3,668 matches
-
tensionale, care, funcție de poziția politico-geografică reciprocă a statelor implicate, pot fi împărțite în două categorii: conflicte între state învecinate (conflicte de proximitate sau frontaliere) și conflicte între state ce nu au o dyadă frontalieră comună (conflicte la distanță). A. Stările conflictuale/tensionale între state limitrofe (conflicte de proximitate/frontaliere) În situația de față prezintă un interes deosebit cele 36 de dyade interarabe, a căror problematică evidențiază și explicitează în bună măsură distribuția stărilor conflictuale interarabe. Ne bazăm această afirmație pe faptul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
frontalieră comună (conflicte la distanță). A. Stările conflictuale/tensionale între state limitrofe (conflicte de proximitate/frontaliere) În situația de față prezintă un interes deosebit cele 36 de dyade interarabe, a căror problematică evidențiază și explicitează în bună măsură distribuția stărilor conflictuale interarabe. Ne bazăm această afirmație pe faptul că, mai mult decât în alte spații, diferendele dintre statele arabe au ca principal substrat motivațional elementul teritorial. Acest lucru este perfect explicabil, în ciuda omogenității etno confesionale, prin faptul că o mare parte
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
motivațiile arătate mai sus, mai trebuie adăugate ambițiile diverșilor conducători politici arabi de a se erija în lideri ai cauzei panarabismului și ai unor ideologii militante radicale, ale căror acțiuni au devenit reciproc deranjante și prin urmare, generatoare de stări conflictuale. Exemplificative în acest sens, sunt “tradiționalele” tensiuni dintre Irak și Siria, conturate după venirea la putere în 1963 în ambele state, a unor aripi rivale ale Partidului Baas, promotor al ideologiei panarabismului laic militant. Ansamblul cauzelor menționate a determinat existența
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
sens, sunt “tradiționalele” tensiuni dintre Irak și Siria, conturate după venirea la putere în 1963 în ambele state, a unor aripi rivale ale Partidului Baas, promotor al ideologiei panarabismului laic militant. Ansamblul cauzelor menționate a determinat existența a 32 situații conflictuale/tensionale de vecinătate (frontaliere) între statele spațiului arabofon, dintre care 23 de stări conflictuale s-au desfășurat între state arabe propriu-zise, 4 conflicte au avut loc între state arabofone mixte și 5 conflicte între state arabe și state arabofone mixte
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
1963 în ambele state, a unor aripi rivale ale Partidului Baas, promotor al ideologiei panarabismului laic militant. Ansamblul cauzelor menționate a determinat existența a 32 situații conflictuale/tensionale de vecinătate (frontaliere) între statele spațiului arabofon, dintre care 23 de stări conflictuale s-au desfășurat între state arabe propriu-zise, 4 conflicte au avut loc între state arabofone mixte și 5 conflicte între state arabe și state arabofone mixte. Cele 32 de conflicte de proximitate reprezintă tot atâtea dyade frontaliere „inflamate” sau nevralgice
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
ale radicalismului panarab, printre care se număra și Irakul până în anul 2003. Nu există nici un stat arab care să fi avut în perioada postbelică toate dyadele frontaliere sigure, în timp ce majoritatea statelor arabe au avut toate dyadele interarabe afectate de stări conflictuale: Siria, Liban, teritoriile palestiniene, Kuwait, Qatar, E.A.U., Oman, Yemen, Eritrea, Djibouti, Somalia, Sudan, Ciad, Egipt, Libia, Tunisia, Maroc, Sahara Occidentală. Doar Iordania, Irak, Arabia Saudită, Bahrain, Algeria, Mauritania au avut câte un singur segment de frontieră permanent stabil, neafectat de disensiunile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
tensiunile bilaterale au continuat de-a lungul deceniilor ce au urmat, datorită ingerințelor saudite tot mai evidente în viața politică yemenită, mizei rezervelor de hidrocarburi și expoatării piscicole din regiune 154. Ca urmare, între 19982000 s-a derulat un episod conflictual între cele două state, obiectul disputei fiind în principal controlul asupra insulelor Duwaima din Marea Roșie, al căror teritoriu este revendicat în proporție de 75% de Arabia Saudită și în totalitate de Yemen. Tratatul de la Taif a fost reînoit în 1995 (Memorandumul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
dintre fostele puteri coloniale europene. Astfel, pretențiile regelui iordanian Abdalah din 1921, susținute discret de puterea hegemonă britanică și reluate apoi în 1946, de a-și extinde domnia și în Siria (aflată sub mandatul Franței), au reprezentat fundamentul repetatelor stări conflictuale iordanianosiriene din perioada postbelică: în 1957 Siria a acordat azil politic unor opozanți ai regimului hașemit, în 1958 avioane militare siriene au amenințat avionul personal al regelui iordanian, în 1960 primul ministru iordanian Haza al-Majali a fost asasinat de comandouri
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a eliminat starea de tensiune latentă dintre cele două emirate. Egipt - Libia - după inițierea negocierilor egipteano-israeliene în 1973, raporturile libiano-egiptene s-au înrăutățit rapid, culminând cu războiul de 4 zile (21-24.07.1977) dintre cele două state. Libia - Tunisia - stările conflictuale s-au înscris în succesiunea complexă a evenimentelor bilaterale. În 1974 cele două state au încheiat un acord privind crearea unei uniuni, acord anulat ulterior de Tunisia, ceea ce a dus la întreruperea relațiilor diplomatice în 1976, reluate însă un an
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de gaze naturale transmediteraneeană ce leagă Algeria și Tunisia de Italia. Algeria - Libia - relații frontaliere și politice încordate după 1969, determinate de revendicarea de către Guvernul de la Tripoli a unei arii de 32.000 kmp. din sud-estul Algeriei. Algeria - Maroc - raporturile conflictuale dintre cele două state maghrebiene vizează mai multe paliere de interese, dar ele se circumscriu în esență competiției acerbe dintre Maroc și Algeria pentru a se impune și a domina din punct de vedere geopolitic. În Maghreb, statutul de stat-pivot
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
guvernul sudanez și facțiunile rebele din sudul Sudanului. Djibouti - Eritrea - începând din 1999 guvernul Eritreii a cerut retragerea statului Djibouti din comitetul de mediere a conflictului Eritreano-etiopian, din cauza sprijinului pe care Djibouti îl acordă Etiopiei, inițiindu-se astfel o stare conflictuală/tensională între cele două state, soldată cu întreruperea temporară a relațiilor diplomatice dintre cele două țări între 1998 2000. Djibouti - Somalia - în Djibouti există o stare de tensiune față de teoria “Somaliei mari” promovată de unele forțe somaleze, ce susține unificarea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Arbitrajul Curții Internaționale de Justiție de la Haga a acordat în 1998 Yemenului dreptul de posesiune asupra celei mai mari părți a arhipelagului, iar Eritrea a primit insulele periferice din sud vestul arhipelagului, decizie acceptată de ambele părți. Libia - Sudan - relațiile conflictuale dintre cele două state au debutat după 1971, cu o perioadă de maximă acutizare între 1972-1976, datorită pozițiilor ideologice diferite și intereselor divergente în spațiul african. Libia - Ciad - starea conflictuală frontalieră a fost determinată de revendicarea de către Libia a fâșiei
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
vestul arhipelagului, decizie acceptată de ambele părți. Libia - Sudan - relațiile conflictuale dintre cele două state au debutat după 1971, cu o perioadă de maximă acutizare între 1972-1976, datorită pozițiilor ideologice diferite și intereselor divergente în spațiul african. Libia - Ciad - starea conflictuală frontalieră a fost determinată de revendicarea de către Libia a fâșiei Aozou (114.000 kmp.) din nordul Ciadului, problemă soluționată de Curtea Internațională de la Haga în favoarea statului ciadian și acceptată oficial de Libia în 1994. Rebelii din nordul Ciadului și-au
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
libian. Mauritania - Sahara Occidentală - între 1976 1979 Mauritania a revendicat și ocupat treimea sudică a teritoriului vest-saharian, după care și-a retras trupele, zona fiind ocupată de Maroc, dar nu a renunțat oficial niciodată la pretențiile asupra Saharei Occidentale. B. Stările conflictuale/tensionale “la distanță” Spre deosebire de conflictele de proximitate dintre statele arabe învecinate, stările tensionate dintre statele arabe ce nu au dyade frontaliere comune, au determinări de ordin politic, ideologic, economic sau sunt extensii colaterale ale unor conflicte de interese de ordin
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
dyade frontaliere comune, au determinări de ordin politic, ideologic, economic sau sunt extensii colaterale ale unor conflicte de interese de ordin superior dintre diferiți centri de putere exteriori spațiului arab. Deși mai puțin numeroase decât cele din categoria precedentă, stările conflictuale “la distanță” potențează contextul geopolitic din arealul arab și dau măsura gradului de divizare al lumii arabe, dar alcătuiesc totodată și o radiografie spațială a raporturilor interarabe. Arabia Saudită - Egipt - cu toate că au o scurtă dyadă maritimă comună în Golful Aqaba,relația
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
sprijinul forțelor prorepublicane în perioada 1963-1968. Sudan - Algeria - o conflictualitate transsahariană determinată de acceptul autorităților de la Khartoum din anii ’90 de a transborda pe teritoriul sudanez armamentul provenit din Iran destinat grupărilor rebele islamiste din Algeria. Sudan - Tunisia - un “duet” conflictual în plan politico-diplomatic început în 1990, generat de sprijinul acordat de guvernul sudanez partidului islamist tunisian Nadha. Îmbunătățirea relațiilor bilaterale datează din anul 2000, după un deceniu de tensiuni. Maroc - Mauritania - stare tensionată datorată rivalității asupra sudului Saharei Occidentale. Egiptul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
alte 10 state arabe s-au raliat coaliției internaționale antiirakiene din 1991 și au rămas pe poziții relativ asemănătoare până la căderea regimului Saddam Hussein în 2003. 3.2.3.2. Dinamica spațială a conflictelor interarabe A. Distribuția spațială a stărilor conflictuale/tensionale interarabe se caracterizează printr-o repartiție cantitativă inegală, dar relativ uniformă sub aspectul “acoperirii” cu conflicte interstatale a întregului areal arab. Cele mai active state arabe pe linia “promovării” relațiilor conflictuale cu țările surori au fost Egiptul și Irakul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a conflictelor interarabe A. Distribuția spațială a stărilor conflictuale/tensionale interarabe se caracterizează printr-o repartiție cantitativă inegală, dar relativ uniformă sub aspectul “acoperirii” cu conflicte interstatale a întregului areal arab. Cele mai active state arabe pe linia “promovării” relațiilor conflictuale cu țările surori au fost Egiptul și Irakul, pe de o parte și Arabia Saudită și Algeria pe de altă parte, fiecare din cele două grupuri înregistrând predominarea unor tipuri conflictuale diferite. De remarcat locurile “fruntașe” la acest capitol a două
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
arab. Cele mai active state arabe pe linia “promovării” relațiilor conflictuale cu țările surori au fost Egiptul și Irakul, pe de o parte și Arabia Saudită și Algeria pe de altă parte, fiecare din cele două grupuri înregistrând predominarea unor tipuri conflictuale diferite. De remarcat locurile “fruntașe” la acest capitol a două dintre statele arabe cele mai stabile și mai bine poziționate pe arena internațională, în speță Egiptul (20 de diferende bilaterale în ultimele decenii) și Arabia Saudită (11 conflicte), fapt explicabil prin
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
ultimele decenii) și Arabia Saudită (11 conflicte), fapt explicabil prin raporturile pacifiste stabilite cu Israelul (cazul Egiptului) sau prin apetența de dominație în lumea arabă (cazul regatului saudit), ceea ce a determinat reacții ostile ale altor țări arabe și de aici relațiile conflictuale/tensionate reciproce (Tabelul nr. 36). Palierul median al conflictualității interarabe este ocupat de o serie de state cu dimensiuni teritoriale considerabile (cu frontiere desfășurate pe distanțe mari și imprecis trasate) și cu regimuri politice din categoria celor militant-radicale, fapt ce
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
36). Palierul median al conflictualității interarabe este ocupat de o serie de state cu dimensiuni teritoriale considerabile (cu frontiere desfășurate pe distanțe mari și imprecis trasate) și cu regimuri politice din categoria celor militant-radicale, fapt ce le-a sporit potențialul conflictual: Libia (7 conflicte), Sudan (6 conflicte), Maroc, Tunisia și Siria (5). Cele mai puțin implicate în divergențe cu vecinii au s-au dovedit a fi tocmai statele cu cea mai ridicată rată a conflictelor civile interne: Comore (stat insular) fără
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
conflicte), Sudan (6 conflicte), Maroc, Tunisia și Siria (5). Cele mai puțin implicate în divergențe cu vecinii au s-au dovedit a fi tocmai statele cu cea mai ridicată rată a conflictelor civile interne: Comore (stat insular) fără nici un raport conflictual cu statele arabe, Ciad, Djibouti, teritoriile palestiniene și Somalia, cu câte două diferende bilaterale interarabe. Astfel, s-au conturat două regiuni de intensă conflictualitate interstatală: spațiul circumscris Mării Roșii (statele din peninsula arabă și nord-estul Africii) ce a cumulat 30
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
arabe, Ciad, Djibouti, teritoriile palestiniene și Somalia, cu câte două diferende bilaterale interarabe. Astfel, s-au conturat două regiuni de intensă conflictualitate interstatală: spațiul circumscris Mării Roșii (statele din peninsula arabă și nord-estul Africii) ce a cumulat 30 de stări conflictuale petrecute în epoca postbelică (47% din volumul conflictelor interarabe); spațiul maghrebian, unde s-au derulat 24 de conflicte interstatale după 1950 (37% din totalul conflictelor desfășurate între statele arabofone). De asemenea, o altă caracteristică este dată de ponderea egală a
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
conflicte interstatale după 1950 (37% din totalul conflictelor desfășurate între statele arabofone). De asemenea, o altă caracteristică este dată de ponderea egală a conflictelor de proximitate/frontaliere și a conflictelor la distanță (câte 32) în economia celor 64 de stări conflictuale interarabe. 3.2.4. Relațiile tensionate cu statele nearabofone din spațiile limitrofe - coordonate politico-teritoriale 3.2.4.1. Frontiere exterioare și conflicte arabo-limitrofe Frontierele exterioare (arabo-limitrofe) ale statelor arabofone sunt segmentele frontaliere cu state din afara spațiului arabofon. Acestea prezintă o
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
spațială a grupurilor umane omogene sub aspect etno-rasial și etno-confesional, care populează arealele respective. Acest element se adaugă disensiunilor interne din statele arabofone, cauzate de faliile etno-culturale dintre aceste populații și etnia arabă majoritară/stăpânitoare, care vin să potențeze stările conflictuale de la periferii, cu impact obligatoriu asupra relațiilor tensionate cu statele nearabofone din spațiile exterioare limitrofe. La toate acestea se adaugă uneori și mize economice privind partajarea valorificării resurselor naturale, care conferă un motiv suplimentar de divergențe bilaterale: exploatarea unor perimetre
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]