unui modernism ieftin, de mucava, ne întrecem în a ne exploata unii pe alții, făcând abstracție de mediul înconjurător, lumea care poate exploda din neglijență noastră, în fiecare secundă. - Cum ați defini volumul „Graal” - este proza autobiografica, jurnalism, o simplă confesiune sau câte puțin din toate? Unde se află Graal-ul Melaniei Cuc și ce valente „conspirative” și „esoterice” are? Nicolae Baciut vede „Graal-ul” că pe ,,o carte despre travaliul/ aventură/ bucuria scrisului’’. Ați reușit odată cu acest volum să vă găsiți propria
DEŞI A PUBLICAT 20 DE CĂRŢI ŞI A PRIMIT 30 DE PREMII, SCRIITOAREA ŞI JURNALISTA MELANIA CUC CONTINUĂ SĂ FIE EA ÎNSĂŞI, CEA OBIŞNUITĂ de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361490_a_362819]
-
decembrie): prezentarea succintă a istoricului colocviilor (Mariana Cristescu), scurt istoric al ASTREI și semnalarea, de către Lazăr Lădariu, a aniversării a 25 de ani de existență a cotidianului „Cuvântul liber”, precum și a apariției cărții sale „Memorii - File de jurnal - Alocuțiuni parlamentare - Confesiuni” (Editura NICO), un miniconcert folk al duetului Enea și Smaranda German din Reghin, vernisajul expoziției de icoane a pictorului Marcel Naste, prezentarea volumului „Când țânțarul devine armăsar” al părintelui protopop Gheorghe Nicolae Șincan, prezentarea, de către Mariana Cristescu și colonelul Ion
UN PUTERNIC AVANPOST AL UZPR LA TÂRGU-MUREŞ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363818_a_365147]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CONFESIUNE Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Confesiune Mi se năzări așa deodată Să-mi răsucesc cuțitu-adânc în rană, Cam cum ar face un cavaler nipon Abstractizându-și viața demodată. Și-am
CONFESIUNE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363833_a_365162]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > CONFESIUNE Autor: Stelian Platon Publicat în: Ediția nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Confesiune Mi se năzări așa deodată Să-mi răsucesc cuțitu-adânc în rană, Cam cum ar face un cavaler nipon Abstractizându-și viața demodată. Și-am mers destins din stradă-n stradă, Cu ochii frunzăream absent la case. Un strigăt mi se
CONFESIUNE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363833_a_365162]
-
tristă Se-arcuia pe sânii tăi firav, chiaun. Te-aș exorciza în cântecul zăpezii Să-ți scot ascunșii demoni, din globulă, Să țipi eliberată-ntr-un stil mai vechi Mutând spre noapte stâlpii dup-amiezii 06.01.14 Referință Bibliografică: CONFESIUNE / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1103, Anul IV, 07 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Stelian Platon : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CONFESIUNE de STELIAN PLATON în ediţia nr. 1103 din 07 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363833_a_365162]
-
și repetate lecturi, artistul a lăsat să se decanteze impresiile, căutând apoi echivalente grafice pentru propriile sale trăiri în fața dramelor din “Ciulinii”. Cu alte cuvinte, gravurile în discuție sunt - la modul simultan - o descifrare de text, un comentariu și o confesiune, o recreere. Desenator remarcabil, cu o impresionantă știință și sensibilitate a ductului grafic, Pintea folosește în mod frecvent asocierile și suprapunerile de planuri narative, efectele contrapunctice ale compozițiilor sale fiind servite cu o gamă largă de mijloace tehnice. Linia vibrantă
POEME ÎN LUMINĂ ŞI CULOARE PORTRET DE ARTIST – VASILE PINTEA de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363907_a_365236]
-
-I suflul romantic:” O noapte cu stele, pe grinduri și ape/ Renaște tăcerea, iar luna încape/ În somnul cu vise din iarna croită/ Suflării tăioase de stepă, ursită ... “(Noiembrie în Deltă ). Semnul cel mai limpede că mai presus de obiectul confesiunii stau conștiința acesteia, reflexul retoric al mărturisirii, poetica amintirii este faptul că rememorarea, cel mai adesea, chiar prin asumarea convenției: “Băncile “sufletului se-adâncesc/ Pe o alee-n dăinuire,/ Aliniate-n mod firesc/ Iubirilor din amintire. “”Aleea “, sau “Acolo e
DORUL CA SENTIMENT AL ADUCERILOR AMINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364022_a_365351]
-
convenției: “Băncile “sufletului se-adâncesc/ Pe o alee-n dăinuire,/ Aliniate-n mod firesc/ Iubirilor din amintire. “”Aleea “, sau “Acolo e gândul și sufletul meu,/ Pe-ntinderi de ape salmastre,/ Nemărginire ce-atrage mereu/ În brațele sale albastre.”( Dobrogea). Elanul confesiunii e cenzurat de construcția poeziei, de ritmul și rima acesteia mereu în mitologia cărții, viața ți textul se află în veșnică confruntare, încât versurile construiesc, simultan, o biografie și o poetică. Substanța psihologică devine, în acest caz, o proiecție a
DORUL CA SENTIMENT AL ADUCERILOR AMINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364022_a_365351]
-
din 12 aprilie 2017 Toate Articolele Autorului Maria Banuș debutează la 14 ani în Bilete de Papagal. Natura feminină frenetic senzuală se resimte în Țara Fetelor. Bucurie Fiilor mei Despre pământ La Porțile Raiului. sunt volume care combină procedee alegorice , confesiuni intime formulâmd retoric rezonanțe afective. Metamorfoze ca retrospectivă a liricii erotice e de o maturitate calmă.Să reținem traduceri universale. B.ȘT.Delavrancea fiu de cărăuș din mahalale. Debut cu Sulștănica. Stil plastic metaforic romantic narativ dezrădăcinare Trubadurul Paraziții Liniște
MARIA BANUŞ-BARBU ŞT:DELAVRANCEA -OPINTIRI LITERARE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362849_a_364178]
-
Cândea Publicat în: Ediția nr. 2282 din 31 martie 2017 Toate Articolele Autorului Călătoria în zori dedicată lui Eminescu anunță miracolul unei exaltări fără precedent în fața Eminescului Discurs liric cumul de reflexe afirmare individuală fără polemism eul juvenței alimentat de confesiune imagism metaforic subictiv iată un Drept la Timp Sunt bolnav nu de cântece ci de ferestre sparte unghi de crize subict cognitiv 11 Elegii Necuvinte un Eu extravertit în lumea autocontemplării în timp mutabil în sfera poeziei de cunoaștere și
NICHITA STÎĂNESCU SAU SENSUL IUBIRII! NOASTRE! de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2282 din 31 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362847_a_364176]
-
că au textul „la vedere“ și trec ușor peste filtrele cenzurii. Participarea Mitropolitului An¬tonie Plămădeală la ședințe de dialog teologic internațional în cadrul Conferinței Bisericilor Europene și al Consiliului Ecumenic al Bisericilor, precum și în cadrul dialogului Bisericii Ortodoxe cu Bisericile și confesiunile creștine poate fi urmărită parcurgând traseul vederilor trimise din dele¬ga¬ții. În comuna Slatina din județul Suceava, România, au ajuns, par avion, ilustrate din întreaga Europă - de la Moscova la Lisabona și de la Atena la Trondheim -, America de Nord (Detroit, Montreal, Washington
MITROPOLITUL ANTONIE PLĂMĂDEALĂ ŞI AMINTIREA UNEI PRIETENII, VOL. I ŞI II, EDITURA „ANDREIANA”, SIBIU, 2013 ŞI 2014 ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362821_a_364150]
-
altceva. Unii - rostul teluric, alții - divinitatea, arta, frumosul, urâtul sau, pur și simplu, nimic. Nici măcar pe ei înșiși. George Goldhamer a găsit de foarte multă vreme sensul propriei sale existențe: zborul, desprinderea de pământul finitudinii. Când își alcătuiește cu migală confesiunile, nu poți să nu arzi dimpreună cu spiritul acestui ”altfel” de slujitor al Creației, pentru că la el totul se prezintă articulat într-o vibrație particulară a trăirilor, o vibrație neobișnuită, nu a contrastelor izbitoare, ci una cuminte, melancolică, încărcată până la
GEORGE GOLDHAMMER ŞI ARTA DE A IMORTALIZA TIMPUL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362854_a_364183]
-
Marin Ioniță povestește despre o vizită culturală a unei poete la un Consiliu Județean. Pe sub masă, Președintele o pipăia pe poetă. -Să știți, d-le Președinte că și noi poetele avem p... la fel ca toate femeile! A scris o confesiune cu titlul: „CE ÎMI PLACE SĂ FAC CU O FEMEIE”. Iată: „1. Să o ridic în brațe. 2. Să o aștept la o întâlnire. 3. să o mângâi cu o mână ușoară pe frunte...Ca în Eminescu: „Și de-a
ALEX. ŞI FEMEILE de AUREL LUCIAN CHIRA în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362888_a_364217]
-
După o deplasare în marș prin municipiul Alba Iulia, purtând însemne regale și depunerea de coroane, Alianța Națională pentru Restaurarea Monarhiei a participat la Te Deum-ul oficiat de înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, asistați și de reprezentanți ai altor confesiuni religioase, la Catedrala Reîntregirii. „Am convingerea”, mărturisește avocatul Daniel Nicodim, vicepreședinte al Consiliului Național Director al Alianței Naționale pentru Restaurarea Monarhiei, „că peste zece ani, tot aici, la Alba Iulia vom sărbători centenarul Marii Uniri, iar atunci, România va fi
1 DECEMBRIE, ZIUA REGALĂ A MARII UNIRI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362927_a_364256]
-
este o reacție la tot ceea ce frânează mersul înainte... El nu se opune seriozității, sobrietății, nici chiar tristeții. Râsul se opune plânsului ... Ce este remediabil nu provoacă nici râs, nici plâns”. Am putea da pagini și pagini cu citate, din „Confesiuni” (1998)., din multe volume ale lui Henri Wald, el este și va fi mult timp inepuizabil, iar această afirmație se bazează pe o simplă observație a oricărui cititor- filosoful știa să privească în viitor. Un dar, un har. Boris Marian
HENRI WALD, HOMO LOQUENS de BORIS MEHR în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363282_a_364611]
-
Toate Articolele Autorului De câteva minunte am aterizat la Singapore. Toți cei din avion încep să se agite... S-or fi plictisit bieții de ei de atâta stat jos. În stânga mea tânăra Külli, are ochii închiși. Cred a adormit. Poate confesiunea a obosit-o și a făcut-o să mai scape de stres. Căpitanul navei ne avertizează prin radio să ne păstrăm centurile legate până la oprirea totală a motoarelor. Câțiva pasageri nedisciplinați nu țin cont de acest ordin și sar în
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
cele două culoare dintre scaune pentru a ieși. O trezesc pe Külli, care speriată deschide ochii și se uită la mine ca la un bau-baozaur... dar mai apoi dându-și seama că sunt cel care i-a ascultat cu răbdare confesiunea îmi zâmbește copilărește. O întreb dacă are bagaj de mână. Îmi spune că nu are niciun fel de bagaj, nici de mână, nici de cală. Nu luase cu ea nimic... Nici măcar hainele cu care venise de-acasă. Nu a vrut
ESCALĂ LA SINGAPORE: ESCAPADA DIN PRIMA SEARĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363304_a_364633]
-
scurse de la trecerea Poetului în lumea umbrelor au fost marcate de redacție prin reproducerea câtorva dintre cele mai îndrăgite poeme ale lui. Eugen Bughelea ne adresează o „Scrisoare de adio”, iar Simona Corina Trifu îi dă replica într-o altă confesiune, lirică de această dată. La împlinirea vârstei de 75 de ani, Nicolae Costea Teleajen face bilanțul adunat în „Orologiul toamnelor”, în vreme ce Emil Șimăndan realizează portretul unei debutante din Basarabia, Ira Batrîncea. Din Belgia, Octavian Morea ne transmite „Elogiul tăcerii” și
PREZENTAREA REVISTEI AGORA LITERARĂ,, DECEMBRIE 2013 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363359_a_364688]
-
sa”, este surprins într-un portret de autor de către Iulian Patca, redactorul-șef al „Agorei”, care atrage atenția și asupra „Patriei din cuvânt”-ul lui Ioan Benche. „Ancorele de gând” ale lui Gheorghe Văduva ne sunt dăruite de către Liviu Burghelea. „Confesiunea - amintirea ca retorică” este analiza pe care Al. Florin Țene o face volumului de proză scurtă „Unde se adapă fluturii” al Voichiței Pălăcean-Vereș. Mihaela Rotaru caracterizează volumul de rugăciuni în versuri al preotului Radu Botiș, iar Ioan Gligor Stopița recenzează
PREZENTAREA REVISTEI AGORA LITERARĂ,, DECEMBRIE 2013 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1081 din 16 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363359_a_364688]
-
asemenea episod este Festivalul românesc de la Sala Odeon din Paris, din anul 1950. De Ziua Mamei, „un mare număr de emigranți români aflați la Paris..., învățați și foști oameni politici, români din toate sferele sociale, de toate categoriile și toate confesiunile religioase” participă cu emoție la o serbare, încercând în acest fel să își regăsească specificul național, să retrăiască o fărâmă de autenticitate din România în care s-au născut. În cinci țări, pe două continente De altfel, în această carte
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX . O ALTFEL DE CRONICĂ A ISTORIEI ROMÂNILOR DE ACUM UN VEAC de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362451_a_363780]
-
propria-i identitate spațiul versului, clasică în elaborarea sintagmei, Georgeta Resteman ne demonstrează că versul începutului de Mileniu 3 nu trebuie musai să fie vers-alb. Dincolo de picurii candențați ai incantației verbale, aproape toate poemele adunate în volum, certifică nevoia de confesiune a femeii ce-și împarte spațiul și timpul între cotidianul modern, haotic, și liniștea creativă din ceasurile liniștii nocturne. Defel obsedată de idei năstrușnice, de sensuri sau simboluri inedite, poeta cercetează cu răbdare sisifică, zona sa de interacțiune cu lumea
ECOURI LA O CARTE DE... DESCĂTUŞĂRI LIRICE de GEORGE ROCA în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362454_a_363783]
-
avem o identitate a noastră proprie. Nu poți să fii european, universal fără o identitate proprie locală. Fiecare om în această lume s-a născut într-un anumit loc, a fost marcat de o cultură de o tradiție, de o confesiune religioasă căreia îi aparține. Oriunde merge în lume duce cu el această zestre. La fel și noi românii ne ducem în Occident sau în altă parte, suntem totuși români plecați dintr-o țară, dintr-o Biserică, dintr-o cultură, dintr-
INTERVIU CU Î.P.S. PĂRINTE DR. SERAFIM JOANTĂ – ARHIEPISCOPUL ORTODOX ROMÂN AL GERMANIEI, AUSTRIEI ŞI LUXEMBURGULUI ŞI MITROPOLITUL EUROPEI CENTRALE ŞI DE NORD... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1249 [Corola-blog/BlogPost/360994_a_362323]